3,524 matches
-
de la Suceava. Lângă peretele sudic al bisericii se află o cruce de piatră cu următoarea inscripție în limba română cu caractere chirilice: Această sfîntă cruce o făcuto Vasîle a lui Ion Blarniuc cu soția sa [...] numai amîndoi anu 1891"". Primul paroh a fost preotul Ilarie Bădăluță (ortografiat în actele germane Hilarion Badalutza), născut la 1 iulie 1856 în satul Părhăuți. Acesta a absolvit Gimnaziul din Suceava (1880) și apoi Facultatea de Teologie din Cernăuți (1885), fiind hirotonit preot în 1885. Acesta
Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica () [Corola-website/Science/323308_a_324637]
-
în satul Părhăuți. Acesta a absolvit Gimnaziul din Suceava (1880) și apoi Facultatea de Teologie din Cernăuți (1885), fiind hirotonit preot în 1885. Acesta a fost înmormântat lângă altarul bisericii din Cacica, pe monumentul său funerar aflându-se următoarea inscripție: ""Parohul JLARIE BĂDĂLUȚĂ păstor de suflete din comunile Părteștii-de-Sus și Căcica, prin a cărui stăruință s'a zidit și sfințit această biserică. 1-VIII-1858-9-V-1916"". După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica " Sfântul Ioan cel Nou" din Cacica avea
Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica () [Corola-website/Science/323308_a_324637]
-
parohială de 12 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 3 ha. Parohia avea în îngrijire spirituală 207 familii cu 724 credincioși. În acel an, comunitatea ortodoxă din Cacica era păstorită de preotul paroh George Bosovici (născut în 1897). În decursul timpului, biserica a fost renovată. În perioada 1980-1982 s-au consolidat și tencuit pereții exteriori și s-a repictat interiorul bisericii de către pictorul Nicolae Gavrilean din Gura Humorului, lucrările fiind finalizate în noiembrie
Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica () [Corola-website/Science/323308_a_324637]
-
Arăpașu al Moldovei și Sucevei. Deasupra intrării se află următoarea inscripție: ""Cu mila Tatălui, ajutorul Fiului și puterea Duhului Sfânt, s-a zidit această Sfântă Biserică cu hramul Sf.Ioan cel Nou de la Suceava, între anii 1892-1896 prin strădania preotului paroh Ilarie Bădăluță, cu sprijinul Consiliului Parohial și obolul credincioșilor. În 1980 s-a renovat în exterior și s-a continuat cu lucrările în frescă, repictată fiind de pictorul Nicolae Gavrilean. A fost terminată în noiembrie 1982. A fost resfințită la
Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica () [Corola-website/Science/323308_a_324637]
-
credincioșilor. În 1980 s-a renovat în exterior și s-a continuat cu lucrările în frescă, repictată fiind de pictorul Nicolae Gavrilean. A fost terminată în noiembrie 1982. A fost resfințită la 19 iunie 1983 de către Prea Fericitul Teoctist"". Ca parohi la Cacica au slujit următorii: Ilarie Bădăluță (1889-1916), Ioan Enache (1916-1921, 1923), Ioan Creangă (1920), Gheorghe Rotaru (iulie-noiembrie 1920), Gheorghe Belei (1924-1928), Gheorghe Bosovici (1928-1957), Gavril Hojbotă (1957-1979), Mircea Nuțu (1979-1991), viitor consilier economic al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, și
Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica () [Corola-website/Science/323308_a_324637]
-
mai exact cu ocazia sărbătoririi hramului lăcașului de cult. Cu prilejul hramului, la biserica din Ilișești se merge ca într-un soi de pelerinaj, cu autocare și preot din altă parte pentru a se putea oficia liturghia. Preotul Dumitru Patrașcu, paroh de Suceava și decan de Bucovina, își exprima în anul 2001 disponibilitatea de a ceda biserica unui alt cult creștin, dacă vor exista cereri în acest sens. În prezent, Biserica romano-catolică din Ilișești este filială a Parohiei "Adormirea Maicii Domnului
