4,685 matches
-
pe ochi ce-au văzut prea multe, pe mințile tocite de cunoaștere, pe sufletele tocite de speranță... Așadar, fericirea este (posibilă). Acum, aici, ori unde. Vă spun un secret: există în noi un punct generator de fericire și chiar de nemurirea ei, se spune. E situat între creier, în glanda pituitară, în spatele celui de-al "treilea ochi". Tot acolo e glanda pineală, care secretă pinolină, un fel de hormon al fericirii. Dar punctul respectiv, ce poate fi scînteia de Dumnezeu din
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
religii. Căci toate duc la același Adevăr. El este în noi și e nemuritor. Nu trebuie decît să-l aflăm, identificîndu-ne cu sinele nostru pro-fund, și nu cu vehiculele sale. Respectul de sine este sămînța devenirii noastre. 5.1. FIZICA NEMURIRII Mai mulți autori încearcă în ultima vreme, de pe poziții diferite, e adevărat, o reconciliere a științei cu religia, acreditînd ideea că, în profunzime, ele slujesc, în moduri diferite, același adevăr. Spre pildă, cartea cu titlul de mai sus, aparținînd fizicianului
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
lui Dumnezeu, teoria "punctului Omega", despre care Tipler a scris o lucrare anterioară împreună cu John Barrow, nemaifiind satisfăcătoare, că e momentul ca teologia să fie "absorbită" de fizică, iar Raiul să de-vină la fel de real cum este un electron. Fizica nemuririi reprezintă o descriere a teoriei "punctului Omega", o teorie fizică testabilă ce reprezintă practic un alt nume pentru Dumnezeu, care ne va învia într-o zi pentru a trăi veșnic într-un paradis asemănător celui iudeo-creștin. Concepte teologice consacrate, cum
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
era deja prezentă în iudaismul timpuriu. În Cartea Exodului se relatează răspunsul dat de Dumnezeu lui Moise din rugul aprins: "EU SUNT CEL CE SUNT", "EHYEH ASHER EHYEH" în originalul ebraic. Acesta din urmă însă, susține Frank Tipler, în Fizica nemuririi, se traduce corect la viitor, adică "EU VOI FI CEL CE VOI FI". Deci Dumnezeul lui Moise ar trebui înțeles ca un Dumnezeu final, un Dumnezeu al sfîrșitului timpului, o Realitate Personală Ultimă. Multă vreme, știința s-a considerat separată
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
universală poate fi o credință adevărată. Și dintre teologi mulți doresc să-și păstreze teritoriul protejat în fața avansurilor științei, iar dintre filosofi, însuși Kant declara știința ca fiind incapabilă să rezolve cele trei probleme fundamentale ale metafizicii: Dumnezeu, libertatea și nemurirea. Deci, după Kant fizica, știința în general, nu va fi niciodată capabilă să ne spună dacă există Dumnezeu, da-că avem liber arbitru și dacă viața este veșnică. Totuși, Miguel de Unamuno, în Sensul tragic al existenței, arăta că suportul
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
în general, nu va fi niciodată capabilă să ne spună dacă există Dumnezeu, da-că avem liber arbitru și dacă viața este veșnică. Totuși, Miguel de Unamuno, în Sensul tragic al existenței, arăta că suportul întregii religii este foamea de nemurire. Natura umană își dorește cu disperare nemurirea, în vreme ce rațiunea bagă bețe în roate, pretinzînd că aceasta nu e posibilă. Frank Tipler consideră că divorțul dintre religie și știință e pe sfîrșite, iar cartea sa, ca și teoria "punctului Omega" aduc
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
să ne spună dacă există Dumnezeu, da-că avem liber arbitru și dacă viața este veșnică. Totuși, Miguel de Unamuno, în Sensul tragic al existenței, arăta că suportul întregii religii este foamea de nemurire. Natura umană își dorește cu disperare nemurirea, în vreme ce rațiunea bagă bețe în roate, pretinzînd că aceasta nu e posibilă. Frank Tipler consideră că divorțul dintre religie și știință e pe sfîrșite, iar cartea sa, ca și teoria "punctului Omega" aduc o contribuție substanțială în acest sens. Răspunzînd
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
e posibilă. Frank Tipler consideră că divorțul dintre religie și știință e pe sfîrșite, iar cartea sa, ca și teoria "punctului Omega" aduc o contribuție substanțială în acest sens. Răspunzînd afirmativ la problema existenței lui Dumnezeu și la cea a nemuririi, știința preia pînă la urmă ceea ce pînă acum reprezenta proprietatea centrală a teologiei. Iar dacă teologii vor încerca în continuare să separe știința de religie, ei vor afecta grav religia însăși. Evoluționiștii secolului al XX-lea se arătau și ei
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
