5,154 matches
-
imagine și, deci, care se manifestă ca o imagine. De aceea, operele vizuale sunt precedate de un obiect real, prin natura lor solidă, și ideal, prin prezența imaginii idealizate care se află mereu în acțiune. Acțiunea este o categorie naturală ontologică ce implică doar natura ideală a obiectului operei vizuale, întrucât obiectul natural nu poate exista ca tip de acțiune. Ce se află în acțiune sunt forma și compoziția artei vizuale, nu și materia sa. Arta vizuală văzută ca obiect cu
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
acțiunii necesită anumite clarificări. Suntem conștienți de existența unui obiect real prin simțul tactil, miros sau văz și putem să-i determinăm tipul de natura solidă sau lichidă. Un astfel de obiect poate avea anumite calități artistice, înțelese ca determinări ontologice ducând la înțelegerea existenței sale artistice. În cazul fotografiei, putem vorbi de hârtie sau suport digital, în cazul picturii de pânză sau suport digital, iar în cazul filmului, de negativ sau suport digital. Filmul prezintă un caz special întrucât poate
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
și de articulație, ca predicat al obiectului dat. Cei trei elemenți constiuenți operei vizuale se află într-o relație modală, în timp ce fiecare operă poate prezenta proprități individuale specifice. Identificarea tipului de obiect ce precede opera aduce în discuție două planuri ontologice. În primul rând este vorba de obiectul fizic al nivelului pre-ontologic al operei ce poate fi identificat fie ca obiect real, fie ca obiect imaginar-ideal. În al doilea rând, este vorba de obiectul constituent al operei de artă. Când vorbim
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
constituent al operei de artă. Când vorbim de imaginea pe care o fotografie ne-o oferă, putem identifica conținutul său cu un obiect real sau cu un decupaj panoramic. Din acest punct de vedere, pot surveni anumite probleme în determinarea ontologică a operei. În cazul sculpturii, cele două obiecte pot fi identificate într-un singur obiect real ce suportă o modificare. Astfel, obiectul ce stă la baza operei dobândește o funcție dublă, cea de a identifica starea materială a operei și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
având însușiri simbolice. Ne aflăm în punctul în care alegem între un concept pur prin sine însuși (obiectul real, obiectul imaginar) și un concept definit de un număr de restricții, specificații și aplicații ce se află la baza unei categorii ontologice. Corelația dintre cele două stări ontologice ale obiectului duce la înțelegerea obiectului operei ca unitate individuală sau, în modernitate, ca ready-made. Natura reală a obiectului de artă vizuală este determinată de trei caracteristici fundamentale. În primul rând, temporalitatea este o
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
punctul în care alegem între un concept pur prin sine însuși (obiectul real, obiectul imaginar) și un concept definit de un număr de restricții, specificații și aplicații ce se află la baza unei categorii ontologice. Corelația dintre cele două stări ontologice ale obiectului duce la înțelegerea obiectului operei ca unitate individuală sau, în modernitate, ca ready-made. Natura reală a obiectului de artă vizuală este determinată de trei caracteristici fundamentale. În primul rând, temporalitatea este o caracteristică specifică oricărei opere de artă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
fi exprimată decât în și prin artă. Ideea înseamnă noi lărgiri ale imaginației și creației, o nouă punere în formă sau o regândire a realității. Prin idee, se oferă o dimensiune meditativă artelor vizuale și duce la contemplare. 2. Determinarea ontologică a picturii Când vorbim de un obiect pictat, nu putem să-i atribuim și reprezentarea, întrucât ea ține de un anumit context. Expresivitatea, reprezentarea și alte proprietăți specifice picturii se află în relație cu proprietățile obiectului. Identificarea obiectului cu pictura
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
mitologie sau viața socială. Astfel, relația dintre obiectul real și pictură "nu poate fi experimentată în mod simplu și imediat, întrucât relația dintre reprezentare și materialitatea lor trebuie să apară, și trebuie să fie o parte a reprezentării"3. Stratificarea ontologică se aplică în cadrul picturii în mod disparat, acolo unde tropii ontologici și elementele exterioare duc la diversitatea operei picturale. Titlul unei picturi duce la identificarea temei picturii, de exemplu Melancolia de Albrecht Dürer sau autoportretele, dar și la identificarea narativității
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
nu poate fi experimentată în mod simplu și imediat, întrucât relația dintre reprezentare și materialitatea lor trebuie să apară, și trebuie să fie o parte a reprezentării"3. Stratificarea ontologică se aplică în cadrul picturii în mod disparat, acolo unde tropii ontologici și elementele exterioare duc la diversitatea operei picturale. Titlul unei picturi duce la identificarea temei picturii, de exemplu Melancolia de Albrecht Dürer sau autoportretele, dar și la identificarea narativității picturii și este cheia de descifrare a poveștii. Dacă elimină din
