5,657 matches
-
a acestor sisteme sociale simbolice, Eric Wolf vorbește de o „invidie instituționalizată”9. La amerindienii Hopi și Navajo, la triburile Sukuma și Lovedu din Africa, toate calamitățile sunt atribuite practicilor vrăjitorești inițiate de ființe roase de invidie 10. Dacă vreo nenorocire se abate asupra vreunui membru al tribului Azande din Africa, asta nu poate fi decât mașinațiunea unui vecin răutăcios care, stăpânit de ură și de ranchiună, i-a făcut farmece victimei. În spatele oricărui eveniment nefericit se ascund vrăjile motivate de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
magia malefică au încetat a mai fi niște sisteme reglatoare ale credințelor și conduitelor oamenilor. Acest punct este esențial pentru chestiunea noastră. Sfârșitul lumii vrăjitoriei a contribuit într-adevăr la apariția unui nou mod de percepere a realității celorlalți, atâta vreme cât nenorocirile n-au mai fost explicate pornindu-se de la blestemele ori afuriseniile provocate de ura și de invidia semenilor. Evident, renunțarea la vechile credințe n-a schimbat cu nimic natura sentimentelor de rea-credință ale individului, dar a reușit să diminueze frica
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
dictat de „terorismul” ideologiei fericirii, aici este vorba de o evaluare întru câtva rațională. În ce privește privirea asupra celorlalți, aprecierea noastră se bazează pe luarea în considerație a faptelor brute (pierderea locului de muncă, boli grave, sărăcie, singurătate) care, sinonime cu nenorocirea, sunt considerate „în mod obiectiv” independent de experiența de viață a actorilor. Cum să-i socotim pe ceilalți fericiți, când lumea oferă spectacolul dezolant al atâtor nenorociri? Și, în fața acestora, nu sare în ochi condiția mea mai bună? Chiar dacă sunt
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
faptelor brute (pierderea locului de muncă, boli grave, sărăcie, singurătate) care, sinonime cu nenorocirea, sunt considerate „în mod obiectiv” independent de experiența de viață a actorilor. Cum să-i socotim pe ceilalți fericiți, când lumea oferă spectacolul dezolant al atâtor nenorociri? Și, în fața acestora, nu sare în ochi condiția mea mai bună? Chiar dacă sunt victima unuia dintre aceste rele, nu există în continuare și drame mai înspăimântătoare? Comparându-ne cu cei defavorizați de soartă, cum să nu ne declarăm mai fericiți
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Cum să nu vedem că viața noastră nu e chiar cea mai rea din toate? Inversând maxima lui La Bruyère, totul se petrece ca și cum francezii ar gândi: „Nu e niciun fel de rușine să te declari fericit atunci când vezi atâtea nenorociri (care te ocolesc)”. De unde deducem că răspunsul indivizilor nu este atât expresia unei experiențe intime trăite, cât un fel de deducție rezonabilă plecând de la cunoștințele lor de semnalizatori ai lucrurilor care nu-s cum trebuie. Trebuie să recunoaștem aici mai
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
se perpetuează și ea. Veniturile exorbitante ale elitelor economice provoacă mânia generală. Impozitul pe marile averi va beneficia întotdeauna de o largă susținere populară chiar dacă randamentul acestuia este unul dintre cele mai slabe. Nu lipsesc cei care se bucură de nenorocirile vip-urilor, iar linșajele mediatice la care asistăm sunt dictate nu atât de spiritul de justiție, cât de voința de a oferi niște „capete” invidiei nesănătoase a publicului. Și la nivel înalt, panorama invidiei este la fel de diversificată. Reculul invidieitc "Reculul invidiei
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
fac ravagii. Producem și consumăm mereu mai mult, dar nu suntem mai fericiți. Este oare posibil ca drumul ales de civilizația tehnico-materialistă să constituie un impas fatal? Să fie oare cultul modern al lui homo felix instrumentul celei mai mari nenorociri care ne amenință? Fericire și speranțătc " Fericire și speranță" Tocmai în numele fericirii se dezvoltă societatea de hiperconsum. Producția de bunuri, serviciile, mass-media, divertismentele, educația, proiectele de amenajare urbană, totul e gândit, totul e structurat ca principiu având drept scop cea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
se amestecă, de-a valma, muncitorii din fabrici, profesorii fără catedră, medicii fără cabinete, avocații fără clientelă, studenții fără viitor. EMBED PowerPoint.Slide.8 Examinarea comparată a piramidei populației în mediul urban și mediul rural ne ajută să înțelegem ce nenorocire se va abate peste actualii activi din mediul urban care, la vârsta pensionării, se vor rezema pe o populație ocupată de trei ori mai mică, fenomen de o gravitate înspăimântătoare. Față de aceste caracteristici ale piramidei urbane a vârstelor suntem aduși
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