sa este compatibilă cu liberul arbitru omenesc, ipoteză demonstrabilă, crede Tipler, în cadrul cosmologiei cuantice. "Acest nedeterminism fizic poate să apară doar în contextul gravitației cuantice și deci este complet diferit de "nedeterminismul" asociat principiului de nedeterminare al lui Heisenberg" (Fizica nemuririi, Editura Tehnică, București, 2008, p. 16). Noul tip de nedeter-minism fizic a fost descoperit la începutul anilor 1980 ca o consecință a Teoremei incomple-titudinii a lui Godel. Universul este generat prin decizia liberă a lui Dumnezeu, care însă nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Karl Rahner. Mecanismul fizic al învierii individuale constă afirmă Tipler în emularea persoanelor decedate în calculatoarele viitorului îndepărtat. Așadar, fiecare dintre noi va trăi din nou "într-un Cer nou și un Pămînt nou". Spre deosebire de greci, care credeau doar în nemurirea sufletului, tradiția iudeo-creștină și islamică își manifestă și credința în învierea și îndumnezeirea trupului, foarte aproa-pe și de ceea ce se crede în daoism și hinduism. Expresia Sfîntului Pavel, de "trup spiritual", descrie bine modul cum vede fizica învierea trupului, adică
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Retragerea statului. Difuziunea puterii în economia mondială, Editura Trei, București, 2002; Talbott Stobe, The russian hand, Random House, New York, 2003; Tanzi V., Globalization tax competition and the future of tax systems, IMF Working Paper, New York, 1998; Tipler Frank J., Fizica nemuririi, Editura Tehnică, București, 2008; Todd Emmanuel, Le Destin des immigrés, Seuil Paris, 1994; Tolchin M, Tolchin S., Buying into America, Times Books, New York, 1988; Tolchin M, Tolchin S, Selling our security; The Erosion of America's Assets, Alfred A. Knopf
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
există bănci? 300 4.10. Păstrați restul, d-le Președinte! 304 4.11. România muribundă ? 308 4.12. Oameni mici 311 4.13. Capitala culturii trădate 314 4.14. Oraș al inspirației 318 V. SĂMÎNȚA DEVENIRII 321 5.1. Fizica nemuririi 325 5.2. Kybalionul 335 5.3. Principiile hermetismului 339 5.4. Cel de trei ori mare 342 5.5. Tărîmul celor trei Amin 346 5.6. Tihna unității 349 5.8. Un cer de sens 352 5.9. Biologia
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
s-a acordat Ipoteștiului: "satul copilăriei 1ui Eminescu", dar mai este un motiv care mi se pare cel mai important: pe meleagurile ipoteștene s-a născut Poetul, Luceafărul poeziei românești. De la Ipotești Eminescu a făcut, ca poet, primii pași spre nemurire. Despre măsura în care orizontul ipoteștean l-a inspira pe poet, nu s-a scris. S-au găsit, în schimb, motive peiorative, ca să justifice trecerea pe ocolite, pe lîngă această lacuna biografică și poetică. "Nu trebuie să vedem în copilăria
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Takasago, sub pinul indiferent la trecerea timpului, la schimbarea anotimpurilor, doi bătrâni soți stau de vorbă, iar mai apoi aceștia se vor dovedi a fi spiritele a doi pini crescuți împreună, două spirite divine - unul din Takasago, celălalt din Sumiyoshi. „Nemurirea zeului coborât din cer e cea a pinului veșnic același...” În a doua parte a piesei, shite va incarna „zeul ivit în chip de pin divin”. Pinul, care marchează aici locul apariției unei zeități, este într-un fel dublura pinului
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
și bine, Jacques își petrecea aproape tot timpul cu „trupa” sa, ascultând doar de propriile sale reguli și legi. Era convins că este o persoană excepțională și se gândea că peste vreo cincizeci de ani va fi deja descoperit secretul nemuririi, deoarece o persoană atât de excepțională ca el nu trebuia și nici nu putea să moară. La cinsprezece ani el vorbește singur de „ruptură” ca urmare a două evenimente. Primul eveniment este apariția unei acnee destul de importante: Jacques suferă profund
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de când cu idealismul german de către Universitate, Templul Rațiunii hegeliene, trece de cele mai multe ori drept o „știință a logicii”. Cei aflați la putere n-au a se teme pentru supraviețuirea lumii lor prospere: după Pitagora, Phaidon al lui Platon îi învață nemurirea sufletului, ura față de trup, grandoarea morții, disprețul față de dorințe, plăceri, pasiuni, libido, viață; Cetatea lui Dumnezeu propovăduiește ad nauseam o aversiune similară față de lumea reală, bineînțeles, în numele unui Dumnezeu al iubirii și al mizericordiei; să nu ne așteptăm ca Summa
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
bună dispoziție. Totuși, aceste lucruri sunt de-ajuns pentru a remarca o aparentă contradicție: cum putea cineva să fie pitagorician și abderitan în același timp? Pentru că Pitagora susține exact contrariul a ceea ce susține Democrit: dualismul, desconsiderarea trupului, idealismul, spiritualismul, ezoterismul, nemurirea sufletului, metempsihoza, metensomatoza, idealul ascetic, renunțarea și alte virtuți care micșorează. Cum ar putea un discipol al filosofului Numărului să se închine gânditorului Atomului? Nu vom ști niciodată, pentru că nu ne-a rămas de la el decât un text care, efectiv
