11,594 matches
-
fie validată doar prin sine, printr-o intuiție, să se impună nemijlocit, În orice condiții, să transgreseze orice posibilitate de Îndoială. Și Într-adevăr, Descartes așa concepe cogito-ul, ca rezistând oricărei bănuieli de eroare. Bourdin, unul dintre cei ale căror obiecții primesc răspuns din partea lui Descartes, ridică următoarea problemă: oare, nu ar putea fi și cogito - eu gândesc - o iluzie, o urmare a acțiunii neobosite și perfide a „geniului rău”, care urmărește să mă Înșele În mod constant? În răspunsul său
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Toate aceste stări și situații diferite revin la „a gândi”, pentru că În toate se revelează cogito-ul. Descartes nu respinge aceste variante și fațete din care poate surveni cogito-ul, ci distincția pe care ideea intuiției o inoculează În acest gen de obiecție: că ar exista „o gândire care gândește” și o „gândire gândită”. Pentru a-și susține punctul de vedere, el recurge la un argument mai vechi, ce apăruse În disputa dintre realism și nominalism. Potrivit lui Duns Scot, intuiția este criteriul infailibil
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
sau mai multe dintre cele 4 implicații posibile e necesar ca pentru toate cazurile expresiei propoziționale respective să putem formula un enunț conform cu intențiile autorului. Prima formulă, a implicației p→q, e cea care a generat, după cum am văzut, cele mai multe obiecții. În acest caz, termenul ergo a fost considerat ca semn al implicației formale, ceea ce a condus la interpretarea: „dacă gândesc, atunci exist”, iar enunțul a fost asimilat unui silogism. Enunțul ar fi fost o implicație dacă ultimul caz, În care
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
el este și mai vulnerabil. Călugărul Gaunilon, Într-o lucrare, În care ia apărarea „neștiutorului”, ridică următoarea Întrebare: „Dat fiind faptul că pot gândi o sumedenie de idei false, de ce n-ar fi și ideea despre Dumnezeu una dintre acestea?” Obiecția lui Gaunilon viza, nici nu trebuie să ne Îndoim de acesta, validitatea operației logice prin care un concept trece de la existența În intelect la existența În lumea exterioară, și nicidecum la faptul că ideea de Dumnezeu ar fi o idee
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
necesitatea de a fi, și nu doar o simplă posibilitate ideală. În același timp, acest mod de a argumenta se constituie În caracteristica fundamentală care Îi va permite lui Descartes să transforme ideea despre Dumnezeu În principiu al metafizicii sale. Obiecții aduse argumentului ontologic cartezian După cum era de așteptat, argumentul asupra existenței lui Dumnezeu a născut vii discuții și a generat obiecții care, Împreună cu răspunsurile lui Descartes, s-au adăugat de la o ediție la alta a Meditațiilor metafizice, până acolo Încât
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
În caracteristica fundamentală care Îi va permite lui Descartes să transforme ideea despre Dumnezeu În principiu al metafizicii sale. Obiecții aduse argumentului ontologic cartezian După cum era de așteptat, argumentul asupra existenței lui Dumnezeu a născut vii discuții și a generat obiecții care, Împreună cu răspunsurile lui Descartes, s-au adăugat de la o ediție la alta a Meditațiilor metafizice, până acolo Încât corpusul acestui apendice a ajuns să fie mai voluminos decât lucrarea Însăși. În cele ce urmează, vom urmări obiecțiile ce au
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
a generat obiecții care, Împreună cu răspunsurile lui Descartes, s-au adăugat de la o ediție la alta a Meditațiilor metafizice, până acolo Încât corpusul acestui apendice a ajuns să fie mai voluminos decât lucrarea Însăși. În cele ce urmează, vom urmări obiecțiile ce au fost aduse de către Johan Caterus. În principal, obiecțiile acestuia vizează natura cauzei care produce ideea despre Dumnezeu. În complicata structură a cauzelor, pe care filosofia scolastică a moștenit-o din aristotelism, cea căreia i se datorează cunoașterea de către
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
adăugat de la o ediție la alta a Meditațiilor metafizice, până acolo Încât corpusul acestui apendice a ajuns să fie mai voluminos decât lucrarea Însăși. În cele ce urmează, vom urmări obiecțiile ce au fost aduse de către Johan Caterus. În principal, obiecțiile acestuia vizează natura cauzei care produce ideea despre Dumnezeu. În complicata structură a cauzelor, pe care filosofia scolastică a moștenit-o din aristotelism, cea căreia i se datorează cunoașterea de către noi a ideii despre Dumnezeu, nu Își găsea locul. Dacă
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
-a, Coediție Editura IROVAL și Editura INVEL MULTIMEDIA, București, 2007. footnote>. Abordarea pe bază de comparație permite, în plus, estimarea valorii de piață a unei companii prin raportare la prețurile înregistrate în alte tranzacții. Și aici, însă, se pot exprima obiecții. Poate piața nu reușește întotdeauna să înțeleagă ceea ce se întâmplă. Pentru o poveste adevărată pe această temă, vezi cadrul 1.4<footnote Dragotă, Victor (coordonator); Dragotă, Mihaela; Dămian, Oana-Alexandra; Stoian, Andreea; Mitrică, Eugen; Lăcătuș, Carmen Maria; Manațe, Daniel; Țâțu, Lucian