scăderea energiei vieții, din amânarea bucuriei de a avea copii și, până la urmă, din stingerea acestei bucurii după primul copil. Este ca și cum apariția primului copil ar fi fost o traumă, de care cuplul se ferește în viitor ca de o nenorocire. Prin urmare, „bucuria copiilor” s-a diminuat în România ca stare sufletească, într-o proporție alarmantă, care atinge 24% din populația fertilă (la vârsta reproductivă) în 1999. Un sfert din populația României nu se bucură de copii și se raportează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
care atinge 24% din populația fertilă (la vârsta reproductivă) în 1999. Un sfert din populația României nu se bucură de copii și se raportează la al doilea copil ca la o traumă care trebuie evitată (clasând evenimentul nașterii în categoria nenorocirilor). Dacă ținem seama de faptul că o familie și, în genere, o comuniune se bazează pe bucuria de a fi împreună în spațiu și în timp, constatăm că la 24% dintre familiile românești această bucurie a dispărut ori s-a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de fantomă și care li se înfățișează celorlalți în chip de umbre: Hecuba în Troienele, Peleu în Andromaca (după moartea lui Neptolem) sau Oedip în Oedip la Colonos. Firește, am putea vedea în toți aceștia niște sărmani bătrâni copleșiți de nenorocirile abătute asupra lor. Dar și tinerii Electra, Antigona, Oreste sau Heracles au trăit experiențe asemănătoare. Personajul tragic reprezentat de fiecare dintre ei este insul care a trecut un prag și care aparține de acum încolo zonei-limită din vecinătatea împărăției umbrelor
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
a dorit să-i vadă neîncetat făptura. Pentru cor însă, fantoma Elenei este și o erinie. Asociată suferinței, războiului, sângelui vărsat, măcelului, ea este legată de acel Ate al neamului, de destinul nefericit al Atrizilor, presărat cu morți și cu nenorociri. Fantoma, precum și erinia Elenei sunt prezente, mai înainte chiar de apariția fantomei și a eriniei Clitemnestrei. În Elena lui Euripide par a fi exploatate și dezvoltate toate temele schițate de Eschil la începutul Orestiei, prin articularea lor în jurul confuziei tragice
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
prezicătoarei Teonoe, promisiunile lui de ocrotire vor fi aduse la îndeplinire. Sibila va vorbi și va interveni în numele acestuia. Astfel, Elena lui Euripide se situează la intersecția tuturor ambivalențelor proprii eidolon-ului - amăgire sau prezență reală, malefică ori benefică, instrument al nenorocirilor, al răzbunării divine și al răzbunării celor morți, dar și umbră protectoare, erinie sau daimon al stirpei. Oedip și mormântul invizibiltc "Oedip și mormântul invizibil" Ambivalența aceasta ne amintește fără îndoială de figura lui Oedip din Oedip la Colonos a
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
istoriei: să nu uităm că Iuliu Cezar și Hamlet sunt piese scrise în aceeași perioadă. Leșul însângerat al lui Cezar își arată rănile căscate ca niște guri mute, în locul cărora va vorbi Antoniu, evocând spiritul victimei și profețind viitoare mari nenorociri în imagini de-a dreptul apocaliptice: Pe capete de oameni va cădea Blestemul greu și furia în case, Sălbaticul război civil curând Va bântui italice tărâmuri. Distrugerea, și sângele, și groaza Atâta vor părea obișnuite Că mamele-or zâmbi, văzându
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
început, nimic clar sau tranșant: apoi, încet-încet, diferența crește tot mai mult. Până la urmă, două universuri... În perspectiva acestui joc al spiritului, gânditorii greci opun foarte frecvent viața de plăceri celei consacrate înțelepciunii. De o parte, binefacerile virtuții; de cealaltă, nenorocirile viciului. Într-o opoziție radicală, în stilul celui mai pur maniheism de școală, sunt puse față în față două moduri de existență: unul îi dă trupului toată puterea sa, celălalt se edifică pe celebrarea și pe buna folosire a sufletului
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
necesității, incontestabil; dar el vorbește și despre mizerii, durere și suferințe, despre epidemii, războaie și nemernicia oamenilor sau despre crimele politice, sacrificiile religioase și despre jafurile soldățimii. Ici nașterea unui copil, colo moartea unui bătrân. Venus și Marte, bucurii și nenorociri... Contrar unor afirmații frecvent auzite, Venus nu este singura divinitate menționată într-un poem păgân care suscită mirarea prefăcută de a găsi trimiteri la figuri alegorice ale Antichității și ale momentului. Faptul că Lucrețiu o evocă pe Venus nu dovedește
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pune în scenă plăcerea de a asista de pe uscat la tribulațiile unui echipaj luptându-se cu o mare dezlănțuită, a fost interpretat ca un semn al egocentrismului feroce al filosofului. Ce individ e și omul ăsta care se bucură de nenorocirea altuia! Alt avatar defăimător al epicurianului care reduce totul la mărunta lui persoană... Or, textul nu ne îndeamnă să ne bucurăm de suferințele altuia, ci doar să știm să profităm de situația fericită în care se află cel care nu
