6,900 matches
-
timp să cer lămuriri nimănui. Vroiam să nu-l pierd pe Arhivar. L-am găsit stând la masă și primul lucru pe care l-am remarcat a fost că-și adusese un fotoliu în locul scaunului. Individul m-a privit prin ochelari fără smerenia de altădată, întrebîndu-mă cu răceală: "Ce dorești?" Era prima oară că mă tutuia. Arăta foarte sigur de sine și mulțumit, ca în sala cu oglinzi. Mi-a încolțit o bănuială: "Nu cumva...?" Și fuma, pe deasupra. Răsturnat în fotoliu
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
mă zărise. I-am explicat că bătrânii vorbeau despre mine vrute și nevrute, mă învinuiau chiar de crimă. "Așa?" s-a mirat el și în vremea asta se uita fix la mine. "Și cu ce vrei să te ajut eu?" Își scoase ochelarii să și-i șteargă. Eu așteptam. Era parcă foarte important să-și pună ochelarii ca să-i pot răspunde. Dar în clipa când Arhivarul își potrivi în sfârșit ochelarii, uitasem ce anume mă întrebase. El se enervă. "Mă faci să-mi
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
de crimă. "Așa?" s-a mirat el și în vremea asta se uita fix la mine. "Și cu ce vrei să te ajut eu?" Își scoase ochelarii să și-i șteargă. Eu așteptam. Era parcă foarte important să-și pună ochelarii ca să-i pot răspunde. Dar în clipa când Arhivarul își potrivi în sfârșit ochelarii, uitasem ce anume mă întrebase. El se enervă. "Mă faci să-mi pierd timpul, domnule..." "Sculptor", am vrut să-i șoptesc, dar m-am oprit. Evitase
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
la mine. "Și cu ce vrei să te ajut eu?" Își scoase ochelarii să și-i șteargă. Eu așteptam. Era parcă foarte important să-și pună ochelarii ca să-i pot răspunde. Dar în clipa când Arhivarul își potrivi în sfârșit ochelarii, uitasem ce anume mă întrebase. El se enervă. "Mă faci să-mi pierd timpul, domnule..." "Sculptor", am vrut să-i șoptesc, dar m-am oprit. Evitase, probabil, intenționat să-mi spună astfel. Între timp, începuse să se audă din nou
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
formula "ne spui" ― ce anume ai căutat în atâtea nopți în sala cu oglinzi". "Cum adică ce-am căutat?" m-am mirat. Și nu m-am putut stăpâni să adaug: "Dar tu ce-ai căutat?" Arhivarul deveni țeapăn. Dincolo de lentilele ochelarilor, ochii lui mă fixau mici și plini de ură. Se sculă de la masă și mă lăsă să înțeleg că nu mai avea timp de pierdut cu mine. Pe coridor am observat cu surprindere că se făcuse seară. Bătrânii ieșiseră din
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
-ți temperatura, am să vin să te văd după masă. După ce portarul plecă, Rieux îl întrebă pe părintele Paneloux ce credea el despre această poveste cu șobolanii. O ! spune părintele. Trebuie să fie o epidemie, și ochii săi zâmbiră sub ochelarii rotunzi. DUPĂ PRÂNZ, RIEUX TOCMAI CITEA DIN NOU TELEGRAMA DE LA SANATORIU CARE ÎI ANUNȚA SOSIREA SOȚIEI LUI, CÂND AUZI TELEFONUL. ERA UNUL DIN VECHII SĂU CLIENȚI, FUNCȚIONAR LA PRIMĂRIE, CARE ÎL CHEMA. SUFERISE MULT TIMP DE O ÎNGUSTARE A AORTEI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
părintele Paneloux urcă pe amvon. Era de statură mijlocie, dar corpolent. Când s-a sprijinit de marginea amvonului, strângând lemnul între mâinile lui vânjoase, nu se vedea din el decât o formă greoaie și neagră dominată de două pete, sub ochelarii de oțel: obrajii săi rubiconzi. Avea o voce puternică, pasionată, care se auzea până departe, și când se adresă asistenței cu o singură frază vehementă și întretăiată: "Frați creștini, ați căzut în nenorocire, frații mei, ați meritat-o", un vârtej
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
a sosit Rambert. El s-a rezemat cu spatele de patul vecin și a scos un pachet de țigări. Dar după ce a văzut copilul, a băgat la loc pachetul în buzunar. CASTEL, TOT PE SCAUN, SE UITA LA RIEUX PE DEASUPRA OCHELARILOR. ― Aveți știri despre tată ? \ Nu, spune Rieux, este în tabăra de izolare. Doctorul strângea cu putere bara patului în care gemea copilul. Nu părăsea din priviri micul bolnav care s-a înțepenit brusc și, cu dinții strânși, s-a ridicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
