3,917 matches
-
primul rămânând aproape fără apă. Bazinul nou s-a produs prin prăbușirea unei alte vechi ocne, situată în vecinătatea ocnei prăbușite din est. Noul lac era în 1937 pe cale de concentrare, apele luând contact direct cu pereții de sare ai ocnei vestice. Adâncimea maximă după Jenö Viski (1911): 6 m (vechiul Lac Dulce, de la est). Pe harta lui F. Posepny din anul 1867 Lacul Dulce apare cu forma dinaintea anului 1926. Lângă Lacul Dulce, spre vest, era indicată o ocnă părăsită
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
ai ocnei vestice. Adâncimea maximă după Jenö Viski (1911): 6 m (vechiul Lac Dulce, de la est). Pe harta lui F. Posepny din anul 1867 Lacul Dulce apare cu forma dinaintea anului 1926. Lângă Lacul Dulce, spre vest, era indicată o ocnă părăsită, circulară, cu numele de "Kleine Grube" ("Ocna Mică"). Lacul Dulce avea în anul 2001 o adâncime medie de 2 m. În zona sa centrală a fost pusă în evidență existența a două puțuri cu adâncimi de 46 m. Lacul
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
1911): 6 m (vechiul Lac Dulce, de la est). Pe harta lui F. Posepny din anul 1867 Lacul Dulce apare cu forma dinaintea anului 1926. Lângă Lacul Dulce, spre vest, era indicată o ocnă părăsită, circulară, cu numele de "Kleine Grube" ("Ocna Mică"). Lacul Dulce avea în anul 2001 o adâncime medie de 2 m. În zona sa centrală a fost pusă în evidență existența a două puțuri cu adâncimi de 46 m. Lacul 4 („Lacul Ocnei”), lac sărat format prin prăbușirea
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
cu numele de "Kleine Grube" ("Ocna Mică"). Lacul Dulce avea în anul 2001 o adâncime medie de 2 m. În zona sa centrală a fost pusă în evidență existența a două puțuri cu adâncimi de 46 m. Lacul 4 („Lacul Ocnei”), lac sărat format prin prăbușirea unei vechi ocne de sare în formă de clopot, cu adâncime mare. Malul vestic ocupat în 1937 de cabine. Afloriment de sare gemă în partea de sud-est a lacului. Adâncimi: 36 m (S.Fischer, 1887
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
Dulce avea în anul 2001 o adâncime medie de 2 m. În zona sa centrală a fost pusă în evidență existența a două puțuri cu adâncimi de 46 m. Lacul 4 („Lacul Ocnei”), lac sărat format prin prăbușirea unei vechi ocne de sare în formă de clopot, cu adâncime mare. Malul vestic ocupat în 1937 de cabine. Afloriment de sare gemă în partea de sud-est a lacului. Adâncimi: 36 m (S.Fischer, 1887), 40 m (Jenö Viski, 1911), 33,75 m
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
lacului. Adâncimi: 36 m (S.Fischer, 1887), 40 m (Jenö Viski, 1911), 33,75 m (I.A. Maxim, 1937). Salinitate la suprafața apei: 60 g/l(‰) în luna iulie. Lacul 5 („Lacul Rotund”), lac sărat format prin prăbușirea unei vechi ocne de sare. Adâncimi: 20 m (S.Fischer, 1887), 18 m (Jenö Viski, 1911), 14,8 m (I.A. Maxim, 1937). Vechea ocnă, în formă de clopot, a fost probabil mai puțin adâncă decât mina învecinată de sub lacul 4 (Lacul Ocnei
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
apei: 60 g/l(‰) în luna iulie. Lacul 5 („Lacul Rotund”), lac sărat format prin prăbușirea unei vechi ocne de sare. Adâncimi: 20 m (S.Fischer, 1887), 18 m (Jenö Viski, 1911), 14,8 m (I.A. Maxim, 1937). Vechea ocnă, în formă de clopot, a fost probabil mai puțin adâncă decât mina învecinată de sub lacul 4 (Lacul Ocnei). Reprezintă cea mai estică ocnă din zona Durgău. Lacul 6 („Lacul Sulfuros”), lac sărat format, de asemenea, prin prăbușirea unei foarte vechi
