6,179 matches
-
duce o viață creștină așa cum ne‐ a învățat Mântuitorul. Cu ficare păcat pe care‐ l facem devenim asemenea celor care strigau să‐L răstignească pe Iisus. Creștinismul s‐ a întemeiat în două etape sau în două chipuri: 1.În chip nevăzut la Răstignirea Mântuitorului pe cruce prin Jertfa Sa. 2.În chip văzut la Pogorârea Duhului Sfânt când în urma predicii Sfântului Apostol Petru s‐au botezat trei mii de suflete și astfel s‐a format prima comunitate creștină. Duhul Sfânt a
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
dreptei cre‐ dințe. Este indicat să mărturisim zilnic dreapta credință. Mărturisind zilnic dreapta credință, cu sufletul curat, noi ajungem să ne identificăm cu adevărul Sfintei Treimi. „ Cred întru Unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor. Și întru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul‐ Născut, care din Tatăl S‐a născut mai înainte de toți vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut; Cel de o ființă cu Tatăl, prin
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
Cezar Petrescu, Evocări și aspecte literare, îngr. Mircea Popa, Timișoara, 1974, 225-239; Dan, Proza, 202-205; Massoff, Teatr. rom., VI, 393-402; Pillat, Itinerarii, 335-343; Ciobanu, Însemne, I, 69-99, II, 52-67; Cioculescu, Itinerar, III, 361-365; Manolescu, Arca, I, 242-246; Al. Oprea, Fața nevăzută a literaturii, București, 1980, 186-203; Silvia Tomuș, Ionel Teodoreanu sau Bucuria metaforei, Cluj-Napoca, 1980; Cioculescu, Amintiri, 319-322; Piru, Ist. lit., 311-312; Ciobanu, Opera, 114-133; D. I. Suchianu, Alte foste adevăruri viitoare, București, 1983, 47-57; Cândroveanu, Lit. rom., 95-98; Tihan, Apropierea, 43-49
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
franciscanism regăsibilă în inefabil, în comuniunea sacră cu lucrurile, cu universul. Se simt urme ale tristeții, ale suferinței, mai adânci decât în alte poeme, stilul apropiindu-se de elegiile lui Rainer Maria Rilke și de meditațiile lui Lucian Blaga: „din nevăzut / mi se lasă neliniștea pe umăr / din nebănuit ocolesc un abis de moarte / din neant coboară noaptea o voce în mine”. Nu lipsesc nici sintagmele stănesciene: „va veni o vreme când viața ta te va muri pe îndelete”. Cuvântul își
ZANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
cai de plug / mângâiați pe bot, căutați pe-ndelete la dinți, / cai goniți în cerc să se vadă dacă nu sunt bolnavi, / și armăsarul ridicat în două picioare subțiri / arătându-și pântecul argintiu cu pale de foc - / și nebunul lălăia pipăind nevăzute obiecte, / copilul plângea îngrozit, uneori asculta/ melodia flașnetei, monotonă ca zilele verii/ sortite să nu mai revină niciodată - / ah, și planetele papagalului care făgăduia tuturor / căsătorii fericite, averi și viață eternă, / iar la cortul circului piticul cățărat pe butoi / chema
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
trebuie să realizeze și să accepte să-și asume responsabilitatea privind impactul pe care viața lui o are asupra planetei.Natura este singurul mediu familiar omului, în care el poate trăi și munci. Noi, oamenii, trăim ca beneficiari ai muncii nevăzute a plantelor, care fabrică pentru noi aer curat. Suntem înfrățiți cu stejarul, carpenul, bradul, cu trandafirul și crinul, cu ghiocelul și nufărul. Respirăm miresmele lor și ne bucurăm ochii cu paleta fermecătoare de culori, neîntrecută de niciun pictor. Azi, mai
Educaţia ecologică prin activităţi extracurriculare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Răican Georgeta () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1220]
-
le-a ticnit bogăția. Căci, deschizând lada, o mulțime de balauri au ieșit dintr-însa și pe loc au mâncat pe babă, cu fată cu tot, de parcă n-au mai fost pe lumea asta, și apoi s-au făcut balaurii nevăzuți cu ladă cu tot. Iar moșneagul a rămas liniștit din partea babei și avea nenumărate bogății: el a măritat pe fiică-sa după un om bun și harnic. Cucoșii cântau acum pe stâlpii porților, în prag și în toate părțile; iar
