4,587 matches
-
Operațiunea „München” este numele de cod al ofensivei armatelor română și germană din Al doilea război mondial pentru eliberarea Basarabiei și nordului Bucovinei de sub ocupația sovietică. Operațiunea a început la data de 2 iulie 1941 și s-a încheiat victorios la 24 iulie, același an. În timpul operațiunii armata
Operațiunea München () [Corola-website/Science/313420_a_314749]
-
armata română a suferit pierderi grele: 22.765 de oameni (4.271 morți, 12.326 răniți și 6.168 dispăruți) și 58 de avioane. Pierderile sovietice sau ridicat la 17.893 (8.519 morți și dispăruți și 9.374 răniți). Ofensivă generală pe frontul Prutului, denumită , era plănuită pentru 2 iulie. Lovitură principală urmă să fie data de experimentată Armată a 11-a germană, cu Corpul de Cavalerie român (Brigăzile 5 și 6 Cavalerie) și Corpul 11 german (Diviziile 76 și
Operațiunea München () [Corola-website/Science/313420_a_314749]
-
au fost cărămidar, instalator și ajutor de mecanic auto până în 1939, când a fost recrutat în armata franceză. A participat la cel de-al doilea război mondial, începând cu 1942. A ajuns pentru prima dată în Franța în 1944, după ofensiva debarcării aliaților în Normandia (din 6 iunie 1944). După terminarea războiului și demobilizare, a rămas în Franța, la Marsilia, unde a fost docher și ulterior lider sindical. Sembène s-a autoeducat și a învățat singur să scrie și să citească
Ousmane Sembène () [Corola-website/Science/313458_a_314787]
-
avarii serioase în timp ce încearcă să-i ucidă, și începe să efectueze raparații la endoscheletul și carnea sa artificială, continuând căutarea lui John în 2007. Văzând cât de frustrat este John datorită vieții lor pe fugă, Sarah hotărăște să treacă la ofensivă împotriva Skynet. Dar lumea din 2007 este foarte complexă: descoperă că Skynet a trimis terminatori adiționali înapoi în timp pentru a facilita propria creație, iar mișcarea de rezistență a trimis și ea proprii soldați pentru a o opri. În timp ce caută
Terminatorul: Războiul continuă () [Corola-website/Science/313859_a_315188]
-
zid și un excelent om de echipă. Toate aceste aptitudini sunt confirmate de poziționarea sa în primii zece golgeteri all-time ai ligii întâi cu 142 de reușite. Anii de succes petrecuți la Petrolul au fost reprezentativi atât prin tandemul din ofensivă alături de Ion Zaharia la început, iar apoi cu Alexandru Badea, cât și prin meciurile disputate pe plan european unde a bifat 20 de prezențe, trecându-și de 10 ori numele pe lista marcatorilor. Dintre evenimentele memorabile ale carierei putem enumera
Mircea Dridea () [Corola-website/Science/313872_a_315201]
-
reîncarnarea lui Valen,un mare conducător Minbari și erou al ultimului război dintre Minbari și Umbre,datorită faptului că Sinclair și Valen împărtășeau același ADN. Concluzionând că și alți membri ai speciei lor se reîncarnau ca oameni,Minbari au oprit ofensiva împotriva Pământului chiar în momentul în care defensiva terestră era în pragul colapsului. Este dezvăluit treptat faptul că ambasadorul Delenn este o membră a misteriosului Consiliu Gri,corpul conducător Minbari. Către sfârșitul lui 2258,ea își începe transformarea într-un
Babylon 5 () [Corola-website/Science/313900_a_315229]
-
compatibilitate ridicat, un număr sporit de utilizatori, ce folosesc platforme diferite, pot accesa site-ul. Acțiunea ce se petrece într-un univers virtual, este de fapt un război între utilizatorii care și-au consolidat o poziție stabilă și au dezvoltat ofensiva, cât și defensivă planetelor lor, prin instruirea unui număr cât mai mare de unități mecanice. SWar pune la dispoziția jucătorului o serie de unele pentru a-și dezvolta populația și infrastructură. Utilizatorii au la dispoziție, atât unități terestre pentru luptele
