4,211 matches
-
188). Aceste fierăstraie reprezentau unelte particulare de exploatare aflate pe terenurile comune, ceea ce făcea ca regulile de instalare a lor să prevadă distribuirea comună a rezultatelor acestora. Pentru a limita eventualele pericole pe care le putea crea instalarea de fierăstraie, obștile au introdus reglementări menite să reducă numărul lor. Unele obști au interzis construirea de fierăstraie noi, altele au introdus controlul administrației asupra fierăstraielor, iar altele au impus obligarea asocierii obștenilor în vederea construcției de fierăstraie (Serafim și Stahl, 1939, p. 18
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
terenurile comune, ceea ce făcea ca regulile de instalare a lor să prevadă distribuirea comună a rezultatelor acestora. Pentru a limita eventualele pericole pe care le putea crea instalarea de fierăstraie, obștile au introdus reglementări menite să reducă numărul lor. Unele obști au interzis construirea de fierăstraie noi, altele au introdus controlul administrației asupra fierăstraielor, iar altele au impus obligarea asocierii obștenilor în vederea construcției de fierăstraie (Serafim și Stahl, 1939, p. 18). La nivelul alegerii colective, obștea din Câmpulung, prin așezământul din
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
să reducă numărul lor. Unele obști au interzis construirea de fierăstraie noi, altele au introdus controlul administrației asupra fierăstraielor, iar altele au impus obligarea asocierii obștenilor în vederea construcției de fierăstraie (Serafim și Stahl, 1939, p. 18). La nivelul alegerii colective, obștea din Câmpulung, prin așezământul din 1864, reglementa că închiderile de izlaz se făceau cu autorizarea prealabilă a obștii și puteau fi menținute pe perioada în care erau utilizate efectiv. Pădurile nu mai erau exploatate individual, ci colectiv, prin arendare. În
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
fierăstraielor, iar altele au impus obligarea asocierii obștenilor în vederea construcției de fierăstraie (Serafim și Stahl, 1939, p. 18). La nivelul alegerii colective, obștea din Câmpulung, prin așezământul din 1864, reglementa că închiderile de izlaz se făceau cu autorizarea prealabilă a obștii și puteau fi menținute pe perioada în care erau utilizate efectiv. Pădurile nu mai erau exploatate individual, ci colectiv, prin arendare. În acest regulament se permitea folosirea lemnului pentru nevoile gospodăriei, dar se interzicea exploatarea în scop comercial fără plata
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
erau exploatate individual, ci colectiv, prin arendare. În acest regulament se permitea folosirea lemnului pentru nevoile gospodăriei, dar se interzicea exploatarea în scop comercial fără plata unei despăgubiri către comunitate. Reglementarea drepturilor de exploatare a pădurii este diferită de la o obște la alta. Unele obști au restrâns aria în care se permitea exploatarea, altele au permis doar tăierea anumitor copaci, desemnați dinainte. Există sate în care s-a menținut dreptul devălmaș de tăiere, dar s-a limitat cantitatea de lemn tăiat
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
colectiv, prin arendare. În acest regulament se permitea folosirea lemnului pentru nevoile gospodăriei, dar se interzicea exploatarea în scop comercial fără plata unei despăgubiri către comunitate. Reglementarea drepturilor de exploatare a pădurii este diferită de la o obște la alta. Unele obști au restrâns aria în care se permitea exploatarea, altele au permis doar tăierea anumitor copaci, desemnați dinainte. Există sate în care s-a menținut dreptul devălmaș de tăiere, dar s-a limitat cantitatea de lemn tăiat prin aceea că nu
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de lemne ce pot fi tăiate sau se solicita plată (Stahl, 1998, vol. II, pp. 186-187). În cazul nefolosirii drepturilor se acordau despăgubiri, în unele sate existând dreptul obșteanului de a-și vinde cota-parte din lemne către un membru al obștii; altă dată un sat dă dreptul obșteanului de a vinde oricui (Stahl, 1998, vol. II, p. 187). La nivel operațional, regulile de cuprindere ce restrângeau dimensiunea dreptului de exploatare a resurselor comune nu au fost respectate (Stahl, 1998, vol. II
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
unde este stâlpul cu fănar de-a curmeziș pe lângă drumul porței cei mari, până în zidul Curței gospod de lângă ceasornic,... pe care loc fiindcă și dumnealui doftoru vra să facă o spițerie de peatră cu a sa cheltuială pentru odihna de obște”. --Din acest hrisov aflăm multe lucruri noi: că lângă “Curtea gospod” se afla “bașca”, apoi “stâlpul cu fănar” și despre “Ceasornic”, dar nimic despre “spițeria doftorului Fotache”. Iată însă că, după 18 ani, adică la 6 septembrie 1794, doctorul Fotache