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
ocne de sare. Adâncimi: 20 m (S.Fischer, 1887), 18 m (Jenö Viski, 1911), 14,8 m (I.A. Maxim, 1937). Vechea ocnă, în formă de clopot, a fost probabil mai puțin adâncă decât mina învecinată de sub lacul 4 (Lacul Ocnei). Reprezintă cea mai estică ocnă din zona Durgău. Lacul 6 („Lacul Sulfuros”), lac sărat format, de asemenea, prin prăbușirea unei foarte vechi ocne de sare. Adâncimi: 47 m (Jenö Viski, 1911), 46 m (I.A. Maxim, 1937). Vechea ocnă, în
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
m (S.Fischer, 1887), 18 m (Jenö Viski, 1911), 14,8 m (I.A. Maxim, 1937). Vechea ocnă, în formă de clopot, a fost probabil mai puțin adâncă decât mina învecinată de sub lacul 4 (Lacul Ocnei). Reprezintă cea mai estică ocnă din zona Durgău. Lacul 6 („Lacul Sulfuros”), lac sărat format, de asemenea, prin prăbușirea unei foarte vechi ocne de sare. Adâncimi: 47 m (Jenö Viski, 1911), 46 m (I.A. Maxim, 1937). Vechea ocnă, în formă de clopot, este probabil
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
în formă de clopot, a fost probabil mai puțin adâncă decât mina învecinată de sub lacul 4 (Lacul Ocnei). Reprezintă cea mai estică ocnă din zona Durgău. Lacul 6 („Lacul Sulfuros”), lac sărat format, de asemenea, prin prăbușirea unei foarte vechi ocne de sare. Adâncimi: 47 m (Jenö Viski, 1911), 46 m (I.A. Maxim, 1937). Vechea ocnă, în formă de clopot, este probabil cea mai veche ocnă de la Durgău. Harta Iosefină din anii 1769-1773 (sectio 110) arată că în zona Durgău
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
Lacul Ocnei). Reprezintă cea mai estică ocnă din zona Durgău. Lacul 6 („Lacul Sulfuros”), lac sărat format, de asemenea, prin prăbușirea unei foarte vechi ocne de sare. Adâncimi: 47 m (Jenö Viski, 1911), 46 m (I.A. Maxim, 1937). Vechea ocnă, în formă de clopot, este probabil cea mai veche ocnă de la Durgău. Harta Iosefină din anii 1769-1773 (sectio 110) arată că în zona Durgău existau 5 ocne de sare (Carolina, Iosif, Tereza, Anton și Cojocneană). În ultimele decenii, în această
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
Lacul 6 („Lacul Sulfuros”), lac sărat format, de asemenea, prin prăbușirea unei foarte vechi ocne de sare. Adâncimi: 47 m (Jenö Viski, 1911), 46 m (I.A. Maxim, 1937). Vechea ocnă, în formă de clopot, este probabil cea mai veche ocnă de la Durgău. Harta Iosefină din anii 1769-1773 (sectio 110) arată că în zona Durgău existau 5 ocne de sare (Carolina, Iosif, Tereza, Anton și Cojocneană). În ultimele decenii, în această zonă au fost executate foraje de explorare pentru determinarea morfologiei
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
Adâncimi: 47 m (Jenö Viski, 1911), 46 m (I.A. Maxim, 1937). Vechea ocnă, în formă de clopot, este probabil cea mai veche ocnă de la Durgău. Harta Iosefină din anii 1769-1773 (sectio 110) arată că în zona Durgău existau 5 ocne de sare (Carolina, Iosif, Tereza, Anton și Cojocneană). În ultimele decenii, în această zonă au fost executate foraje de explorare pentru determinarea morfologiei diapirului de sare și a calității sării geme. După anul 1870 s-au construit cabine pe malurile
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