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
structurilor atomice; despărțirea sufletului material de trupul material ca definiție a morții. Un asemenea material de construcție permite o adevărată soteriologie, în special în problema morții. 6 Moartea morții. În opoziție cu fabula din Phaidon al lui Platon care susține nemurirea sufletului, imaterialitatea acestuia, dualismul, separația dintre trup și suflet, pe principiul distincției nete dintre inteligibil și sensibil, dintre cer și pământ, Epicur își bate joc de cei care afirmă inconsistența materială a sufletului. Căci, pentru a imagina infernuri și paradisuri
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
mod de a trăi bine. Filosofia permite acest demers exaltant. Cum? Tocmai învingând spaimele. În ce fel? Activând o înțelepciune materialistă. Chiar dacă nu citează niciodată numele lui Platon, Lucrețiu se situează pe poziții radical antiplatoniciene: el recuză idealismul, dualismul și nemurirea sufletului, concepții dragi filosofului Peșterii la care creștinii țin atât de mult - se înțelege de ce. Phaidon oferă într-adevăr un text care inaugurează opțiunile catolice asupra chestiunii morții și a ceea ce se întâmplă cu trupul după moarte: mântuire, osândă, infern
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
cunoască chinuri sau să îndure încercări umilitoare? Dacă-l considerăm imaterial, totul devine posibil, evident: dar, în viziunea lucrețiană asupra lumii, nimic nu e în afara materiei; dacă-l considerăm material, nu mai există decât devenirea lui atomică - moartea agregării, dar nemurirea componentelor acestui agregat. N-avem a ne teme de nimic în ceea ce privește această operație fizică - iar metafizica nu este fondată. Exact ca și plăcerile, suferințele țin de conștiință, care presupune ea însăși o configurație specială a materiei. O agregare mai adecvată
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
281; subiectele tratatelor sale 221, 228; și zeii 236-239 Phintys 214 Pindar 22, 159, 235, 286 Pitagora - și dualismul 72; filosof al numărului 72; și idealul ascetic 72; și metempsihoza 72, 275-276; și metensomatoza 71-72, 275-276; și muzica 241; și nemurirea sufletului 13, 72, 275-276; statuie 221 Platon - și Academia 85, 141-142, 154-155, 180, 211, 224; și Antistene 53; și Aristip 10, 53, 103, 109-110, 122-123, 146, 148; și Aristofan 144, 185; aristocrat 85; și arta 201-202; și banii 85, 87
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
84, 103, 109, 305; cinic 132-133; contrasens 263; epicurian 209, 313; materialismul lui Eudoxos 154; materialismul lui Lucrețiu 252-253, 263-267; materialismul lui Philodem 239; răspândire în lumea romană 225 atomism - căderea atomilor 265-267; contra existenței unei lumi nevăzute 38; contra nemuririi sufletului 38; la Democrit 52, 178, 305; epicurian 184-187; și istoriografie 210, 305; inventatorul atomului 36-37; la Lucrețiu 263-264, 270-271; un materialism 39, 172, 305; nemurirea atomilor 188, 275-276; și omofagie 134; un senzualism 65; și trup 39, 172 clinamen
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
lumea romană 225 atomism - căderea atomilor 265-267; contra existenței unei lumi nevăzute 38; contra nemuririi sufletului 38; la Democrit 52, 178, 305; epicurian 184-187; și istoriografie 210, 305; inventatorul atomului 36-37; la Lucrețiu 263-264, 270-271; un materialism 39, 172, 305; nemurirea atomilor 188, 275-276; și omofagie 134; un senzualism 65; și trup 39, 172 clinamen 265-266, 268-269, 295, 299, 310 materie - alcătuire 185-186, 270; și conștiință 275-276; corporală 134, 275-276; eminență 185; eternă 188; și formă 155-156; și suferință 183; și
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
linii schematice În cărbune - turnurile din Manhattan, Hong Kong, Londra ori Madrid, oricare oraș din atât de multele care trăiau Încrezându-se În puterea coloșilor lor aroganți: o pădure de clădiri moderne, inteligente, locuite de ființe sigure de tinerețea, frumusețea și nemurirea lor, convinse că durerea și moartea puteau fi ținute la respect cu tasta enter a unui calculator. Neștiind cu toții că a inventa un obiect tehnic echivalează cu a-i inventa accidentul specific, la fel cum crearea universului presupune implicit, Încă
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
48. Aceasta reprezintă o variantă a ipotezei numărul doi (-/+). Irineu Îl va face pe Menandru succesorul direct al lui Simon și Îi va pune În seamă cunoașterea unor mijloace magice care le asigură discipolilor săi victoria asupra creatorilor lumii, precum și nemurirea prin botez 49. Omiliile pseudo-elementine vorbesc despre doi Îngeri trimiși de Marea Putere simoniană, unul spre a crea lumea și unul spre a le da oamenilor Legea 50; iar Într-un pasaj din Recunoașteri este menționat creatorul lumii, care se
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]