Biserica Sfânta Elisabeta din Ilișești () [Corola-website/Science/323327_a_324656]
-
exact cu ocazia sărbătoririi hramului lăcașului de cult. Cu prilejul hramului, la biserica din Mitocu Dragomirnei se merge ca într-un soi de pelerinaj, cu autocare și preot din altă parte pentru a se putea oficia liturghia. Preotul Dumitru Patrașcu, paroh de Suceava și decan de Bucovina, își exprima în anul 2001 disponibilitatea de a ceda biserica unui alt cult creștin, dacă vor exista cereri în acest sens. În prezent, în Biserica romano-catolică din Mitocu Dragomirnei sunt celebrate liturghii doar de
Biserica romano-catolică din Mitocu Dragomirnei () [Corola-website/Science/323341_a_324670]
-
romano-catolici la Eisenau (Prisaca), care erau păstoriți de preotul profesor Leonhard Haschler. Liturghia la biserica romano-catolică din sat era oficiată o dată pe lună. Prin decret episcopal, la 1 august 1939 se înființează Parohia Vama prin desprindere de Parohia Câmpulung, ca paroh fiind numit preotul Ernst Haik, născut în Iacobeni. Noii parohii îi sunt arondate comunitățile catolice din Argel, Deia, Frumosu, Moldovița, Molid, Rus pe Boul (Paltinu), Vatra Moldoviței, Eisenau (Prisaca) și Freudenthal. Parohia Vama s-a desființat în timpului celui de-
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
prăjini de teren pentru construirea bisericii. La 3 februarie 1896, membrii comunității catolice din Bucșoaia și Frasin au inițiat o colectă în scopul construirii unei biserici noi. S-a constitui o comisie avându-l ca președinte pe preotul Klemens Swoboda, parohul de la Gura Humorului, iar ca membri pe Josef Lazanowski, Leo Lang, Rudolf și Johann Wlodkowski și Josef Hoffner. Inspectorul de construcții Tandler din Câmpulung a întocmit proiectul capelei, costul construcției fiind estimat la 3000 de florini. Piatra de temelie a
Biserica romano-catolică din Frasin () [Corola-website/Science/323356_a_324685]
-
majoritatea lor (fiind de etnie germană) emigrând în Germania. Conform evidențelor Parohiei Gura Humorului, filiala din Frasin avea în anul 1993 un număr de 75 de familii cu 159 credincioși. După înlăturarea regimului comunist, în timpul păstoririi preotului Ștefan Babiaș ca paroh de Gura Humorului (1996-2006), a fost renovată biserica din Frasin. La recensământul din 2002, din cei 6.532 locuitori ai comunei Frasin, 6.357 s-au declarat de religie ortodoxă (97,32%), 147 de religie romano-catolică (2,25%), 19 penticostali
Biserica romano-catolică din Frasin () [Corola-website/Science/323356_a_324685]
-
vicar (octombrie 1915 - iunie 1921), administrator parohial (9 iunie 1921 - 30 aprilie 1922), vicar (30 aprilie 1922 - 15 mai 1923) și din nou administrator parohial la Rădăuți (15 mai 1923 - 3 noiembrie 1924), administrator spiritual pentru Luisenthal (Fundu Moldovei) (1924-1929), paroh la Vatra Dornei (28 august 1929 - 1937) și Solca (1937-1940). A emigrat în Germania în 1940. a fost construită în anul 1902 de către comunitatea germanilor de religie catolică din satul Arbore (în ), aflat pe atunci în Ducatul Bucovinei. La momentul
Biserica romano-catolică din Arbore () [Corola-website/Science/323371_a_324700]
-
Cruce" din Wonsheim. Până în 1940, biserica din Arbore a fost filială a Parohiei Solca. Aceasta a fost desființată în anii '40 ai secolului al XX-lea, ca urmare a imigrării enoriașilor catolici germani în Germania. În timpul războiului, pr. Jósef Kledzik, paroh de Solonețu Nou (1939-1942), a păstorit și comunitățile romano-catolice din Solca și Arbore. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Arbore s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor emigrând în Germania. În prezent, este filială a Parohiei "Coborârea