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
al epicurianului care reduce totul la mărunta lui persoană... Or, textul nu ne îndeamnă să ne bucurăm de suferințele altuia, ci doar să știm să profităm de situația fericită în care se află cel care nu a fost lovit de nenorocire. Scena navei luptându-se cu valurile și a spectatorului de pe plajă este un topos greco-latin prezent și într-o piesă pierdută a lui Sofocle; o regăsim și la Tibul, Horațiu și Philodem, iar mai apoi și la Marcus Aurelius. Din
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de delir stă la gaza constituirii celor mai acute sentimente de frustrare, deoarece în divizii în cauză își formează convingerea că nu sunt capabili de nimic, că nu sunt necesari familiei și societății, sau că sunt vinovați de nereușitele (eventual nenorocirile) membrilor familiilor lor. Învinovățindu-se în mod exagerat pentru o serie de greșeli comise în trecutul lor, — în general minore, sau în legătură cu care nu sunt în realitate vinovați, — astfel de persoane cer insistent să li se aplice pedeapsa cuvenită, iar
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
timpul prezent, ele fiind relative în perspectiva timpului, a dezvoltării științei, a posibilităților de cunoaștere și de rezolvare a problemelor către om. Există, însă, și cazuri când aria acestor semnificații devine, mult mai largă, cum ar fi, de exemplu, acele nenorociri neașteptate, molime, războaie, cutremure etc.) care poartă, aceeași semnificație pentru toți membrii societății, și care se repercutează aproape în același mod și grad asupra tuturor (împiedicând realizarea bunăstării și a fericirii). N. Sillamy, Dictionnaire de la psychologie, 1965, Larousse, Paris. Asupra
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
În privința familiei, ostașul era liniștit. Înțelegi, domnule Faulques? Mama și fiul erau În siguranță. Când Își căra pușca, trăind mizeriile și spaimele războiului, el se consola, știindu-i la adăpost. Dumneata, care ai fost martor, cu bilet dus-Întors, al atâtor nenorociri, Înțelegi ce vreau să spun. Nu-i adevărat? Ușurarea de a ști, când totul arde, că În ruinele lumii nu ard și cei dragi. Faulques stătea pe unul dintre scaunele cu foaie de cort, ținând paharul cu coniac În mână
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
de Îngerii lui Eden, grupați În patru clase, corespunzînd celor patru fluvii biblice (Gen. 2:10-14): Fison, Gihon, Tigru și Eufrat. Îngerii conduc lumea pe rînd, iar cei din grupul lui Fison sînt răspunzători Îndeosebi de foamete și de alte nenorociri ce afectează zona geografică peste care domnesc. Însă și celelalte grupuri au o parte de vină În „potopul de rele care bîntuie fără răgaz lumea, după voia lui Eden”25. De unde vine această „năpastă aducătoare de moarte”, această pedeapsă? A
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
și educați În spiritul tradițiilor neamului românesc, acești tineri basarabeni nu au putut și nici nu au dorit să accepte alt mod de viață, un alt regim social, colectivizarea, deportările În masă, represiunile, foametea, șcăciț pentru ei era o mare nenorocire să trăiești Într-o altă țară decât acea a strămoșilor tăi”56. Reabilitarea victimelortc "Reabilitarea victimelor" Unele familii au protestat imediat Împotriva deportărilor, au trimis scrisori unor instanțe superioare, iar cele mai norocoase au obținut câștig de cauză. În principal
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
siguranță, linșați de vecini, respectiv de colegi. Unui alt muncitor i se spune că mama și soția lui sunt și ele arestate și soarta lor depinde Întru totul de colaborarea sa. Un alt anchetator perfid Îi prezintă unui muncitor toate nenorocirile care ar decurge din Întemnițarea acestuia: soția Îl va părăsi sau Îl va Înșela cu alți bărbați, iar fiul va ajunge infractor, din cauza lipsei figurii paterne. Chiar scrierea declarațiilor devine o metodă de tortură, mai ales dacă o punem În
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
refrigerator se topiseră, apa caldă încetase și așa mai departe. Cât pe-aci să cadă guvernul. Bătrînul meu profesor de filosofie din țară avusese, prin urmare, dreptate: „Ai să vezi, spunea el: sfârșitul lumii civilizate nu va surveni în urma unei nenorociri de proporții; totul va porni de la un fleac, de la o comoditate curentă, suspendată brusc. Va dispărea, pentru trei zile, apa minerală, sau hîrtia igienică, sau benzina fără plumb. Și toți cei pentru care lucrurile astea fac parte din necesarul subânțeles
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]