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
înțeles ca denumirea specifică a produsului final. Stratul obiectelor repezentate conlucrează cu stratul aspectelor schematizante. Înțelegerea relației dintre cele două tipuri de straturi este dată de funcționalitatea și de rolul elementelor picturii. Elementele picturii funcționează în același fel ca tropii ontologici și au un rol specific în cadrul relației dintre obiect și artă. Dar relația dintre arta picturală și obiectul său nu este una de identitate. Actul artei vizuale nu descrie o singură artă sau un singur tip de obiecte, ci generează
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de către privitor, a ideii artistului. Reconstrucția ideii înseamnă înțelegerea picturii. O astfel de idee intră în contradicție cu ontologia formalistă a lui Thomasson și D. Davies, conform căruia obiectul real nu poate fi folosit în reconstrucția ideii artistului. Totodată, intuițiile ontologice intră în contradicție cu noțiunea operei de artă înțeleasă ca idee. Distanța dintre pictură și obiectul real duce la înțelegerea picturii ca existând într-o relației simbolică cu anumite obiecte ce indică: a) pictura este precedată de un obiect; b
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
poate fi înlocuit cu un suport digital, în timp ce pictura se realizează cu anumite programe speciale. Părțile componente tehnice ale picturii, date într-un anumit context cultural sunt cele ce ne fac să identificăm pictura cu un obiect real, iar elementele ontologice duc la diferențierea existențială a picturii față de obiectul real. Acest lucru înseamnă că anumite elemente pot fi identificate în cadrul istoricității picturii, fiind legate de cultura unei regiuni geografice și de tradițiile sale. Astfel, putem identifica școlile și curentele artistice prin
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
fotografiei cu pictura, prin intermediul folosirii culorii și întră în opoziție cu expresionismul abstract. Suprarealismul folosește elemente ale neașteptatuluii, juxtapuneri neașteptate și non sequitor. Astfel, pictura este o valoarea spirituală, în timp ce culorile primare sunt indentificate cu sentimente sau concepte. Anumiți tropi ontologici își fac simțită prezența în compoziția picturală. Alegoria are scopul de a comunica un mesaj prin figuri, acțiuni sau reprezentări simbolice. Prin alegorie, ideea operei este activată și duce la reprezentarea completă a picturii. Tropii ontologici diferă de la un idiom
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
sau concepte. Anumiți tropi ontologici își fac simțită prezența în compoziția picturală. Alegoria are scopul de a comunica un mesaj prin figuri, acțiuni sau reprezentări simbolice. Prin alegorie, ideea operei este activată și duce la reprezentarea completă a picturii. Tropii ontologici diferă de la un idiom artistic la altul. Astfel, în natura statică, înțeleasă ca bodegones, se folosesc diferite elemente din viața socială ducând spre reprezentarea unei imagini statice sociale. Sau în arta vedutelor picturale oferă, cu ajutorul imitației, decupaje reale sub imboldul
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
jocul intim al imaginii în procesul reprezentării. Modul de folosire a culorii duce la identificarea anumitor stiluri artistice ale fotografiei. Narativitatea fotografiei este, în același timp, determinată și de un concept central care subminează centralitatea și singularitatea fotografiei, un determinator ontologic. Acest concept este numit de Roland Barthes punctum, ca idee uitată pe fundalul imaginii și care determină un studium al fotografiei. Pictorialismul a dus la copierea picturii prin intermediul unui anumit dispozitiv pentru a reda o imagine cu componente artistice. Scopul
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
arta ci, mai degrabă, cu forma socială și valoarea formei în sens marxist. Dematerializarea fotografiei implică "principiul infinit al câmpului vizualizării"9 unde, imaginea este abstractizarea perceptuală a unei structuri vizuale ce are la bază o formă materială. 4. Arhitectonica ontologică a operei cinematografice Studiile filosofice ale filmului se centrează, în general, pe ontologia generativă a formelor ecranizate. Întrebarea privitoare la arta cinematografică este o întrebare care caută să înțeleagă modului în care "cinematografia" aduce la un loc, în termenii artei
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
general, pe ontologia generativă a formelor ecranizate. Întrebarea privitoare la arta cinematografică este o întrebare care caută să înțeleagă modului în care "cinematografia" aduce la un loc, în termenii artei, expresii și elemente, tehnologii și evenimente diferite, pentru concretizarea filmului. Ontologic, cinematografia este un mediu creativ, prin care se aduc în existență forme de artă și oferă un "nou obiect de cultură"10. Diferitele elemente și tehnici compoziționale duc la identificarea unei forme cinematografice instabile ce este supusă în permanență schimbării
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
