3,927 matches
-
rădăcinile lor, evocîndu-l pe Hesiod vorbind despre o vîrstă de aur cînd oamenii trăiau, pretinde el, ca zeii, fără suferință și bătrînețe, dacă, oricum, nu-l putem crede și nu-l putem urma? Un paradis pierdut se bazează totdeauna pe neîncrederea că ar mai putea fi cucerit altul și nici o altă eroare n-ar descuraja mai mult mîna Întinsă spre fructele acestei veri. Fericirea nu e decît o amintire tulbure, tot ce mai putem face e s-o regretăm, iată ce
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
de la Veneția la Ierusalim: îi luase, cuprins puțin câte puțin de frica pe care o încerca la gândul că altfel nu va putea călători. Dar, la două zile după plecarea sa din Roma, își dădu seama că fusese cuprins de neîncredere. Îi păru foarte rău că primise ducații și se întreba dacă n-ar fi bine să scape de ei. În cele din urmă, hotărî să-i risipească cu dărnicie celor care-i ieșeau în cale și care, firește, erau săraci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
bucurie în suflet, iar după ce am dormit, m-am trezit dimineață, puțin înainte de a se face ziuă, foarte apăsat și golit de orice lucru spiritual; și făcându-mi rugăciunea obișnuită până pe la jumătate, fără gust sau cu puțin șgustț, împreună cu neîncrederea că voi afla har la Preasfânta Treime; într-atât încât, reîntorcându-mă la rugăciune - și se pare că am făcut-o cu destulă evlavie - sfârșitul a fost cu multă dulceață și savoare spirituală. Apoi, dorind să mă scol cu gândul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
rămâne în primul rând tot cei patru pereți care te adăpostesc, iar al doilea plan îl constituie într-un mod aparte cerul albastru, florile înmiresmate, brizele mării, singurătatea pădurilor sau a câmpiilor. Oricât de mult ai iubi o femeie, oricâtă neîncredere ai avea în ea, oricâtă siguranță ai avea în privința viitorului, întotdeauna există gelozia. Așa se întâmpla și cu Valentin. Simțea nevoia de a o izola de lume, de a-și găsi siguranța aceea în ființa în care voia să sălășluiască
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
tovarășe prim-secretar, zic eu. El zice că stă bine, mormăie Vlad cu privirea în coală. Vă îndoiți de ceva? îl întreabă prim-secretarul. De ceva anume, nu. Dar, ca orice operație făcută prima oară... încearcă Vlad să-și explice neîncrederea. I-am spus și tovarășului director general că e bine să se lucreze în paralel la repararea turnurilor. Aici ar putea să dureze... Cît?! se miră inginerul-șef al Zonei Doi. E greu de spus. Pornirea asta trebuia făcută în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
considerat că „aceste daruri ale neromânilor de rit necreștin [sic ! ] samănă mult cu cele ale danailor” <endnote id="(285, p. 202)"/>. „Jidanul tot jidan rămâne” Revenind la imaginea evreului În cultura tradițională din estul și centrul Europei, trebuie spus că neîncrederea În bunătatea sau În onestitatea acestuia este Întărită și de proverbe : „Nu te Încrede În evreu, chiar de ar fi picat din cer” (proverb polonez și rutean ; <endnote id="cf. 3, p. 70"/>) ; sau : „Tovărășie cu ovreiul să nu faci
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
exagera în mod vădit pericolul mișcării legionare, forța și capacitatea ei pentru a putea justifica decizia de dizolvare a Gărzii de Fier. Realitatea era că Franța nu îngăduia ca în România să-și desfășoare activitatea o organizație, care-și exprima neîncrederea în viabilitatea alianțelor încheiate de statul român și care aprecia că Societatea Națiunilor nu putea apăra integritatea teritorială a țării. Faptul că legionarii se pronunțau pentru o abordare pragmatică a politicii externe, luându-se în calcul o eventuală apropiere de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a circula, de a se alimenta sau de a se prezenta la autorități și s-a cerut abrogarea ei. La 17 septembrie 1940, Filderman a obținut o audiență la Ion Antonescu, în timpul căreia a demonstrat că măsurile generau nesiguranță și neîncredere printre comercianți și industriași. La 9 decembrie 1940 un al doilea memoriu, prezentând abuzurile și actele de violență ale legionarilor. Antonescu a promis cercetarea cazurilor. Un alt memoriu, la 2 ianuarie 1941, în care Filderman făcea o comparație între situația
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