Swargame () [Corola-website/Science/313973_a_315302]
-
în timp ce statelor cruciate nu le mai rămăsese decât, o fâșie îngustă de-a lungul țărmului. Saladin primise titlul de Al Nasîr (Apărătorul) de la califul din Bagdad și cu el avea să intre în istorie. În această calitate, el a reluat ofensiva asupra Ierusalimului în anul 1187 și nu ca arbitru al conflictului dintre Raymond al III-lea și Guy de Lusignan, deși regentul apelase la el în acest scop. Într-o relatare din secolul XIV, aparținând lui Al Safadi, se precizează
Cruciada a treia () [Corola-website/Science/314756_a_316085]
-
cruciadei să fie uitate, aplicarea lor fiind amânată pe viitor, când condițiile aveau să o permită. Așșa se face că la curtea sultanului de Iconium, în toamna anului 1189, popseau legații împăratului german, solie bine primită de Kîlîdj Arslan, căruia ofensiva lui Saladin îi ăricinuia o atare neliniște, încât își propunea pentru moment și el să întrerupă djihadul, căutând alianța unui dușman al lui Saladin, indiferent de religia lui. Între timp, Frederic I blocat în fața Constantinopolului, se pregătea să asedieze orașul
Cruciada a treia () [Corola-website/Science/314756_a_316085]
-
murea, se pare asasinat, iar soția sa Isabella era căsătorită de către baroni, pentru a doua oară, cu un nobil cruciat, Henric de Champagne, care astfel devenea rege al Acrei. Momentul era deosebit de critic. Saladin nu renunțase la planurile sale de ofensivă. Pe furiș, încălcând tratatul de pace, a atacat Jaffa (1 august 1192) și nu era departe să o și cucerească, dacă Richard nu ar fi prins de veste și nu ar fi fost transportat, în grabă, cu o oaste de
Cruciada a treia () [Corola-website/Science/314756_a_316085]
-
realizat diversiuni pe cursul superior al râului Tennessee pentru a distrage atenția de la înaintarea lui Buell, diversiune care a eșuat. Halleck și ceilalți generali din Vest erau toți presați pe linie politică de Președintele Abraham Lincoln să participe la o ofensivă generală înaintea aniversării zilei de naștere a lui Washington. În ciuda precauției sale, Halleck a reacționat până la urmă pozitiv față de propunerea lui Grant să avanseze spre Fort Henry. El spera că astfel își va îmbunătăți poziția în relație cu rivalul său
Bătălia de la Fort Henry () [Corola-website/Science/318378_a_319707]
-
1943 în zona Insulei Guadalcanal și a făcut parte din teatrul de operațiuni din Pacific al Celui de Al Doilea Război mondial. Această campanie militară a fost aprig disputată pe uscat, pe mare și în aer și a fost prima ofensivă majoră lansată de forțele aliate împotriva Imperiului Japonez. La 7 august 1942, forțele aliate, predominant americane, au inițiat debarcări pe insulele Guadalcanal, Tulagi, și Florida (Nggela Sule) din Insulele Solomon cu scopul de a împiedica utilizarea lor de japonezi ca baze
Campania din Guadalcanal () [Corola-website/Science/318411_a_319740]
-
bază japoneză de la Rabaul de pe New Britain. Aliații au depășit numeric pe japonezi, care ocupaseră insulele din mai 1942 și au capturat Tulagi și Florida, precum și un aerodrom (ulterior denumit "Henderson Field") care era în construcție pe Guadalcanal. Surprinși de ofensiva aliată, japonezii au efectuat între august și noiembrie 1942 câteva tentative de a recupera Henderson Field. Trei bătălii terestre majore, cinci mari bătălii navale, și bătălii aeriene continue și aproape zilnice au culminat cu Bătălia Navală de la Guadalcanal de la începutul
Campania din Guadalcanal () [Corola-website/Science/318411_a_319740]