poate fi determinat și de principiile realiste, ca artă independentă. Filmul oferă o realitate specială ce diferă prin elemente artistice și estetice de realitatea obișnuită. Conținutul filmului, redat prin imagine în mișcare, descrie, portretizează și simbolizează numai prin anumite cadre ontologice specifice: limba, credințele ideologice, sensibilitatea estetică, procesul inconștient și așa mai departe. Nici unul dintre obiectele și elementele compoziționale ale filmului nu există independent de executarea filmului 13. Totodată, personajele cinematografice sunt figuri construite prin intermediul elementelor compoziționale, dovedind o realitate specifică
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
13. Totodată, personajele cinematografice sunt figuri construite prin intermediul elementelor compoziționale, dovedind o realitate specifică cinematografiei și nu realității. Însă, filmul ca obiect real independent și autosuficient nu exclude idealitatea, întrucât modul de manifestare a imaginii este deteterminat de anumiți tropi ontologici sau figuri de stil. Filmul devine spațiul unei narativități unde fantasticul, mitul sau misticul au loc, elemente față de care subiectul aduce un raport în a le determina existența. Acest raport poate fi înțeles prin angajarea imaginației în elementele și simbolurile
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
percepția sau de construcția semnificației unei imagini ce conduc la realizarea unei lumii cinematografice. Cu alte cuvinte, prin stratului semnificației obținem identificarea obiectului reprezentat cu obiectul real. Realitatea cinematografică este o realitate simbolică ce poate depăși granița realului prin tropii ontologici. Ea nu poate fi înțeleasă decât printr-o cunoaștere a realului pentru ca evidențierea lumii independente a filmului să fie posibilă. Pentru ca determinarea realității să fie completă, filmul apelează la narativitatea sa, prin care reprezentarea imaginii poate fi experimentată prin lectură
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
în construcția reprezentărilor care duce la iluzia unei identități. Astfel, imaginarul poate fi considerat o sursă a reprezentării imaginii. Filmul se prezintă ca o structură complexă formată din elemente și concepte tehnice ce funcționează ca elemente de relație între straturile ontologice. Înțelegerea funcționării lor duce la înțelegerea existenței filmului ca formă artistică. Astfel, imaginile individuale ale filmului sunt denumite cadre ce sunt separate de o dungă neagră, asemănătoare pauzei picturale. Aspectele vizuale sunt prezente atât în pictură, cât și film, diferența
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
fi poetice și oferă un effet de réel prin structura lor narativă. Prin intermediul lor se creează o nouă viziune a realității, oferind în permanență un sentiment de simulare. Narativitatea cinematografică duce la identificarea unui proces de dizolvare a structurii sale ontologice anunțând sfârșitul subiectivității. Acest lucru intră în opoziție cu narativitatea tradițională, care oferă o "existență transcendental teologică și își reproduce principiul cauzalității într-o construcție coerentă a spațiului și timpului aplicată în literatura realistă și fantastică"17. Realitatea cinematografică duce
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
suprarealism prin simbolicul imaginii și narativitatea fantastică, așa cum se întâmplă în Un chien andalou regizat de Luis Buñuel și Salvador Dalí. Expresivitatea narativității suprarealiste este posibilă prin juxtapunerea anumitor fragmente de imagine. Posibilitatea lor constă în modul relațional dintre elementele ontologice componente filmului. Prin intermediul unei astfel de expresivități, imaginea crează o nouă realitate sintetizând diferite senzații. Filmul oferă posibilitatea unei autoreflecții metaficționale, lucru posibil prin combinarea tropilor ontologici. Totodată, fotografia și narativitatea realistă fac posibil ca filmul să descrie viața interioară
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
juxtapunerea anumitor fragmente de imagine. Posibilitatea lor constă în modul relațional dintre elementele ontologice componente filmului. Prin intermediul unei astfel de expresivități, imaginea crează o nouă realitate sintetizând diferite senzații. Filmul oferă posibilitatea unei autoreflecții metaficționale, lucru posibil prin combinarea tropilor ontologici. Totodată, fotografia și narativitatea realistă fac posibil ca filmul să descrie viața interioară prin forme exterioare. Acest proces, prezent în cadrul filmelor lui Karl Theodor Dreyer, duce la identificarea unei arte abstracte formate din imagini prin care se pot descoperi noi
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
rolul de a sistematiza compoziția sa internă. Prin narațiunea filmului se generează recunoașterea, alinierea și supunerea, toate elemente de bază ale structurii de simpatie 18 a filmului. Stilul filmului, definit în linie literară, ține de istoricitatea filmului și de tropii ontologici folosiți. La acestea se adaugă temele și motivele literare ce stau la baza scenariului. Totodată, stilul poate fi definit și de modalitățile tehnice de aduce în existență filmul în fapt. Tehnicile cinematografice au și rolul de a determina compoziția interioară
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]