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
aprilie 1776 de la Grigorie Alexandru Ghica voevod, luând un preț bun. Mai aflăm că pe locul acela doctorul Fotache își făcuse “o pivniță de piatră cu crășmă, și deasupra două dughene”. Nici urmă de “spițerie de peatră... pentru odihna de obște”. Poate că spițeria s-o fi aflând în acea “pivniță de piatră cu crășmă și deasupra două dughene”. Mai știi? --Fiule, nu lua în deșert spusa lui vodă. --Iertare, sfințite, dar așa mi se pare că stau lucrurile. --Ca niște
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
aproape de Curtea domnească, de s-ar întâmpla vreodată trebuinți de la Curte ca să să macine niscaiva pâini domnească,... venitul morii numitei mănăstiri să să de nedezmințit ca să nu să păgubească mănăstire de venitul său”. --Un vodă grijuliu cu toate cele de obște. Acum vom afla că, la 28 dec 1797, Alexandru Ioan Calimah voievod îi dă lui Vasile Machedon biv vel sulger, ispravnic de Curte “Un loc domnesc ce s-au aflat slobod, lângă poarta Curții cei Vechi, subt ceasornic, adecă la
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
fost. Acum însă o întrebare nu-mi dă pace, sfințite. --S-o auzim: --Pentru ce, la 27 august 1676 (7184, sfinția sa Neofit, egumenul mănăstirii Bărboi, cumpără “o pivniță de piiatră cu loc cu tot... lângă mănăstirea Bărboiul”, când el trăia în obștea mănăstirească? --Poate pentru mănăstire... Ori... l-o fi împins păcatul... sau... cine mai înțelege firea omului, fie el și egumen mănăstiresc... --Cumpărătura a făcut-o de la “Anița, fămeia lui Zaharia armanul ciubotarul”. --Cred că îți dai seama unde ne aflăm
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
am rămas eu și m-am apucat înnainte zahetului (comandant n.n) că de acum nu mă voiu mai scula la a mai face... gâlcevi, nici dumnealor asupra me. Iar care să va scula,... a să pedepsî”. --Asta înseamnă puterea obștii, părinte. --Care a făcut mai mult decât judecata... --Actul de pocăință al lui “Sămion Mărgineanul” dovedește cu asupra de măsură acest lucru... Călugărul a aruncat o scurtă privire asupra soarelui, dând din cap aprobator. --Cum se vede, soarele ține cu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
față de Domnul, am părăsit pe Dumnezeul nostru; am vorbit cu apăsare și răzvrătire, am cugetat și vorbit cuvinte mincinoase; 14. și astfel, izbăvirea s-a întors îndărăt, și mîntuirea a stat deoparte, căci adevărul s-a poticnit în piața de obște și neprihănirea nu poate să se apropie. 15. Adevărul s-a făcut nevăzut, și cel ce se depărtează de rău este jefuit. Domnul vede, cu privirea mînioasă, că nu mai este nici o neprihănire. 16. El vede că nu este nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
se naște lumea șubredă și moare (159). La sfârșitul secolului al XVIII-lea, termenul afion era atât de înrădăcinat în lexicul limbii populare, încât era folosit pentru a descrie caracteristicile altor droguri. Într-un vechi text românesc despre Asia, De obște Gheografia, tradus la Iași (în 1795) din franceză „pe limba moldoveniască”, se spune că în India se găsesc din plin „aromate și de toate feliurile de spițierie”. Printre acestea, frunzele de betel (Piper betle), care sunt mestecate de toată lumea pentru
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
prioritate va trebui să acord lucrurilor legate de suflet și apoi să am grijă și de celelalte. 2 decembrie 2012 A doua duminică la Mănăstirea „Sfântul Casian“. Am făcut de toate și am primit iarăși, nevrednicul, Sfânta Împărtășanie, cei din obște trăind această bucurie de patru ori pe săptămână: marțea, joia, sâmbăta și duminica. În ce constă importanța desei Împărtășiri am aflat câteva lucruri cu prilejul pelerinajului la mănăstirile cipriote, Însă voi adânci subiectul citind cartea pe care mi-a dăruit
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
a pus În ghete și câteva daruri de la Părintele Casian, care până acum m-a copleșit cu bunătatea și dărnicia sa. Iar asta mă obligă, trebuind să mă străduiesc și mai mult pentru a nu-l face de băcănie În fața obștei. Mărturisindu-i păcatul duhovnicului În chiar timpul Liturghiei, m-am Împărtășit cu strângere de inimă, pentru că mă știu În continuare nevrednic, dar sper ca Bunul Dumnezeu să mă ierte și să mă lumineze, așa cum a făcut-o și azi, când
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
a trebuit să o facă pe fochistul, bucătarul și să-i țină și În alte privințe locul doamnei Elena. Iar dacă de dimineață Încă am avut ezitări, Vecernia am dibuit-o fără prea multe poticneli. Misiunea mea de bucătar pentru obște mi-a fost ușurată chiar de Părintele Iustin, care a pregătit o salată delicioasă. Nu la fel a fost și discuția de după masa de prânz, fiind muștruluiți pentru comportamentul din timpul Sfintei Liturghii, când toți suntem Împrăștiați și nu trăim