-
7 februarie 1943. Campania de la Guadalcanal a fost o victorie strategică importantă a forțelor aliate împotriva japonezilor pe teatrul din Pacific. Japonezii ajunseseră la apogeul cuceririlor lor în Pacific, iar Guadalcanal a reprezentat trecerea Aliaților de la operațiunile defensive la o ofensivă strategică pe acest teatru de operațiuni, ofensivă ce a avut ca rezultat capitularea Japoniei la sfârșitul războiului. La 7 decembrie 1941, forțele japoneze au atacat flota americană la Pearl Harbor, Hawaii. Atacul a avariat grav mare parte din navele de
Campania din Guadalcanal () [Corola-website/Science/318411_a_319740]
-
fost o victorie strategică importantă a forțelor aliate împotriva japonezilor pe teatrul din Pacific. Japonezii ajunseseră la apogeul cuceririlor lor în Pacific, iar Guadalcanal a reprezentat trecerea Aliaților de la operațiunile defensive la o ofensivă strategică pe acest teatru de operațiuni, ofensivă ce a avut ca rezultat capitularea Japoniei la sfârșitul războiului. La 7 decembrie 1941, forțele japoneze au atacat flota americană la Pearl Harbor, Hawaii. Atacul a avariat grav mare parte din navele de război ale SUA și a dus la
Campania din Guadalcanal () [Corola-website/Science/318411_a_319740]
-
erau specialiști în construcții coreeni și japonezi) pe Guadalcanal. Aceste baze, când aveau să fie terminate, urmau să protejeze baza importantă de la Rabaul, să amenințe liniile de aprovizionare și comunicație ale Aliaților și să reprezinte zona de pregătire a unei ofensive înspre Fiji, Noua Caledonie și Samoa (Operațiunea FS). Japonezii intenționau să aducă 45 avioane de vânătoare și 60 de bombardiere pe Guadalcanal după terminarea aerodromului. Aceste avioane aveau să furnizeze suport aerian pentru forțele navale japoneze ce avansau înspre Pacificul sudic
Campania din Guadalcanal () [Corola-website/Science/318411_a_319740]
-
aerodromului. Aceste avioane aveau să furnizeze suport aerian pentru forțele navale japoneze ce avansau înspre Pacificul sudic. Planul Aliaților de a invada Solomonul de sud a fost conceput de amiralul american Ernest King, comandant al Flotei Statelor Unite. El a propus ofensiva pentru a împiedica utilizarea de către japonezi a insulelor ca baze pentru amenințarea rutelor de aprovizionare dintre Statele Unite și Australia. Cu consimțământul tacit al lui Roosevelt, King a susținut și invazia Guadalcanalului. Când generalul american George C. Marshall s-a opus
Campania din Guadalcanal () [Corola-website/Science/318411_a_319740]
-
pușcașii săi va efectua singură această operațiune și i-a cerut amiralului Chester Nimitz să înceapă pregătirile. King a câștigat disputa și invazia a mers înainte cu susținerea Statului Major. Campania Guadalcanal avea să fie dusă în conjuncție cu o ofensivă aliată în Noua Guinee sub comanda lui Douglas MacArthur, pentru capturarea Insulelor Amiralității și a Arhipelagului Bismarck, inclusiv baza japoneză de la Rabaul. Scopul final era recucerirea de către americani a Filipinelor. Statul Major american a creat teatrul de operațiuni Pacificul de
Campania din Guadalcanal () [Corola-website/Science/318411_a_319740]
-
inclusiv baza japoneză de la Rabaul. Scopul final era recucerirea de către americani a Filipinelor. Statul Major american a creat teatrul de operațiuni Pacificul de Sud, cu viceamiralul Robert L. Ghormley la comandă în ziua de 19 iunie 1942, pentru a conduce ofensiva din Solomon. Amiralul Chester Nimitz, care avea baza la Pearl Harbor, a fost desemnat comandant al forțelor Aliate pentru forțele din Pacific. În pregătirea viitoarei ofensive în Pacific din mai 1942, generalul american de Marină Alexander Vandegrift a primit ordinul