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
în mantale lucii; -petale de marmură albă. -a îmbrăcat pinii și brazii cu cojoace grele de zăpadă; -a pus crengilor mănuși de puf; -plutesc în aer ca un roi ușor de fluturi albi; -fluturaș de argint ce zboară pe aripile nevăzute ale vântului; -se joacă de-a prinselea prin aer; -satele s-au împodobit cu lână scântietoare; -cad din cer ca niște mărgăritare; -flori înghețate pe geamuri; -suflare aspră de vânt; -ploaie de plăpânzi ghiocei strălucitori; -floare mică și rotundă, o
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
luat drept „frate invizibil”. Și, într-adevăr, avea de ce. Când se întorsese, după război, la Paris, circula zvonul că Descartes a aderat la o malefică sectă din Boemia. Încă din 1632 parizienii erau terifiați de o așa-zisă „invazie a nevăzuților”. Într-o noapte apăruseră, pe mai multe clădiri din capitala Franței, afișe care anunțau prezența „celor treizeci și șase de Frați ai Crucii și ai Trandafirului”. Se răspândise și o scriere înfiorătoare: Effroyables pactions faites entre Diable et les pretendus
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
din capitala Franței, afișe care anunțau prezența „celor treizeci și șase de Frați ai Crucii și ai Trandafirului”. Se răspândise și o scriere înfiorătoare: Effroyables pactions faites entre Diable et les pretendus Invisibles (Înspăimântătoarele înțelegeri făcute între Diavol și pretinșii Nevăzuți)10. Secretele rozicruciene erau socotite satanice și francezii se pregăteau de o vânătoare de vrăjitoare similară celei din „Noaptea Sfântului Bartolomeu”. În 1625, Gabriel Naudé a încercat să ia apărarea „invizibililor” într-o Apologie pour tous les grands personnages qui
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
într-o Apologie pour tous les grands personnages qui ont esté faussement soupçonnez de magie. „Apărarea” era construită pentru figuri mitice și istorice precum Orfeu, Pitagora, Socrate, Porfirius, Raymundus Lullus, Paracelsus și Pico della Mirandola, cărora le erau alăturați și „nevăzuții”. Dar efectul a fost invers decât cel scontat. Parizienii credeau în zvonul că „invizibilii” ar fi „vrăjitori” - și Naudé nu a făcut altceva decât să-l confirme. Astfel încât, când s-a întors la Paris, Descartes s-a pomenit într-un
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
controlul informației poate conduce la un „viitor rău”. Cei mai mulți cetățeni cred astăzi în mitul modern baconian conform căruia adevărata putere rezidă în stăpânirea informației. Obsesia multora este că informația - obținută de savanți (noii profeți) - a căzut în mâinile unor puteri „nevăzute” („invizibile”, adică „iluminate”) și este manipulată la scară planetară. Scopul ar fi instaurarea unui nou, mare și ultim totalitarism, de către o organizație satanică terestră. Unii exegeți ai acestor trăiri bizare le-au calificat, generic, drept o „reîntoarcere a iraționalului”, o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
retard în dezvoltarea copilului nu pot fi încă explicate din punct de vedere științific; pentru a înțelege mai bine acest aspect, se invocă frecvent imaginea aisbergului în care partea văzută reprezintă adesea efectele unor procese și fenomene existente în partea nevăzută și care constituie categoria de factori etiologici greu de identificat și de analizat. 1. Elementele definitorii ale acestor teze sunt explicate în subcapitolul referitor la tabloul clinic și psihopedagogic al deficiențelor mintale. 1. Analiza cariotipului („harta cromozomială”) poate evidenția prezența
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