Anton și Cojocneană). În ultimele decenii, în această zonă au fost executate foraje de explorare pentru determinarea morfologiei diapirului de sare și a calității sării geme. După anul 1870 s-au construit cabine pe malurile lacului 2 (Durgău), lacului 4 (Ocnei) și lacului 6 (Sulfuros). Mai târziu s-au construit cabine și pe malul lacului 1 (Carolina). În 1937 nu mai existau cabinele lacului 6 (Sulfuros). Între timp, toate cabinele vechi de lemn au dispărut. La data de 31 iulie 2009
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
voievod (Pătrașcu cel Bun, 1557 "n.a.") ... până ce a ieșit răposatul Petru voievod (Petru cel Tânăr, 1568 "n.a.") din Țară Românească și când am stat domnia mea domn a toată Țara Românească" . În textul unei pisanii puse pe o fântână din Ocnele Mari este consemnat că "[...] am fost in pribegie în Țară Arăpeasca 20 de ani si in Alep 14 ani, ca într-o închisoare [...]" Mai probabilă, în opinia istoricilor, este însă cea de a doua versiune căci, la Constantinopol o cunoaște
Alexandru al II-lea Mircea () [Corola-website/Science/308045_a_309374]
-
de 98 milioane metri cubi apă, cu adâncimea maximă de 64,7 m iar în prezent se află într-un plin proces de colmatare (aluviuni venite de pe râu și versanți). Alimentează cu apă potabilă orașele Dărmănești, Comănești, parțial Bacău, Târgu Ocna, Onești cu ajutorul a trei magistrale DN 1000 mm din oțel dintre care una este cu scop industrial pentru Sucursala Termocentrale Borzești. Între 1950 și 1960, Valea Trotușului cunoaște o mare înflorire social-economică, de unde a necesitat construcția unui mare baraj de
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
dintre care una este cu scop industrial pentru Sucursala Termocentrale Borzești. Între 1950 și 1960, Valea Trotușului cunoaște o mare înflorire social-economică, de unde a necesitat construcția unui mare baraj de alimentare cu apă potabilă și industrială pentru orașele Onești, Târgu Ocna, Comănești, Moinești. Șeful de stat al Republicii Socialiste România de la acea vreme, Nicolae Ceaușescu a dat undă verde societății Trustul de Constructii Hidroenergetice (T.C.H.) - Grupul de Șantiere „Moldova” pentru construcția barajului după planurile realizate de I.P.A.C.H. (Institutul de
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
se conferă cu barete metalice pe care sunt înscrise localitățile sau zonele în care au avut loc luptele la care titularii au participat. Decretul de instituire precizează 11 barete: "Ardeal, Cerna, Jiu, Carpați, Oituz, București, Turtucaia, Dobrogea, Mărăști, Mărășești, Tg. Ocna". Ulterior au fost instituite noi barete : "Dunărea", "1918" și "1919" (Decretul Regal 4690 din 6 noiembrie 1919), "Siberia" pentru (Decretul Regal 3267 din 6 august 1920), "Italia" pentru ofițerii și gradele inferioare din Legiunea voluntarilor români din Italia (Înaltul Decret
Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918 () [Corola-website/Science/308210_a_309539]
-
Pe Bd. Eroilor a fost descoperit găsit un atelier din secolul al II-lea în care se confecționau fibule de bronz. Mulți coloniști veniți aici găseau un vad bun pentru comerț - minereuri, produse agricole, obiecte de lux, sare (Cojocna, Sic, Ocna Dejului) ș.a. Similar altor orașe romane, Napoca era condus de ordinul decurionilor, compus dintr-un număr de până la 50 de persoane care proveneau din rândul personalităților influente (proprietari de pământ, negustori, dregători, militari aflați în pensie). Deși juca un important
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