Campania din Guadalcanal () [Corola-website/Science/318411_a_319740]
-
Robert L. Ghormley la comandă în ziua de 19 iunie 1942, pentru a conduce ofensiva din Solomon. Amiralul Chester Nimitz, care avea baza la Pearl Harbor, a fost desemnat comandant al forțelor Aliate pentru forțele din Pacific. În pregătirea viitoarei ofensive în Pacific din mai 1942, generalul american de Marină Alexander Vandegrift a primit ordinul să își deplaseze Divizia I Marină din Statele Unite în Noua Zeelandă. Alte unități Aliate terestre, navale și aeriene au fost trimise să-și facă baze în Fiji
Campania din Guadalcanal () [Corola-website/Science/318411_a_319740]
-
Marină din Statele Unite în Noua Zeelandă. Alte unități Aliate terestre, navale și aeriene au fost trimise să-și facă baze în Fiji, Samoa, Noile Hebride și Noua Caledonie. Espiritu Santo, Noile Hebride, a fost ales drept cartier general și principală bază a ofensivei, ce a primit numele de cod "Operațiunea Turnul de Veghe" (în ), ea urmând să demareze la 7 august 1942. La început, ofensiva Aliaților țintea doar Tulagi și Insulele Santa Cruz, Guadalcanal fiind omisă. După ce avioanele de recunoaștere ale Aliaților au
Campania din Guadalcanal () [Corola-website/Science/318411_a_319740]
-
Noile Hebride și Noua Caledonie. Espiritu Santo, Noile Hebride, a fost ales drept cartier general și principală bază a ofensivei, ce a primit numele de cod "Operațiunea Turnul de Veghe" (în ), ea urmând să demareze la 7 august 1942. La început, ofensiva Aliaților țintea doar Tulagi și Insulele Santa Cruz, Guadalcanal fiind omisă. După ce avioanele de recunoaștere ale Aliaților au descoperit șantierul japonez de pe Guadalcanal, la plan s-a adăugat și capturarea acestei insule, la operațiunea din Santa Cruz renunțându-se (în
Campania din Guadalcanal () [Corola-website/Science/318411_a_319740]
-
înăbușită, fiind salvată doar de intervenția Marilor Puteri în timpul bătăliei de la Navarino din 1827. Revoluționarii nu au reușit să profite de primele lor succese din 1821, iar otomanii au preluat inițiativa în vestul și estul Greciei conduse de și . În cadrul ofensivei din răsărit, turcii au traversat Rumelia, au invadat Moreea, dar au fost înfrânți la Dervenakia. Și campania din vest a avut o soartă similară. Armata lui Mustafa Reshid a fost înfrântă în bătălia de la Karpenisi. În timpul acestei lupte a murit
Războiul de Independență al Greciei () [Corola-website/Science/318390_a_319719]
-
cu Prytz la un plan în cele din urmă nereușit între Regatul Unit, Franța și Germania și la o ulterioară participare a lor într-o nouă uniune economică. Quisling s-a gândit și cum ar trebui Germania să intre în ofensivă împotriva aliatului ei de la acel moment, Uniunea Sovietică, și la 9 decembrie a călătorit în Germania pentru a-și prezenta planurile sale complexe. După ce i-a impresionat pe oficialii germani, a obținut o audiență cu Hitler însuși, planificată pentru 14
Vidkun Quisling () [Corola-website/Science/318399_a_319728]
-
putut surprinde într-o poziție critică, terminând luptele cu Pompei într-o singură campanie. Se poate că, datorită firii impetuoase, Cezar să fi ratat o asemenea alternativă, dar în calculul său se poate să fi intrat elemente necunoscute nouă. În fața ofensivei lui Cezar, Pompei și senatul trec Adriatica în Grecia. Cezar revine la Roma, îl numește pe Marc Antoniu comandantul trupelor din Ialia, trimite o legiune în Sicilia, alta în Sardinia pentru a asigura aprovizionarea Italiei, lângă Marsilia legiunile din Galia
Bătălia de la Pharsalus () [Corola-website/Science/318450_a_319779]