aproape deloc, dar când au făcut-o, aveau un accent foarte ciudat. —Ce fel de accent? — Nu dețin această informație, domnule. Îmi pare rău. — Dar ar putea fi israelieni? Există o posibilitate. Miller se lăsă în scaun, își dădu jos ochelarii și se adresă tavanului. —Isuse! Ce tot spunem? Că e posibil să fi fost o operațiune sub acoperire a armatei israeliene? Păi știm că Israelul a avut întotdeauna unități sub acoperire. Cu numele de cod Cherry și Samson; trupe speciale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Ajunseseră și altele la el mai târziu, ciobite și deteriorate. Nici unul nu era în stare la fel de bună ca aceea. Naasri o luă, cântărind-o în mâini, verificându-i soliditatea. Băgă mâna în buzunarul de la piept al costumului și scoase niște ochelari pentru citit în formă de semilună. —E veritabil, te asigur. Mahmud nu și-ar tăbăci fundul cincisprezece ore în autobuzul ăla pentru un fals. Naasri îl opri ridicând ochii, privindu-l pe deasupra lentilelor. Expresia lui impunea tăcerea. Iordanianul se concentra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
pe dinafară. Uri se așeză lângă el și, după o îmbrățișare scurtă, stând pe scaun, îi vorbi la ureche. În timp ce ei vorbeau, Maggie studia clubul. Aproape de intrare, zări un bărbat abia venit, care părea la fel de rătăcit ca ea. Purta niște ochelari fără rame, care îl transformau într-un „adult“ între acești copii petrecăreți. Își dădea seama din expresia feței lui Eyal că Uri ajunsese la partea cu moartea ambilor părinți. Eyal scutura din cap și îl trăgea de umăr pe Uri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Era poziția lui obișnuită, aceea a secretarei care scrie după dictare. Guttman ridică din tavă prima tăbliță, îi simți greutatea mulțumitoare în palmă, nefiind cu mult mai mare decât o casetă cu bandă magnetică. O duse la ochi, ridicându-și ochelarii ca să vadă mai bine textul. Privi caracterele cuneiforme care, chiar și într-un context atât de banal ca acesta, continuau să îl entuziasmeze. Simpla idee a unei consemnări scrise care mergea cu mai bine de cinci milenii în trecut, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
în spatele unei tejghele. Îl auzi pe Nabil pronunțând cuvântul „americancă“ și-l văzu arătând spre ea. După o clipă, dintr-o cameră dosnică, un bărbat de vârstă mijlocie, îmbrăcat într-un pulover cu guler în formă de V și cu ochelari cu rame închise la culoare își făcu apariția în spatele unei vitrine pline cu bijuterii de aur și de argint. Lui Maggie i se păru că îl recunoaște. Văzuse mulți bărbați ca el în Africa, bine îmbrăcați, de vârstă mijlocie, încercând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
un microfon: pantofi, geantă, pixuri, totul. —Ai fi surprinsă să afli unde se poate pune un microfon sau o cameră în ziua de azi, zise el în timp ce se îndreptau spre mașină. În tubul de fixativ, în șapca de baseball, pe ochelarii de soare, pe tocul pantofului, la rever, oriunde. Se uită la el. — Le-am făcut pe toate, pentru documentarele de televiziune. Investigații cu camera ascunsă. —Sigur, Uri. Bănuia că aceste cunoștințe fuseseră dobândite purtând uniforma FAI, mai degrabă decât costumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
ca și cum ar fi fost respins de o sarcină electrică. În aceeași clipă, corpul tresări, astfel că atât Uri, cât și David Rosen săriră în picioare, fiecare din ei la fel de surprins. —Iisuse Hristoase, Uri, ce naiba faci aici? Cu părul cărunt și ochelari mari, demodați, Rosen era slab, cu brațe și picioare de păianjen. Brațele sale, care ieșeau de sub cămașa cu mâneci scurte, erau pline de pete. Pe când se ridica, Maggie văzu câteva dungi roșii estompate, gravate pe figura lui, cutele dobândite de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
dungi roșii estompate, gravate pe figura lui, cutele dobândite de un bărbat care a adormit pe o suprafață tare. În cazul acesta, pe biroul lui. —Mi-ați spus să vin aici! —Despre ce vorbești? Maggie observă că Rosen își căuta ochelarii, deși îi avea deja pe ochi. În același timp, lucru care o uimi, vorbea în engleză, cu ceea ce părea să fie o urmă de accent britanic. A da, am vorbit. Dar asta n-a fost ieri? —A fost azi. Doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