programul apelant poate stabili o conexiune TCP cu destinația. Extinderea domeniilor de la diferite niveluri ale arborelui DNS se poate realiza prin crearea de proxy servere, ce permit calculatoarelor unei rețele să acceseze resursele rețelei Internet, sensul fiind unic, iar ele „nevăzute” din exterior. 7.5.3.Tehnologii de securitate și protecție a rețelelor de calculatoaretc "7.5.3. Tehnologii de securitate și protecție a rețelelor de calculatoare" Politicile de securitate de actualitate combină mai multe tehnici defensive, cele mai răspândite fiind
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
sublimă dezagregare a simbolului, o comparare a lui în materie comparabilă cu fisurarea în stea a geamului mat, străbătut de o piatră transparentă [...] simbolul coboară din generalitatea lui, se filtrează făcând loc sentimentului singularizat, unic, capabil să reproducă vizual partea nevăzută a lucrurilor și să convertească în cuvinte ceea ce nu ține de cuvinte. NICHITA STĂNESCU Un modernist arhaic, avangardist cu măsură. El și-a altoit tradiționalismul din sânge cu ultimele cuceriri poetice, tăind, c-o custură, creanga foarte sus și lăsând
POPA-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288916_a_290245]
-
O. Sekora, Cățelul zburător, București, 1965 (în colaborare cu Theodor Holban). Repere bibliografice: Piru, Panorama, 167-168; Aurel Baranga, Alecu Popovici sau Triumful modestiei, SPM, 1972, 75; Marius Robescu, Scufița cu trei iezi, RL, 1973, 18; Amza Săceanu, Fața văzută și nevăzută a teatrului, București, 1974, 226-233; Aurel Bădescu, Teatrul tinerei generații, CNT, 1975, 13; Ștefan Iureș, Poveștile de aur, TTR, 1975, 4; Popa , Dicț. lit. (1977), 449; Ileana Lucaciu, În lumea fanteziei, SPM, 1979, 431; Tudor Opriș, 500 debuturi literare, Galați
POPOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288970_a_290299]
-
-i picure din rană must cald./ Făgăduielile, căldura palmei, haloul/ albastru al cuvintelor sale/ se rostogoleau în urnă, pe încinsul asfalt” (din ciclul În camera căptușită cu plută). R. a publicat împreună cu poeta Magdalena Constantinescu (stabilită la München) volumul Chip nevăzut (2001). În secțiunea care îi aparține, intitulată Orașul iubirii, grupează versuri în parte cu temă religioasă, imnuri pascale, precum și poezii în care iubirea este încadrată de ample volute imagistice, cu o libertate a mișcării secondată de o sintaxă riguroasă. SCRIERI
RADULESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289106_a_290435]
-
imnuri pascale, precum și poezii în care iubirea este încadrată de ample volute imagistice, cu o libertate a mișcării secondată de o sintaxă riguroasă. SCRIERI: Liniștea aerului, București, 1987; Oaspetele de piatră, București, 1998; Iluzia risipei de sine, București, 1998; Chip nevăzut (în colaborare cu Magdalena Constantinescu), București, 2001. Repere bibliografice: Florin Costinescu, Interogație și mișcare, CNT, 1988, 49; Constanța Buzea, Sărbătoare și limb al identităților, AFT, 1988, 12; Ioan Holban, „Liniștea aerului”, CL, 1989, 5; Mariana Ionescu, Consecvența poetului și îmblânzirea
RADULESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289106_a_290435]
-
să te miri”, cu soarele - halucinant, într-un „tablou votiv” - „duios mâncat de furnici”. Este ordinea unei percepții de vârstă interioară, a „amiezii”, când sufletul „cu frig încercuindu-se, ca de piatră, tăcut/ pe trunchi așteaptă decapitarea/ la un semn nevăzut”. Semnele timpului apar proliferante, ca într-un irepresibil asediu: ,,Cosași și greieri/ fac salturi de-a dreptul în moarte”. Un perisabil resimțit acut, destinul fracturat, lecția morții cu firescu-i tragic („Eram mereu atrasă de pământul/ aproape locuit, aproape tânăr/ brusc
MUSAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
