3,520 matches
-
o logie amplă către Piața Constituției și Bulevardul Unirii. Sala, cu un fond de culoare roz, are o arhitectură eclectică având ca element principal de compoziție coloana angajată cu capitel în stil corintic și cu fusul coloanei prelucrat cu motive ornamentale tradiționale arhitecturii stilului Brâncovenesc. Coloanele sunt din marmură albă de Rușchița. Alte elemente ce participă la arhitectura interioară a sălii sunt ușile monumentale sculptate cu motive decorative, încadrate în rame de marmură și măști de radiatoare turnate în alamă, bogat
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
din cristal de Mediaș). Tavanul este acoperit de o foiță de aur, iar prin orificiile din cadrul său circulă aerul natural, Ceaușescu nevrând să apeleze la sistemul cu aer condiționat, de frica otrăvirii. Pardoseala are un câmp central simplu și motive ornamentale marginale unde predomină elementele geometrice și florale. În această sală sunt expuse lucrări de pictură și artă decorativă - tapiserii. Printre pictori se numără Angela Brădean - "Coșul cu trandafiri", Marin David - "Grădina păcii" și Vasile Celmare care deși a făcut și
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
pădure cuprinde: tei, stejar, frasin, ulm, salcâm, carpen, alun, corn dar și rășinoase - brad, molid și plante ierboase - scumpia, bujorul simplu, lăcrămioara, ghiocelul, brebenelul, dedițelul, ceapa-ciorii, leurda, salimandru ș.a. Flora de baltă cuprinde: plopul, salcia pletoasă, salcâmul alb și cel ornamental, răchita, tuia, papura, stuful, pipirigul, nufărul, nuca de baltă, izma. Fauna de pădure cuprinde: căprioara, mistrețul, iepurele, dihorul, nevăstuica, bursucul, lupul de pădure, vulpea, broasca țestoasă de câmp, bizamul, șacalul, privighetoarea, fazanul, potârnichea, prepelița, coțofana, mierla, pupăza, ciocârlanul, cinteza, pițigoiul
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
românilor. Credința că ouăle reprezintă sursa vieții, a dus la legarea ouălor de anumite ritualuri de înviere a naturii și în cele din urmă la legarea Paștelui de acestea. Românii pictau ouăle în mod tradițional cu roșu și le decorau ornamental. În timp, alte culori au început să fie folosite, transformând vopsirea ouălor într-o formă de artă și un talent pentru experți. Astăzi, ouă adevărate sau din lemn sunt pictate cu desene complexe, sau decorate cu diverse podoabe și puse
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
Pelasgo-Daco-Thra-ciei, azi aparținând Greciei + sufixarea dublă cu -ian- și apoi cu -ism) este denumirea unui curent literar din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. ul a apărut ca o reacție (neoclasica) la romantism și cultiva expresia impersonala, descriptiva, ornamentala și cizelata, raportată la peisaje exotice, dar și la obiecte de artă, cărora le consacră poezii de virtuozitate formală (sonet, rondel, glosa ș.a.). Parnasianismul promova: impersonalismul; natură obiectivata - în viziuni întemeiate pe receptarea strict senzorială a lucrurilor; cultivarea formelor fixe
Parnasianism () [Corola-website/Science/298290_a_299619]
-
Zenitul carierei sale îl atinge un an mai târziu, când participă la "Salon" cu patru formate relativ mici, care diferă de opera sa de până atunci prin simplificarea, chiar abstracțiunea aplicată fundalurilor, prin contrastele coloristice mai accentuate și prin tendințe ornamentale. E vorba de "Salomea", "Hercule și hidra din Lerna", "Viziunea (Salomea cu capul lui Ioan Botezătorul)" și "Sfântul Sebastian", apreciate de critică drept tablouri vizionare. Decorat, artist recunoscut și deosebit de apreciat, Moreau lucrează fără odihnă. Pictează tablouri mari cu teme
Gustave Moreau () [Corola-website/Science/298366_a_299695]
-
până la Odorhei și de acolo cotea la stanga spre castrele române de la Inlăceni și Sărățeni. Pe teritoriul orașului a fost găsit un tipar masiv de bronz cu conturul semicircular, a cărui capete se prelungesc în linii drepte, folosit pentru presarea pieselor ornamentale aplicate pe centura sau harnașament. Această urma datează din secolului al VIII-lea, din vremea dominației avarilor. Feudalismul maghiar cucerește treptat Transilvania, în valea Târnavelor ajungând în secolul XII. Cea mai veche pomenire a Comitatului Târnava datează din 1214. Comitatul
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
mici și amestecarea sa cu apa. Cuprul, fiind relativ greu, se depune pe fund. Cuprul, care are o puritate de peste 99%, este folosit la fabricarea conductelor de gaz și apa, a materialelor pentru acoperișuri, a ustensilelor și a unor obiecte ornamentale. Deoarece cuprul este un bun conducător de căldură, se utilizează la boilere și alte dispozitive ce implică transferul de căldură. Sub formă de folie de cupru laminată pe un strat izolator,se folosește la fabricarea circuitelor imprimate (printed circuit board
Cupru () [Corola-website/Science/297149_a_298478]
-