erau mediate, de cele mai mlte ori, de autoritățile locale. Desele schimbări în conducerea acestor instituții a generat instabilitate în funcționarea instituțiilor evreiești, o stare de confuzie, dar mai ales, a făcut ca populația evreiască rămasă în oraș să privească neîncredere proprii conducători. În octombrie 1943, Iancu Haler a fost numit secretar general la Oficiul Județean Dorohoi. Apar disensiuni între membri din conducerea Comunității evreilor din Dorohoi și membri Oficiului Județean. Președintele Oficiului Județean, dr. Idel Idelsohn, pe motiv că „nu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
avut loc ample acțiuni de evacuare a evreilor din zonele considerate de interes strategic militar, mai ales în condițiile în care, devenea previzibilă intrarea țării în război împotriva Uniunii Sovietice. Aceste acțiuni au loc pe fondul unui puternic sentiment de neîncredere față de evrei, considerați un „pericol” pentru interesul național. Acțiunile privind evacuările evreilor au însemnat organizarea mobilității unei imense mase ale populației evreiești, prin dislocarea acesteia din locurile de origine și strămutarea ei în interiorul țării. În înțelegerea noastră, evacuările din vara
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și În această atmosferă trebuie ca să-și desvolte activitatea CDE-ul”. Chiar și opiniile personale ale șefului hușean contează În economia acestui material: „Lipsa de vigilență și lipsa de măsuri concrete a creat În rândurile masselor evreești o stare de neîncredere În democrația românească (a se citi comunistă românească, n.n. și subl. În orig.) și ei caută o scăpare peste graniță, mărind rândurile celor care vor un stat iudeu (subl. În orig.)”. l. Speculanți dați În gât Fără să țină cont
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de fasole, cu cei ceva mai Înstăriți nu le-a mers șantajul celor din CDE iar șeful acestei organizații notase amărât următoarele: „O parte din populația evreească care (sic!, n.n.) se compune din comercianți, stau În espectativă cu teamă și neîncredere În noi și În ziua de mâine, privitor la zvonurile cu nouile legi economice ce vor veni”. Rămâne un mare mister cine Îi informa pe evrei despre apariția acestor acte normative deoarece se știe că zvonurile au fost confirmate, dar
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
trebuia o doză mai mare de ayahuasca și mai ales o doză mai mare de credință. Nu știu ce să cred. Am intrat în ceremonie cu inima deschisă, fără să aștept ceva special și mai ales fără să am vreun grad de neîncredere. Poate, în străfundul meu, mi-am păstrat un «lacăt» undeva, dar nu la nivel conștient”. Povestea primei părți a lucrării continuă cu alte meditații referitoare la marile teme existențiale. Sunt schimbate locațiile (după Ecuador urmează Brazilia, Peru și Argentina), precum și
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
o doză mai mare de ayahuasca și mai ales o doză mai mare de credință. Nu știu ce să cred. Am intrat în ceremonie cu inima deschisă, fără să aștept ceva în special și mai ales fără să am vreun gând de neîncredere. Poate, în străfundul meu, mi-am păstrat un „lacăt” undeva, dar nu la nivel conștient. Am observat că „vocea interioară” îmi este un aliat de încredere în multe situații în care inteligența sau experiența îmi sunt depășite și drept urmare o
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
intimă este interzis. Participanții pot fi siguri că limitele lor personale vor fi respectate sub orice formă. Acesta este un subiect foarte delicat care trebuie explicat în mod direct și întotdeauna trebuie menționat pentru a se evita orice tip de neîncredere. Rolul curandero-ului nu se limitează doar la a asigura siguranța participantului. Curandero-ul devine un ghid și un intermediar către lumea spiritelor în timpul întregului proces. Astfel, în timpul procesului de dietă se participă la trei ceremonii sacre cu planta maestră Ayahuasca. Asta
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
cămășii mele și în final mai constată că și în spate am fost mușcat de un glonte care, dacă ar fi fost cu 3-4 mm. mai adânc mi-ar fi frânt coloana vertebrală! Am avut mare noroc! Primit cu vădită neîncredere și rezervă la început, am devenit pacientul favorit al colonelului dr. Vasiliu Nicolae care s-a ambiționat să-mi salveze brațul stâng! Tot atunci mi-am amintit și de rafalele armei automate care mă surprinseseră în timpul autoevacuării mele... Colonelul m
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
trece și acest val, de parcă n-ar fi fost de ajuns prin ceea ce trecusem până atunci! Au dispărut destui oameni în vremea aceea din toată țara. Apoi am revenit acasă, dar cu teamă. Afurisită situație mai era pe atunci, când neîncrederea în oameni era politica generală a orânduirii comuniste ce se întărea în detrimentul vârfurilor noastre politice și intelectuale. În vară am din nou musafiri dragi, dar parcă nu mai era aceeași dispoziție din vara trecută. Ne simțeam tot mai mult supravegheați