se țineau de mâini la poalele acestui deal. Nu avea idee de ce hotărâseră că acel loc de periferie al Ierusalimului era cel potrivit. Dar se simți ușurată că îl aleseseră. —Ești ziaristă? întrebă o femeie care purta o pereche de ochelari mari, ținând de mână o adolescentă, poate fiica ei, într-o parte și un bărbat cu înfățișare de rabin, de vârsta lui Maggie, căruia i se legănau franjurile șalului de rugăciune, în partea cealaltă. —O, nu, zise Maggie imediat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
sociale, o legitimație de membru al Societății St. Odo din Cluny, o insignă a Clubului Vârstei de Aur și o bucată de hârtie care atesta că este membru al Legiunii Americane. Un tânăr negru, cu ochi aparent inexistenți în spatele unor ochelari de soare ca de cosmonaut, studia micul dosar aflat pe piciorul de lângă el. — Aău! exclamă el, rânjind. Da’ văd că ești băgat chiar peste tot? Bătrânul își aranjă din nou, meticulos, hârtiile, fără să scoată o vorbă. Cum de l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
dosar aflat pe piciorul de lângă el. — Aău! exclamă el, rânjind. Da’ văd că ești băgat chiar peste tot? Bătrânul își aranjă din nou, meticulos, hârtiile, fără să scoată o vorbă. Cum de l-au târât aci p-unu ca ’mneatale? Ochelarii de soare aruncară o trâmbă de fum peste hârtiile bătrânului. Ăi de la poliție tre’ că-s la ananghie. Sunt aici prin violarea drepturilor mele constituționale, spuse bătrânul, cuprins brusc de furie. — De, nu cre’să țin-așa ceva l’alde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Și paznicu’, cred io, e to’ comnis’, adică d-ăla de-și ucide și pe ta’su! Bătrânul își drese glasul, jucându-se cu hârtiile lui. — Pe tine-o să te lase pro’abil să pleci, își dădură cu părerea ochelarii de soare. Mie o să-mi-o frece puțin ca să mă speriu, cu toate că ei știu c-alunele alea nu-s la mine. Pro’abil o să-ncerce s-arate că le am. Pro’abil o să cumpere o pungă ș-o să mi-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
se închiseră, iar el rămase fără vlagă printre cele patru perne, sperând să se găsească prin cameră niște șervețele de hârtie. * — Am venit pen’ slujba aia de portar pen’ care aț’ dat anunțu’ la ziar. — Mda? Lana Lee privi spre ochelarii de soare. Ai vreo recomandație? — Mi-a dat un pulițist una. A zis c-aș face bine să mă pun cu fundu’ pe treabă și să câștig un ban, răspunse Jones și trase un jet de fum în barul pustiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
fac asta, mai ales ăi de culoare. Câteva zile, spuse Lana Lee cu gravitate, devenind brusc director de personal, am tot căutat un băiat potrivit pentru slujba asta. Își băgă mâinile în buzunarele pardesiului de piele și se uită la ochelarii de soare. Îi ieșise în cale o afacere excelentă, ca un cadou lăsat în pragul ușii. Un negru care risca să fie arestat pentru vagabondaj dacă nu-și găsea de lucru. Urma să aibă un portar captiv pe care putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
adevăratelea de când vin eu aici. Și-apoi i-așa de întuneric, că nime’ nu-i în stare să vadă diferența. Dacă o asculți pe Lana vorbind, ai zice că suntem la Ritz. Jones scoase un nor proaspăt de fum. Prin ochelarii lui nu reușea să vadă aproape nimic. * Agentului de stradă Mancuso îi plăcea să meargă cu motocicleta pe St. Charles Avenue. Împrumutase de la secție una mare și zgomotoasă, toată numai crom și albastru deschis și dacă atingeai un buton parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Ăău! Ce mai schimbare am făcut!“ Femeia trase coarda ca sa sune clopoțelul și se ridică de pe scaun, încercând stingherită să evite orice atingere cu trupul lui Jones, care o privea cum se răsucește, cu detașarea pe care i-o ofereau ochelarii lui verzi. „Ie-te la ea. Crede că am siflus și TBC, că mi s-a sculat socoteala, c-am să-i smulg punga, ș-am s-o tai cu briciu’. Uh-haa“ Ochelarii de soare urmăriră femeia cum coboară din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
cu detașarea pe care i-o ofereau ochelarii lui verzi. „Ie-te la ea. Crede că am siflus și TBC, că mi s-a sculat socoteala, c-am să-i smulg punga, ș-am s-o tai cu briciu’. Uh-haa“ Ochelarii de soare urmăriră femeia cum coboară din autobuz și se pierde în mulțimea care aștepta în stație. Undeva, în spatele oamenilor, se iscase o discuție. Un om cu un ziar făcut sul în mână îl lovea pe un altul care purta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]