8,290 matches
-
al lui Duiliu Zamfiresu, Stănică Rațiu, din „Enigma Otiliei”, arivistul fără scrupul moral și escrocul locvace, un avocat fără procese, Iancu Urmatecu din „Sfârșit de veac în București”, de Marin Sadoveanu. Este un personaj care ruinează o întreagă familie prin patima jocurilor de noroc. Personajele sunt oameni obișnuiți, nici eroi de epopee, nici săraci, nici sfinți. Romanul acesta răspunde, parcă, cerinței autenticității din gândirea estetică a lui Camil Petrescu. Prin vivacitatea acțiunii, prin cultul amănuntului în analiza comportamentului personajelor din felurite
PUTEREA DESTINULUI de ION DODU BĂLAN în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357473_a_358802]
-
mai ales bătrânele, duceau părintelui două sau patru ouă, așa era obiceiul. Își amintește cum tot satul, în săptămâna dintre Florii și Paști,mergea la biserică, la spovedanie și fiecare primea cuminecătura. Tot acea săptămână, cunoscută sub numele de săptămâna patimilor, era și săptămâna curățeniilor: biserica era ca o femeie frumoasă, împodobită și curată și fiecare își curăța casa, pentru a aștepta Sfintele Paști. În Joia Marese ținea slujba celor 12 evanghelii, iar postul din Vinerea Mareera foarte dur. Astfel, în
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
ceru sihăstriei Secului recluziunea fiului în această mânăstire, drept care fu arestat și condus pentru pocăință la Secu. A fost căsătorit și a murit de holeră. Costache, al treilea fiu, a intrat în monahism cu numele de Calinic. Calinic era dedat „patimii bahice în chilia lui”, cam arțăgos, misogin și neîngrijit. A patra fiică a fost Fevronia, femeie plină de ciudățenii, se călugărise la Agafton, poreclită „Iurăscioaia cea nebună”Venea deseori pe la Ipotești, îl iubia mult pe Eminescu care o vizita când
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
copilăria pe lângă biserică. Maică-sa, nefiind biserică în Ipotești, construiește propria biserică în curtea casei, biserică ce dăinuiește și astăzi. Religiozitatea bunicului Iurașcu, a copiilor lui cu trei femei care au îmbrăcat haina monahală, a băieților care se dedau la „patimi bahice”, sau erau „plesniți cu leoca” închiși în ei și singuratici, au influențat și viața poetului. Copil fiind, Eminescu își petrecea o mare parte din timp la bunicii din partea mamei, la Joldești, adus de Raluca, sau la mătușile lui de la
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
ceea ce face, totuși, că-și biruiește mândria. Se biruiește pe sine și-și biruiește mândria. Și apoi va veni și simțirea, va veni și harul ca să poată să fie firesc, să fie el însuși. Deocamdată demersul lui este pentru biruirea patimii, a mândriei. Și-atunci este puțin chinuit, puțin silit. Dar când vine evlavia, intră în firesc. - Mai este și aspectul acesta, când fățărești faptele evlaviei... - Asta-i și mai rău! - De multe ori nu o faci intenționat, nu o faci
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA A II [Corola-blog/BlogPost/357701_a_359030]
-
naltă și pe tâmpla ninsă, Dar dragostea de glie-n piept aprinsă Te-nvață să păzești hotar și datini. Mereu la fel să fie țara-ntinsă Ai stat de strajă fără să te clatini, Cu sângele zvâcnind și plin de patimi, Cu inima-o flacără nestinsă. Și dac-ai zis că țara nu-i a noastră, Tu te-ai gândit la cei ce or să vină. Din vârf de munte pân’ la marea-albastră, Pe zarea noastră plină de lumină Va înflori
SONETE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357784_a_359113]
-
să facem?“ comportă un oarecare risc. Pentru că vedeți, mereu avem înclinația să transformăm în rețetă anumite lucruri. Totuși, viața Sfântului Serafim și viețile sfinților ne dezvăluie că plinătatea aceea a bucuriei, a dragostei nu poate fi trăită fără curățirea de patimi. Noi avem nevoie să dăm în schimb alegerea noastră. Pentru că avem de făcut o alegere. Voia noastră cea bună o avem de dăruit. Sfântul Petru Damaschin spune că nu avem ce să-i aducem lui Dumnezeu decât alegerea noastră și