au fost descoperite în secuime; de exemplu la Dârjiu (Székelyderzs), Crăciunel (Homoródkarácsonyfalva), Sânmartin (Csikszentmárton), Daia, (Székelydálya), Corund (Korond), Vârghiș (Vargyas), Bâra (Berekeresztúr), Inlăceni (Énlaka), Chibed (Kibéd), Cotuș (Csejd), Ghindari (Makfalva), Solocma (Szolokma), Racu (Csikrákos). Cea mai caracteristică și cea mai ornamentală piesă din toată arta construcției secuiești este poarta secuiască. Nu există nimic altceva pentru care secuii ar destina atâția bani, atenție și osteneală cât pentru o poartă. Construcția porții secuiești poate fi descrisă în felul următor: cu față către stradă
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
o cale de comunicare cu spiritele animalelor. Unele populații asiatice pictau, în interiorul peșterilor, imagini realiste înfățișând animale, șamani ai tribului și scene de vânătoare. Când oamenii au început să ducă o viață mai stabilă, s-au apucat să facă obiecte ornamentale de ceramică și alte lucruri împodobite. În China, populația Yang Shao avea oale cu modele geometrice. Pe măsură ce cuprul și bronzul au înlocuit piatra în arme și unelte, prelucrătorii de metale au căpătat importanță, iar uneltele și obiectele făcute de ei
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
de execuție specifice și, din acest motiv, toate personajele par a fi gemene. Acestea sunt utilizate pentru decorarea palatelor și a templelor. Temele pot fi: subiecte mitologice sau din viața cotidiană, personaje imperiale sau militare, naturi moarte, peisaje sau motive ornamentale geometrice, florale, figurative etc. Măiestria artei picturii și a mozaicului este dovedită și de reușita creării iluziei realității ("trompe l'œil"). Exemplificări: Locul de naștere al hinduismului, jainismului și budismului, India antică găzduiește manifestări artistice caracterizate prin puternice influențe religioase
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
virtuți morale și capabili de fapte eroice. Stilul rococo evoluează în secolul al XVIII-lea și este succesorul barocului. Este asociat cu regalitatea franceză și, în special, cu domnia lui Ludovic al XV-lea. Bogăția ornamentației vecină cu opulența, curbele ornamentale infinit încolăcite folosite cu obstinație, respectiv accentuarea cu precădere a artelor decorative și a designului interior, au creat un fel de tratare cu indulgență superioară a întregului curent în prima treime a secolului al XIX-lea, când rococo-ul atinsese
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
bolte clasice ale stilului romanic, și arcul de susținere al ogivei, așa numitul arc butant. Un al treilea element definitoriu, care apare la multe clădiri gotice, nefiind însă omniprezent, este rozeta, prezentă atât în basoreliefuri cât și în alte forme ornamentale. Stilul gotic este o transformare a stilului romanic, apărut din necesitatea de a da o altă dimensiune verticală clădirilor. Goticul flamboaiant, adică goticul târziu, a fost faza de apogeu artistic a goticului care s-a remarcat prin exagerarea abundenței detaliilor
Arhitectură gotică () [Corola-website/Science/297479_a_298808]
-
altădată s-au mai păstrat până târziu și chiar în prezent mai există, ca arbori ocrotiți, doi stejari bătrâni, la Ghighiu, dincolo de marginea de sud a orașului. În prezent vegetația este cea specifică marilor aglomerări urbane, formată îndeosebi din esențe ornamentale și de aliniament, plantații de castani, plopi și salcâm, spațiile verzi și parcurile fiind destul de restrânse (zona bulevardului, parcul de la Sala Sporturilor, parcul din nordul orașului, parcul „Mihai Viteazul”, parcul de la Bariera Bucov). Acestea ocupa numai 85,5 ha, revenind
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
ca și zona Catedralei Ionașcu, fapt ce indica un spor demografic și o dezvoltare internă considerabile. Ceramica se distinge, în seria descoperirilor încadrate cronologic și tipologic în cultura Vădastra, prin varietatea formelor, tehnica prin care este realizat decorul și motivele ornamentale. Materialul ceramic (vase și statuete antropomorfe feminine) a oferit oportunitatea cunoașterii mai aprofundată a genezei și evoluției culturii Vădastra. Prin intermediul culturii Vădastra se stabilește contactul la extremitățile a două mari arii culturale: Boian (în Muntenia, sud-vestul Transilvaniei, Moldova și nord-vestul
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (). Grădina conține pe teritoriul său peste 10 000 specii de plante din toate colțurile lumii, fiind structurată pe mai multe sectoare: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic și medicinal. Flora și vegetația românească sunt reprezentate prin plante din câmpiile transilvane, Munții Carpați, Banat, etc. Printre atracțiile grădinii se numără "Grădina japoneză" (o grădină în stil japonez cu un pârâu și o căsuță în stil
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