Biserica romano-catolică din Arbore () [Corola-website/Science/323371_a_324700]
-
1921-2004, comunității romano-catolice din Solonețu Nou i-a fost afiliată mica comunitate poloneză din Pleșa, întemeiată în anul 1836 de coloniștii veniți din Tereblecea. Comunitatea romano-catolică din Solonețu Nou a fost ridicată în anul 1924 la rangul de parohie, primul paroh fiind pr. Henryk Wochowski (1924-1928), ajutat de pr. Józef Muszynski din Galiția. După numirea pr. Wochowski în 1928 ca superior al Sanctuarului marian de la Cacica, a fost numit ca paroh pr. Emanuel Dziewior, care fusese preot misionar aici în urmă
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]
-
fost ridicată în anul 1924 la rangul de parohie, primul paroh fiind pr. Henryk Wochowski (1924-1928), ajutat de pr. Józef Muszynski din Galiția. După numirea pr. Wochowski în 1928 ca superior al Sanctuarului marian de la Cacica, a fost numit ca paroh pr. Emanuel Dziewior, care fusese preot misionar aici în urmă cu 20 ani. După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Solonețul-Nou locuiau 915 credincioși romano-catolici. Aceștia reprezentau o pondere de 74,14% din populația
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]
-
destul de ruinată, a devenit necesară construirea unui nou lăcaș de cult. Astfel, în perioada 1937-1940 s-a construit o biserică romano-catolică mai mare, în vârful unui deal din centrul satului. Lucrările de construcție au fost începute în 1937 de preotul paroh Emanuel Dziewior (1928-1939), dar el nu a reușit să o finalizeze deoarece a murit la 5 octombrie 1939. Construcția bisericii a fost finalizată de pr. paroh Jósef Kledzik (1939-1942). Noul lăcaș de cult a fost sfințit la 20 octombrie 1940
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]
-
deal din centrul satului. Lucrările de construcție au fost începute în 1937 de preotul paroh Emanuel Dziewior (1928-1939), dar el nu a reușit să o finalizeze deoarece a murit la 5 octombrie 1939. Construcția bisericii a fost finalizată de pr. paroh Jósef Kledzik (1939-1942). Noul lăcaș de cult a fost sfințit la 20 octombrie 1940 de către Anton Sebesteny, paroh de Dornești și decan de Rădăuți, împreună cu preoții din Bucovina. Cu acest prilej a primit hramul Coborârea Duhului Sfânt (sărbătorită la 50
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]
-
dar el nu a reușit să o finalizeze deoarece a murit la 5 octombrie 1939. Construcția bisericii a fost finalizată de pr. paroh Jósef Kledzik (1939-1942). Noul lăcaș de cult a fost sfințit la 20 octombrie 1940 de către Anton Sebesteny, paroh de Dornești și decan de Rădăuți, împreună cu preoții din Bucovina. Cu acest prilej a primit hramul Coborârea Duhului Sfânt (sărbătorită la 50 zile de la sărbătoarea Paștilor). În timpul celui de-al doilea război mondial, ca urmare a emigrării credincioșilor romano-catolici germani
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]
-
Bucovina au fost depopulate. În anul 1941, doar parohiile din Cacica, Solonețu Nou și Suceava mai aveau preoți. În aceste condiții, preoții din Solonețu Nou au trebuit să se îngrijească și de comunitățile catolice reduse numeric din localitățile învecinate. Pr. paroh Jósef Kledzik a păstorit și comunitățile din Solca și Arbore, iar pr. pensionar Jósef Chrucki, stabilit la Solonețu Nou, s-a îngrijit în perioada 1941-1944 de comunitatea din Poiana Micului. Au urmat ca parohi pr. Alfons Kulpa (1942-1945) și pr.