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
verific, am constatat că, alături, părintele Gherman se Îmbăia, nefolosind Însă dușul, ci lăsând apa să năvălească din robinet direct În cadă. Nu s-a gândit nicio clipă că În liniștea nopții zgomotul ar putea deranja pe ceilalți membri ai obștii, tot așa cum nu-l interesează că, prin comportamentul său, Îi tulbură pe cei din jur. Și dacă ar face-o numai În mănăstire, n-ar fi cine știe ce, că de ispite nu scapă nimeni, dar produce ilaritate și În afara ei. Nu
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
pregătind serii de elevi care au dovedit, oriunde s-au dus să dea examene, că au avut o serioasă pregătire. Un singur exemplu din cele multe posibile este Acăr Gheorghe, fost elev al învățătorului Marcu la Ilieși, ajuns în fruntea obștii, ca primar al comunei Racova, între anii 1980-1984. Capitolul VIII Activitatea obșteașcă Între anii 1939-1944 a deținut funcția de casier al Cooperativei de consum “Înălțarea” din comuna Racova. Din 1942 va conduce Banca Populară “Moldova” în calitate de președinte. Din 1946 deține
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
bibliotecilor personale. Conferințele ținute la Căminul Cultural, activitatea în cadrul Băncii “Moldova” din localitate, în cadrul Cooperativei “Înălțarea”, recomandările făcute cetățenilor, o activitate susținută cu familiile elevilor au avut drept scop ridicarea nivelului de cultură al maselor și rezolvarea problemelor social-economice ale obștii sătești, cu implicații asupra progresului general al întregii comunități. Capitolul IX Aspecte didactico-pedagogice în activitatea înv. Ioan Marcu “Învățat este omul care se învață necontenit pe dânsul și învață necontenit pe alții.” N. Iorga. Așa cum temelia asigură stabilitatea și trăinicia
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
Ca Dumnezeu te-arăți în mii de fețe Și-nveți ce-un ev nu poate să te-nvețe. Mihai Eminescu 781. „Prin carte să se aducă învățături și știință în sufletele omenești, lucru iubit de Dumnezeu și folosit de (opște) obște.” Constantin Brâncoveanu 782. „Chiar acum am plecat din cartea aceea, Să mai văd pe cer semnele lor de opal, Fantomele literelor moarte Într-un fel de război mondial.” Florin Muscalu 783. „Degeaba duci la școală cărțile tot anul, dacă la
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
fac noaptea tot felul de vrăji jidovești. O delegație de muieri s-a Înfățișat În ziua de Rusalii, după liturghie, la preotul romano-catolic, cerîndu-i să descînte locurile bîntuite și să țină o slujbă de alungare a spiritelor necurate din mijlocul obștii. Popa, care nu era străin de agitația Împotriva familiei Weisz la deportarea din urmă cu un an, s-a Înfățișat la casa acestuia Înconjurat de o liotă de credincioase. A apărut și primarul cu polițaiul și cu doi ruși, un
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
nimeni, dimpotrivă, cu vîrsta, necazurile cu piciorul amputat amenințau să devină din ce În ce mai apăsătoare, cu alte cuvinte, Înțelegea limpede că avea nevoie de cineva ca sprijin permanent În casă și În comerț. Doar soții Schimpf, cea mai nevoiașă familie din toată obștea de șvabi, au acceptat ca fiica lor de șaisprezece ani, Maria, să lucreze la Weisz. Fata făcea de toate: deretica, spăla, gătea, Îl ajuta pe stăpîn la vînzări, la tejghea. CÎnd a sosit Clara În 1947, Maria era gravidă cu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
lui În beci și cu clondirele pe rafturi. CÎrciuma, casa națională, biserica, școala, crucea din piatră Fecioarei, ce ținuse În vînt tricolorul cînd cu răzvrătirea din aprilie ’44, se găseau toate În răspîntia cea mare a satului, În preajma curgătorii. MÎndria obștii era, fără Îndoială, biserica. De cum intrai, pe dreapta te Întîmpina o icoană mare a Sfîntului Anton de Padova cu brațele Încărcate de crini albi și cu capul aureolat de bucuria de a-L purta, tot În brațe, pe Iisus. Apoi
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
margine la alta ca să dea de niște sîrbi la care a găsit marfa, nu s-a lăsat. Atunci a putut apărea și curechiul umplut, altfel vorbind, sarmalele. Pomeanului și nevestii-si nu le-a fost ușor să se despartă de obștea lucrătorilor de la basul cel iriș. Au plecat pînă la urmă, la fel făceau și alții după ce prindeau ceva cheag. Bani aveau și ei acum atîția cît să-și cumpere o „farmă“ la Hegewisch, un town la sud-vest de Chicago. L-
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]