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357703_a_359032]
-
încât să simtă cu atâta plinătate, cu atâta intensitate bucuria Învierii Domnului Iisus Hristos și prezența fiecărui om să o trăiască ca pe o mare bucurie, înseamnă să fi înviat tu însuți. Și asta, numai ca urmare a biruinței asupra patimilor, asupra păcatului. „Nu putem să păstrăm harul, dar putem năzui spre el“ - Pentru mulți Paștile sunt o sărbătoare care vine și trece. Nu avem puterea să ținem harul și bucuria. Ce este de făcut? - Așa se întâmplă. Cântăm „Hristos a
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357703_a_359032]
-
greu până când își înțelege așezarea greșită a sufletului și revine pe drumul cel sănătos. - Întreaga viață spirituală constă în a reînnoi trăirea directă a Botezului și nu a adăuga ceva nou. Pentru ce luptăm totuși? Pentru ce ne înfrânăm de la patimi și pofte, la ce bun lupta aceasta îndârjită împotriva răului lui din noi? Oare vom izbândi cândva? - Înțeleg că întrebarea se leagă de faptul că mântuirea ne este dăruită și atunci pentru ce mai luptăm. În Taina Botezului, viața nouă
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357703_a_359032]
-
Veniamin Micle acest medalion, scris cu cerneala inimii din partea unui admirator. L-am găsit acolo, la Mânăstirea Bistrița, în mai multe rânduri, binecuvântate prilejuri și fericite ocazii, între cărți, manuscrise și tipărituri, departe de zgomotul lumii, departe de orgolii și patimă, iar vorbele calde ale Părintelui te fac să uiți de toate relele și frământările lumii „de afară“. Părintele a rămas același om cald la suflet, tare cumsecade, liniștit, un om al cărții, un om convins de menirea și de credința
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
doar stele-n buzunare Am ieșit la drumul mare am cosit și-un lan de astre dar nu m-am atins de soare nici de zările albastre Am cosit un lan de astre dar îți spun iubito zău astea-s patimile noastre eu poftesc la trupul tău Și-am ieșit la drumul mare ca să-ți fur o sărutare Costel Zăgan,Cezeisme,2008 Referință Bibliografică: ÎNGRĂGOSTIT LA DRUMUL MARE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1464, Anul V, 03 ianuarie
ÎNGRĂGOSTIT LA DRUMUL MARE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357819_a_359148]
-
vinovați, deoarece Biserica ar trebui să lucreze continuu sobornicește, adică să ne doară durerea celuilalt, împreună să ne sfătuim, împreună să lucrăm contra răului. Nu contra unor instituții sau persoane, ci contra avorturilor, a divorțurilor, a împilărilor, a sinuciderilor, a patimilor, a ispitirilor grave, a certurilor, abandonurilor etc., . - Care sunt principalele cauze ale disoluției familiei în aceste vremuri? - Este lupta răului. Întrebarea poate fi pusă și altfel: de ce noi cedăm la aceste atacuri? Este vorba de noi, preoții, credincioșii, Biserica. De ce
UN DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR, NECONVENŢIONAL DAR PLIN DE SINCERITATE, REALISM, ADEVĂR ŞI MULT DISCERNĂMÂNT CU PĂRINTELE NICOLAE TĂNASE DE LA VALEA PLOPULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/357706_a_359035]
-
slăbiciunilor noastre. Totuși există o acțiune susținută prin legi pentru promovarea concubinajului, a libertinismului sexual, a desfrânărilor, a avorturilor, a plăcerilor consumiste, a prostituției, a homosexualității, precum și de modificare a conținutului educației din școală în sensul dezvoltării premature a acestor patimi. - Cazul fetiței de 11 ani de la Iași care, din urmă cu cinci ani, după cum știți din mass media, a rămas gravidă în urma unui viol, nu e singular, dar este simptomatic. Cunosc și fetițe de 10 ani care au rămas gravide
UN DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR, NECONVENŢIONAL DAR PLIN DE SINCERITATE, REALISM, ADEVĂR ŞI MULT DISCERNĂMÂNT CU PĂRINTELE NICOLAE TĂNASE DE LA VALEA PLOPULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/357706_a_359035]