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]
-
reduse numeric din localitățile învecinate. Pr. paroh Jósef Kledzik a păstorit și comunitățile din Solca și Arbore, iar pr. pensionar Jósef Chrucki, stabilit la Solonețu Nou, s-a îngrijit în perioada 1941-1944 de comunitatea din Poiana Micului. Au urmat ca parohi pr. Alfons Kulpa (1942-1945) și pr. Walerian Zdanowicz (1945-1946). Cel de-al doilea război mondial a produs distrugeri bisericii și casei parohiale; era necesară repararea lăcașului de cult și reconstruirea casei parohiale. În anul 1946 a murit pr. Henryk Wochowski
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]
-
Walerian Zdanowicz (1945-1946). Cel de-al doilea război mondial a produs distrugeri bisericii și casei parohiale; era necesară repararea lăcașului de cult și reconstruirea casei parohiale. În anul 1946 a murit pr. Henryk Wochowski, rectorul Sanctuarului marian de la Cacica. Noul paroh de Cacica, pr. Jósef Chachula (1946-1967), era originar din Solonețu Nou și a reunit cele două parohii (Cacica și Solonețu Nou). El s-a ocupat de păstorirea ambelor comunități. După război, a apărut posibilitatea emigrării etnicilor polonezi în Polonia, fiind
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]
-
atunci 523 de persoane, satul Solonețu Nou rămânând cu o populație de 527 locuitori. În perioada regimului comunist, etnicii polonezi au reușit să-și mențină identitatea poloneză, limba și tradițiile. În anul 1968 a fost reînființată Parohia Solonețu Nou, ca paroh fiind numit pr. Kazimir Kotylewicz, fost paroh la Cacica (1967-1968). El a păstorit comunitatea romano-catolică din Solonețu Nou în perioada 1968-1989. După răsturnarea regimului comunist în decembrie 1989, noul paroh Ștefan Babiaș (1989-1996) a renovat biserica și casa parohială. Lăcașul
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]
-
rămânând cu o populație de 527 locuitori. În perioada regimului comunist, etnicii polonezi au reușit să-și mențină identitatea poloneză, limba și tradițiile. În anul 1968 a fost reînființată Parohia Solonețu Nou, ca paroh fiind numit pr. Kazimir Kotylewicz, fost paroh la Cacica (1967-1968). El a păstorit comunitatea romano-catolică din Solonețu Nou în perioada 1968-1989. După răsturnarea regimului comunist în decembrie 1989, noul paroh Ștefan Babiaș (1989-1996) a renovat biserica și casa parohială. Lăcașul de cult a fost resfințit la 21
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]
-
În anul 1968 a fost reînființată Parohia Solonețu Nou, ca paroh fiind numit pr. Kazimir Kotylewicz, fost paroh la Cacica (1967-1968). El a păstorit comunitatea romano-catolică din Solonețu Nou în perioada 1968-1989. După răsturnarea regimului comunist în decembrie 1989, noul paroh Ștefan Babiaș (1989-1996) a renovat biserica și casa parohială. Lăcașul de cult a fost resfințit la 21 noiembrie 1993 de către episcopul Petru Gherghel de la Iași. Au succedat ca parohi preotul polonez Jacek Strzelecki (1996-2001), apoi pr. Iulian-Eugen Kropp (2001-2005) și
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]
-
în perioada 1968-1989. După răsturnarea regimului comunist în decembrie 1989, noul paroh Ștefan Babiaș (1989-1996) a renovat biserica și casa parohială. Lăcașul de cult a fost resfințit la 21 noiembrie 1993 de către episcopul Petru Gherghel de la Iași. Au succedat ca parohi preotul polonez Jacek Strzelecki (1996-2001), apoi pr. Iulian-Eugen Kropp (2001-2005) și pr. Marius-Stanislav Bucevski (din 2005). La sfârșitul secolului al XX-lea, Parohia Solonețu Nou avea ca filiale alte două comunități romano-catolice ale etnicilor polonezi: Pleșa (în perioada 1921-2004) și
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]
-
2009 , cardinalul polonez Zenon Grocholewski, prefect al Congregației pentru Educația Catolică de la Vatican - 7 noiembrie 2010 , cardinalul Stanislaw Dziwisz, fostul secretar al papei Ioan Paul al II-lea, arhiepiscop-mitropolit de Cracovia - 21 mai 2011 ș.a. În timpul păstoririi preotului Marius-Stanislav Bucevski (paroh de Solonețu Nou din 2005), biserica a fost modernizată. Au fost achiziționate de la Cracovia (Polonia) patru clopote muzicale, pentru suma de aproape 3.000 de euro. Clopotele sunt conectate la un computer și pot fi cântate 100 de melodii cu
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]