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
și filosofie. Alex: Cum s-ar spune "lumină din lumină", cuvînt din cuvînt, filosofie din filozofie. (ia ceva de pe masă) Irina: Unde-i mama să mă vizioneze? Val: Lasă că te vizionăm noi. (o examinează) Se aprobă. Dar cu unele obiecții... Ești prea frumoasă. Alex: Asta așa e. Val: Și prea multă frumusețe, dacă nu strică, nici prea mult bine nu face... Irina: Mie-mi spui! Nu mai departe distribuirea mea în, nici mai mult nici mai puțin, domnișoara Cucu! Ha
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Elenei Băsescu, tradusă pentru popor” de Dan Duca am scris despre o întâmplare ce mi s-a întâmplat la un seminar. La întrebarea mea “ ce este frontul atmosferic” studenta îmi răspunde că este “suprafața dintre două mese de aer”. La obiecția mea că mesele sunt cele de la bucătărie, cele despre care vorbim sunt “mase de aer” studenta supărată îmi răspunde: “De ce râdeți de mine d-na profesoara, EBA spune ”succesuri”, abia poate să citeasca și are 7000 EURO pe lună, iar
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
marii literaturi. Foarte interesantă și, recunosc, emoționantă pentru mine este trimiterea expresă pe care Alexa Visarion o face la filmul său Înghițitorul de săbii, prin personajele interpretate de Ștefan Iordache și Răzvan Vasilescu. Să ne aducem aminte că una dintre obiecțiile majore pe care tovarășa o are, este și distribuirea lui Ștefan Iordache în Manole: "Auzi! Și Ștefan Iordache, cu toată sinceritatea, nu e ceea ce trebuie în rolul ăsta... Are o față de babă... Nu! Nu cadrează cu indicațiile pentru un erou
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
intră în discuție, în primul rând, cota valorică a cinematografului nostru. Sunt convins că orice scriitor de primă mână, daca i s-ar propune de către Liviu Ciulei un film, după cea mai importantă carte a lui, n-ar avea nici o obiecție. Ceea ce intră în discuție e, deci, valoarea cineastului, maturitatea lui artistică, șansa lui de a deschide opera literară, prin film, măcar pe aceleași coordonate pe care opera a fost scrisă. Cum spuneam, în ultimul timp, se dezvoltă la noi unele
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
dezvoltat aceste teorii în cadrul lucrărilor lor din domeniul biologiei sau al bioinformaticii. În 1969, fuseseră emise critici severe ca reacție la aspectele mecaniciste prezentate de unii ciberneticieni și, la simpozionul Alpach, organizat de Arthur Koestler pe tema Dincolo de reducționism, numeroase obiecții au denunțat știința mecanicistă și reducționistă, concepția despre creierul văzut ca un computer, biologia moleculară, behaviourism-ul, psihanaliza. Acest simpozion a pus în valoare știința generală a sistemelor; gîndirea sistemică era reprezentată aici, printre alții, de Ludwig von Bertalanffy, iar tema
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
puriști“, care denunță mecanicizarea vieții și alienarea individului asaltat de aparate, cerând cu vehemență asanarea spațiului public și privat, prin revenirea la simplitatea comunicării, prin refuzul unei medieri oferite de obiecte în relațiile interumane. Acestea sunt, după părerea mea, niște obiecții parțial justificate. Există, de exemplu, situații absurde în care utilizatorii de Facebook își neglijează prietenii din copilărie pentru iluzia unor noi prietenii virtuale. Mai mult, nu puține sunt cazurile în care parteneri de conversație aflați în aceeași încăpere se ignoră
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
științele naturii merit pentru care, de altminteri, apare citat destul de frecvent -, Dilthey nu este perceput încă printre filozofii europeni de prim-plan. Situația e cu atât mai surprinzătoare cu cât se înregistrează tocmai într-o perioadă în care, copleșită de obiecțiile (neo)pozitiviștilor, filozofia iese de sub zodia speculativului și își asumă o pronunțată funcție epistemologică. În asemenea condiții, aprecierea lui Ortega y Gasset, oricum discutabilă în sine, că Dilthey este cel mai important gânditor din a doua jumătate a secolului al
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Facla, 1977, p. 162. 19 W. Dilthey, Das Wesen..., p. 68. 20 Ibid., p. 70. 21 Acest fenomen constituie pentru noi un argument în plus pentru a recurge la termenii generici de clasicism, romantism și, respectiv, realism. La o eventuală obiecție, potrivit căreia clasicismul încetase să se mai manifeste în secolul al XIX-lea (în Fețele unui veac, Blaga nici nu-l enumeră printre orientările caracteristice ale epocii și se referă la el doar ca la un termen antitetic pentru romantism
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