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
eve- nimentelor integrându-le unui scenariu apocaliptic. Există însă și o formulă pozitivă a accelerării istoriei prin care personajele lui Caragiale, spre exemplu, Nae Cața vencu, preiau un mandat iluminist și anume credința în progres așa cum, în lectura Mihaelei Czsobor-Lupp, neîncrederea în istorie produce o accelerare inversă a dizolvării universale în urma unei progresii catastrofice. Ambele mișcări descriu tensiunea dialectică dintre utopie și distopie și reprezintă modalitatea afirmării unei identități à rebours. Încă o dată, anecdota la I.L.Caragiale recuperează în mod subtil
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
la data de 6 mai. Numele provine din greacă de la eleftheria - libertate. Lefter cel lipsit de noroc, „- Ți-ai găsit ! eu și noroc !”, prin excelență sceptic și ar tre- bui să citim scepticismul în acest context ca o doctrină a neîncrederii care se manifestă acut ulterior, a devenit Eleutheriu, cel eliberat de condiția mundană, strălucind deasupra tuturor cu numele adevărat care indică numi- nosul camuflat în profanul unei existențe liniare. Pe de altă parte, tonul aparent mieros nu este doar o
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
despărțit. Când mă gândesc la toate cele trăite de mine până la această vârstă, parcă n-aș gândi despre mine. Parcă cineva mi-ar povesti ceva incredibil. Toate faptele mele au fost sub semnul suferinței și al spaimei, al umilinței, al neîncrederii și nesiguranței. Mă întrebam mereu: „Ce-i și cu mine pe acest pământ?” Și nu mint când spun că nici acum n-am aflat. Fiecare om se naște pentru ceva. Eu pentru ce m-am născut? Poate pentru a crea
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
că Efimița nu are forță. Ea este oglinda pașnică a unui războinic neîmplinit. Ea este Sancho Panza și de aceea ea este întruchiparea nevinovăției. E greu de definit. Lucrez greu și chiar până nu demult m-am aflat sub semnul neîncrederii. În mine. N-am mers cu plăcere la repetiții din cauza obsesiei din ultimii ani, care m-a îndepărtat foarte mult de teatru. Gestul teatral mi se părea un gest inutil. Toate visurile nerostite mi-au fost spulberate. Lumea scenei, o
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
mult de fiecare dată când am descoperit-o. După ce ne-a adunat ca o cloșcă, Mousen ne-a anunțat că a doua parte a călătoriei constă într-o escaladare destul de dificilă a formațiunilor stâncoase din împrejurimi și și-a manifestat neîncrederea în legătură cu posibilitatea noastră (a lui Liviu și a mea) de a face față supliciului. Ne-a sugerat să rămânem în Montserrat și să vizităm Muzeul de artă. După ce am stat o clipă pe gânduri, Liviu a luat hotărârea eroică de
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Cum vă place?“, semn că și În materie culinară piesa putea trezi Întrebări. Ultimul a apărut actorul care-l juca pe Jacques Melancolicul. Personajul era singurul care nu accepta să revină din pădure. În piesă, el rămâne izolat, singur În neîncrederea pe care o are În oameni și viață. Și actorul, poate prea identificat cu rolul, a rămas după spectacol și el singur În pădure, contemplând melancolic condiția efemeră a teatrului. Dar, spre deosebire de personaj, el s-a decis În cele din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
la Moscova. Un semn care venea să confirme noua politică inaugurată de Gorbaciov. Nu-i așa, îmi explică amicul, în realitate e vorba de un schimb, de o înțelegere secretă, Saharov a fost eliberat „contra” lui Mandela. Nu-mi ascund neîncrederea, versiunea ce mi se oferă nu mi se pare plauzibilă. În schimb, încerc, pe cât pot, să-mi ascund mâhnirea, decepția. Va să zică și amicul meu e obligat să dezinformeze! Are, ce-i drept, o funcție destul de importantă, este membru în..., și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
În tradițiile și valorile lor poate să le ajute să-și dezvolte relațiile, și dorind să caute, ținând seama pe deplin de originalitatea și diversitatea pozițiilor și punctelor lor de vedere, posibilități de a-și uni eforturile pentru a depăși neîncrederea și a crește Încrederea de a rezolva problemele care le separă și de a coopera În interesul umanității, Recunoscând indivizibilitatea securității În Europa, precum și interesul lor comun În dezvoltarea cooperării Între ele și pretutindeni În Europa și exprimându-și intenția
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]