Sărat (3 ofițeri și 437 de trupă), Câmpulung Muscel (29 de ofițeri și 562 de trupă), Urziceni (556 de trupă), Babadag (136 de ofițeri), pentru ofițeri la Herculane (generali, Călimănești (maior - colonel), Balș (152 de ofițeri și 136 de trupă), Ocnele Mari (16 ofițeri și 440 de trupă), Sovata (3 ofițeri și 2 trupă), Drăgășani (203 ofițeri și 19 trupă), Corabia (252 de ofițeri și 32 de trupă), Costești (402 ofițeri și 63 de trupă), și pentru funcționarii sau muncitorii fabricilor
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
() este un profesor universitar de rezistența materialelor, care a deținut funcția de ministru al educației și cercetării în Guvernul Tăriceanu (10 noiembrie 2005 - 5 aprilie 2007). s-a născut la data de 15 decembrie 1947 în orașul Ocna Mureș, aflat pe atunci în județul Alba (interbelic). După absolvirea în anul 1965 a Liceului Teoretic din Ocna Mureș, a urmat cursurile Facultății de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic din Cluj, obținând diploma de inginer. După absolvirea facultății, a lucrat ca
Mihail Hărdău () [Corola-website/Science/306718_a_308047]
-
și cercetării în Guvernul Tăriceanu (10 noiembrie 2005 - 5 aprilie 2007). s-a născut la data de 15 decembrie 1947 în orașul Ocna Mureș, aflat pe atunci în județul Alba (interbelic). După absolvirea în anul 1965 a Liceului Teoretic din Ocna Mureș, a urmat cursurile Facultății de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic din Cluj, obținând diploma de inginer. După absolvirea facultății, a lucrat ca inginer la I.M.A.I.A. Sibiu (august 1972-septembrie 1978), apoi, în septembrie 1978, a devenit cadru universitar la
Mihail Hărdău () [Corola-website/Science/306718_a_308047]
-
principiile controversate ale pedagogiei și penologiei lui Anton Makarenko referitoare la reabilitare. În cel puțin o ocazie, Makarenko a fost citat ca inspirație de însuși Țurcanu. Închisoarea asigura și o selecție preliminară pentru lagărele de muncă de la Canalul Dunăre-Marea Neagră, Ocnele Mari, Aiud, Gherla, Târgu Ocna, Râmnicu Sărat, Târgșor și altele, unde echipe de foști deținuți urmau să continue experimentul. În penitenciarul Pitești, au murit în urma torturilor la care au fost supuși, între 100 și 200 deținuți, fără a se cunoaște
Experimentul Pitești () [Corola-website/Science/306839_a_308168]
-
penologiei lui Anton Makarenko referitoare la reabilitare. În cel puțin o ocazie, Makarenko a fost citat ca inspirație de însuși Țurcanu. Închisoarea asigura și o selecție preliminară pentru lagărele de muncă de la Canalul Dunăre-Marea Neagră, Ocnele Mari, Aiud, Gherla, Târgu Ocna, Râmnicu Sărat, Târgșor și altele, unde echipe de foști deținuți urmau să continue experimentul. În penitenciarul Pitești, au murit în urma torturilor la care au fost supuși, între 100 și 200 deținuți, fără a se cunoaște deocamdată numărul total al acestora
Experimentul Pitești () [Corola-website/Science/306839_a_308168]
-
din centrul turistic Salina-Durgău (Aleea Durgău nr. 7). este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010 (). Zăcămintele de sare din Transilvania (exploatate sistematic în cursul vremii la Ocna Dejului, Cojocna, Turda, Ocna Mureș, Ocna Sibiului și Praid) s-au format cu 13,5 milioane de ani în urmă, într-o mare cu adâncime redusă și sub un climat tropical, foarte cald. Stratul de sare se întinde pretutindeni în
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]