disociere de catolicism. Autorul evocat opune catolicismului protestantismul, având în vedere aspirațiile universaliste ale celui dintâi și cultivarea valorilor individuale de către cel de-al doilea. Această antiteză este funcțională în datele ei generale; în rest, i se pot aduce destule obiecții. De pildă, chiar în ceea ce privește incontestabilele aspirații universaliste ale catolicismului s-ar putea aduce ca un contraexemplu faptul că și apologeții protestantismului sunt într-un anumit sens universaliști, din moment ce împărtășesc morala imperativului categoric. Totuși această paralelă ne ajută nu numai să
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
principiul conștiinței personale" la rangul de "ultimă instanță practică". De aceea, "nu întâmplător Kant a fost numit mereu filozoful protestantismului" (Eduard Spranger, Der Sinn der Voraussetzungslosigkeit in den Geisteswissenschaften, Berlin, 1929, pp. 28-29), cu toate că și aici s-ar putea aduce obiecția că normele, principiile rațiunii teoretice și practice rămân totuși pentru Kant universale și atemporale. Dincolo de rigiditatea criticismului în raport cu mobilitatea romantică, trebuie să subliniem însă că, o dată cu accentuarea rolului creator al subiectului, Kant deschide într-un fel calea eliberării romantice de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
p. 170. 86 René Wellek, op. cit., IV, p. 346. Aceasta nu este numai părerea lui Wellek. Herbert Schnädelbach observă că "e foarte răspândită opinia conform căreia tânărul Dilthey, orientat spre psihologie, s-a apropiat în opera sa târzie, sub impresia obiecțiilor lui Husserl și Rickert, de o teorie a comprehensiunii pure a sensului" (Philosophie in Deutschland 1831-1933, Frankfurt am Main, Suhrkamp, 1991, p. 157). Pentru reacțiile serioase pe care le-au avut în epocă la adresa psihologismului diltheyean gânditori ca Windelband, Ebbinghaus
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cunoască totuși, ceea ce este imposibil" (vezi Schopenhauer, Über die Wurzel des Satzes vom zureichenden Grunde). 171 C. Antoniade, op. cit., p. 83. Ca și în științele naturii, notează în continuare Antoniade, Comte "face abstracție de subiect și nu consideră decât obiectul". Obiecții în legătură cu excluderea psihologiei dintre științele fundamentale apar și la E. Becher, op. cit., p. 14. 172 A. Marga, op. cit., p. 62. 173 Cf. A. Comte, op. cit., p. 278. 174 A. Marga arată pe bună dreptate că la Comte istorie au "doar
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cele două tipuri de introspecție, comentariile despre conceptul de pars pro toto (vezi III, 1B) și despre caracterul transcendental al conceptului de trăire, precum și trimiterile la corelațiile lui obiective (vezi III, 3), ne oferă destule argumente ca să privim cu circumspecție obiecțiile ce i-au fost aduse lui Dilthey în această privință. II. PROGRES ȘI DISCONTINUITATE ÎN VIZIUNEA ISTORISTĂ ASUPRA EVOLUȚIEI FILOZOFIEI Acest capitol cuprinde cele mai importante teme ale cercetării de față. Desigur, ele sunt subordonate temei principale, care pe baza
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
o "orientare normativă", se constituie totuși într-o "justificare teoretică" a pozitivismului abia amintit prin aceea că "respinge pretențiile de valabilitate absolută, trimițând la condiționarea istorică și la variabilitatea tuturor fenomenelor culturale"10. În privința filiației de mai sus avem trei obiecții. În primul rând, nu credem că aceste două "forme degenerate" sunt atât de condamnabile cum le prezintă Schnädelbach. Când facem o asemenea afirmație, nu ne gândim, firește, la incertitudinile produse de absența criteriilor valorice, ci la contribuțiile majore ale celor
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
socialiști și miniștri comuniști. Două zile mai tîrziu, în timpul unui miting ținut la Luna Park, Léon Blum justifică din nou politica de neintervenție, amintind că ea este susținută și de Uniunea Sovietică, precum și faptul că aceasta nu a trezit "nici o obiecție din partea celorlalte puteri". Această opțiune propusă și asumată de guvernul francez, coincide perfect cu orientarea Internaționalei Socialiste a Muncii. La 22 august, o nouă reuniune a secretarilor ISM și FSI are loc la Paris, la care asistă de Brouckère, Adler
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
cîștiga din influența pierdută în politica internă. Ea se pronunță, de asemenea, și pentru o Europă supranațională care implică pentru fiecare țară abandonarea unei părți din suveranitatea națională. Total opusă concepțiilor generalului de Gaulle, această poziție se lovește de numeroase obiecții în cadrul Internaționalei și în special de cele venite din partea Laburiștilor, al căror sprijin SFIO îl caută totuși pentru a-și duce la bun sfîrșit proiectul. În materie de apărare europeană, SFIO adoptă deliberat, într-o primă fază, o poziție dintre
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]