aflate în legătură cu instalațiile hidraulice), în care au fost plantate numeroase plante exotice. Tot în 1923 s-au amenajat aproape complet grupele sistematice ordonate după un plan original, s-au construit stâncării pentru plantele mediteraneene și s-au organizat diferite grupe ornamentale ale plantelor. S-a pavat o mare parte din drumul principal al Grădinii și a fost afișat la ambele intrării ale Grădinii planul grădinii, executat în culori. În cursul anilor 1923-1924 s-a făcut un nou pas către terminarea amenajării
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
poartă numele. După construitea apeductului orașului, în 1894 au fost instalate 2 fântâni arteziene cu statui. În fața liceului Andrei Șaguna se afla una dintre ele. După o vreme, unii dintre profesorii școlii au considerat că datorită „sirenelor” din componența motivelor ornamentale ale monumentului, prezența fântânii în fața școlii nu era oportună, în lumina principiilor pedagogice. Din acest motiv i s-a tras și supranumele de „Impudica”. După 1920, a fost demontată și nu se cunoaște soarta ei. Cealaltă fântână se regăsește în
Monumentele Brașovului () [Corola-website/Science/317025_a_318354]
-
de către meșterul popular Vasile Găman din satul Nemțișor (județul Neamț). În pronaos, biserica adăpostește mai multe pietre funerare din secolele XVI-XVII, împodobite cu elemente sculpturale de epocă. Cea mai veche piatră funerară este a unui armean și are ca motiv ornamental o floare ieșind dintr-un vas. Pe ea se află următoarea inscripție în limba armeana: ""Aceasta este piatră de mormânt a răposatului Marcu, fiul preotului Sahag, care a murit la 1553"". Un anume pan Nicolae a înfrumusețat două morminte din
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
construite din cărămizi făcute manual, pe când lemnul era folosit în continuare. În orașe, clădirile din lemn constituiau un factor de risc în cazul incendiilor. Colectarea gunoiului și canalizarea nu apăruseră încă. Mobila din interiorul caselor era din lemn, cu sculpturi ornamentale. Pereții erau acoperiți cu panouri din lemn, iar tavanele erau decorate cu ipsos. S-au realizat primele parcuri cu planuri geometrice, cele mai apreciate fiind grădinile cu plante aromatice, de unde se obțineau condimente pentru mâncăruri și remedii ale afecțiunilor ușoare
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
chiar jucăușă. Exemplul arhetipal de arhitectură post-modernă este Portland Public Services Building în Portland, Oregon (construită între 1980 - 1982) având ca autor pe Michael Graves; o clădire uriașă ale cărei suprafețe sunt însuflețite de contrastul culorilor și de prezența motivelor ornamentale. Exemple: Sony Building, Lever House, ambele din din New York, Portland Building din Portland, Neue Staatsgalerie din Stuttgart. În Secolul XXI s-a construit deja primul zgârie-nori, care a bătut toate recordurile; urmează altele mai înalte, care deja se află în
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
planeității căptușelilor de scânduri. Alipirea turnului clopotniță în dreptul ușii de intrare de pe peretele sudic, în afară de alterarea imaginii de ansamblu a monumentului, a dus la modificarea golurilor de la ușa de intrare și de la ferestre, distrugându-se în proporție de peste 60% motivul ornamental de o rară finețe al ancadramentelor. Șarpanta a fost refăcută grosolan și nu a păstrat nimic din elementele originale ale construcției. Inclusă pe Lista monumentelor istorice, biserica de lemn din Stolniceni-Prăjescu a suferit de lipsa de interes a autorităților comuniste
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
Farnese și le-au adus la Nepole. În 1784, regina a fondat colonia filantropică San Leucio, un sat cu propriile sale legi unice și obiceiuri al căror unic scop a fost să țeasă mătase. De asemenea, ea a comandat tabachere ornamentale și bijuterii din aur. În 1788 odată cu decesul regelui Carol al III-lea al Spaniei, relațiile napolitano-spaniole s-au îmbunătățit. Noul rege, Carol al IV-lea dornic să fie în termeni buni cu fratele său, regele Neapole, a trimis flota
Maria Carolina a Austriei () [Corola-website/Science/317787_a_319116]
-
se numește o agrafă ornamentală de metal, care se întrebuința în antichitate pentru a încheia un veșmânt. Fibula, ca accesoriu de îmbrăcăminte, confecționată din metal comun (fier, bronz) sau prețios (argint, aur), a apărut în sec. al XIII-lea î.d. Chr. Pe lângă rolul de
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]
-
tip de fibulă este în formă de arcuș de vioară, foarte asemănătoare unui ac de siguranță și ca formă și ca întrebuințare. Ulterior s-au dezvoltat tipuri noi de fibule, creatorii lor punând un accent mai mare pe latura lor ornamentală, ele având în continuare și un rol utilitar. Printre tipurile mai deosebite a existat "fibula pasmenterie", dar mai frecventă a fost "fibula în formă de ochelari", tipică pentru epoca Hallstatt B. Au existat și fibule romane cu corpul în formă
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]