avut și-am putut, am scris și-am citit!/ Budila-Express, garnitură cu bou-vagoane,/ Garnitură dublată, uneori, garnitură bondoacă,/ Iute și verde-murdară printre grămezile de cartofi/ Putrezind pe câmpuri, pe lângă peroanele/ Pline de cioburi și de capace de bere,/ Budila-Express, ruginind nevăzut/ Precum tinerețea, la încheieturi.” Aventura eului liric se configurează ca o expediție cinegetică de înlănțuire a realului. E drept că Strada Castelului 104 (1984) dezvoltă o anume figurație medievală, trubadurescă, galantă, iar poetul se abandonează adesea în voia unor convenții
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
ocupă, fără a exclude filonul detectivistic, de tema adiacentă a terorismului „de culise”, concretizat în episoade cu aventuri „la cabană”, ca în Narațiuni detective într-un tempo clasic, monoton (1978). Incluse în colecții populare, adresate atât tinerilor - „Cutezătorii” (Frumusețea pietrei nevăzute, 1965, Aventură și contraaventură, 1966), cât și adulților - „Scorpionul” (Strania poveste a „Marelui Joc”, 1982), „Aventura” (Chirie pentru speranță, 1968, Înotătorul rănit, 1969, Speranță pentru Marele Vis, 1975, Speranță pentru speranță, 1980, Balada căpitanului Haag, 1984), „Sfinx” (Teroare pentru colonel
NEAMŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288388_a_289717]
-
valoare documentară decât literară, cartea poate oricând alcătui obiectul unor studii de critică sociologică. SCRIERI: Cântecul constelației, pref. Dumitru Micu, București, 1960; Ochii, București, 1962; Întoarcerea focului, București, 1964; Toporul de argint, București, 1964; Celălalt prezent, București, 1965; Frumusețea pietrei nevăzute, București, 1965; Acolo unde vântul rostogolește norii, I-II, București, 1966; Aventură și contraaventură, București, 1966; Febră de origine necunoscută, București, 1967; Chirie pentru speranță, București, 1968; Înotătorul rănit, București, 1969; Terr-Orr, București, 1969; Știi, Lavinia, caracatițele..., Cluj, 1970; Moartea
NEAMŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288388_a_289717]
-
atitudinilor și al stărilor poetice include ipostaze diverse, deseori contrastante, de la cântec la imprecație, de la reverie și rememorare nostalgică la proiecția caricaturală sau la celebrarea solemnă. Căci, în accepția autorului, „poemul e o cutie cu nebănuite corzi/ pe care o nevăzută mână - mai acut, mai grav - / le ciupește din când în când”. Cartea de la Jucu Nobil valorifică potențialul liric al întoarcerii către timpul (copilăria) și spațiul (satul) dintâi, depozitare ale miracolului primordial, sub semnul memoriei sărbătorești. Primă parte a unei compoziții
PETEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288769_a_290098]
-
Arcadia, 139-148; Marin Mincu, Repere, București, 1977, 253-276; Papu, Clasicii, 183-188; Tudor-Anton, Ipostaze, 188-215; Vlad, Lectura, 164-169; George, Sfârșitul, II, 208-213; Dorina Mercheș, Hortensia Papadat-Bengescu. Bibliografie, Iași, 1978; Protopopescu, Romanul, 105-143; Ungheanu, Lecturi, 117-128; Sorescu, Interpretări, 155-225; Al. Oprea, Fața nevăzută a literaturii, București, 1980, 127-150; Ornea, Tradiționalism, 536-549; Steinhardt, Incertitudini, 140-143; Viola Vancea, Hortensia Papadat-Bengescu. Universul citadin, București, 1980; Alte 13 „Rotonda 13”, pref. Edgar Papu, București, 1981, 198-219; Manolescu, Arca, II, 21-60; Piru, Ist. lit., 328-332; Crețu, Constructori, 91-140
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
mitologia scandinavă sau greco-romană și [...] are aceeași savoare poetică și artistică”. Expunerii din lucrările altora, el i-a preferat prezentarea „cursivă și logică a miturilor despre facerea lumii, oameni vechi, Dumnezeu, diavol, crearea omului, Iisus Hristos, viața omului, timp, duhuri nevăzute, făpturi de basm și a doua viață”. Receptarea contribuției lui O. a fost contradictorie: dacă Romulus Vulcănescu o situează între încercările eșuate de alcătuire a unei mitologii românești, I. Oprișan opinează că folcloristul „surprinde, în linii mari, cu justețe coordonatele
OLINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288521_a_289850]