-
ne ajută să ne reconectăm oricând cu copilul din noi. Există mai multe căi de a urca muntele, finalitatea este aceeași. Curățenie în șifonierul emoțiilor: frică, tristețe, dezamăgire, mânie, stres, etc. Voluptatea suferinței domină societatea occidentală. Logică a ieșirii din patima trupului. Scenariile suferinței pe care mințile sclipitoare le cristalizează în tristețe, doliu lăuntric permanent, fac să trăim într-o fabrică a morții. Ideea bucuriei unde este?! Trecutul nu mă apasă. Trecutul este doar un manual de istorie și atât! De
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Deschide-ți sufletul, prietene, să-ți cânt o colindă strămoșească ce vine din tradiții eterne, Nașterea Domnului să vestească! Deschide-ți fereastra sufletului, s-auzi cum strigă singurătatea, să-ți aducă patima dorului că, nu-și poate găsi jumătatea! Deschide căsuța sufletească, prietene drag din depărtare! Că soarta n-a vrut să ne unească, primimește-mă, să-ți fac o urare! Deschide-mi ușa, să-ți cânt un colind ce ți-l cânta
DESCHIDE-ȚI SUFLETUL, PRIETENE! de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357832_a_359161]
-
păcate. Și starea de rugăciune înseamnă o stare de prezență. Eu ca duhovnic ce toată ziua stau de vorbă cu lumea care are nevoie de verticalitate, nu recomand nevoințe. Recomand o stare de prezență permanentă, de opoziție față de păcat și patimă, care înseamnă recunoașterea forțelor de bine din tine. - Ați cunoscut astfel de oameni care aveau o asemenea stare de prezență continuă? - Asta este o întrebare la care nu se poate răspunde întru totul. Oamenii își păstrează ascunsă viața lor. Am
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357704_a_359033]
-
timpul îți va aminti de mine. Nu poți să-l privești fără să nu-ți amintești de aceste clipe minunate trăite împreună, aici pe malul lacului Viverone. - Mulțumesc Giacomo, dragostea mea. Adriana îl luă de după gât și-l sărută cu patimă. - Adio iubire. Îți mulțumesc pentru că mi-ai arătat ce înseamnă dragostea adevărată. Nu știu ce va urma, dar n-am să regret niciodată că, pentru câtva timp ți-am aparținut cu tot sufletul. În acele momente jur că am fost doar a
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357797_a_359126]
-
aminte Cel fără credință spulberat de vânt De se pierde ca praful în furtună Nu-i nimeni în uitare de-l adună Calea drepților prin Domnul ia avânt De trece dincolo spre veșnicie Și veghează ruga din poezie PSALMUL 2 Patimi rele vor crește s-o frângă Cu cel de sus să n-avem legătură Dar nu pot lua spirit din natură Orice anotimp e-o hrană nătângă Vine porunca de pe Muntele Sfânt Cu frică să-l slujim și-n trup
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
viața pentru credință Pregătit sunt să trec în neființă Eternizat întru dumnezeire Cu glasul meu către Domnul am strigat Din muntele sfânt vin roade bogate De ziua de mâine sunt azi legate La plăcerile lumii n-am fost argat De patima nopții nu mă voi teme Gata sunt Doamne să trec peste vreme PSALMUL 4 Te caut în gânduri clipă de clipă Oriunde aș fi ascultă ruga mea N-am rupt minciuna și deșertăciunea Să îmi cioplesc din cel veșnic aripă
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
iese lumina din fructe coapte În iad cine Te va lăuda plângând Tulburi sunt ochii mei de supărare Glasul plângerii mele pe cărare Chemă rugăciune născută din gând Dă-mi Doamne gândirii partea mea de cer Și vindecă-mă de patimi și de dor Chiar dacă rămân prin spirit călător Și n-am puterea acestui veac să-ți cer Să rămân pe veci în satul meu natal Cu numele scris pe-o cruce de metal PSALMUL 7 Apără-mă Doamne de fiara
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
tolbă Din ce-ai semănat nu-i nimic în holdă Sub zăpezi negre gândul zace de frig Doamne ești în Biserica mea Sfântă Domnul în cer are doar scaunul său Ochii Lui pe sărac îl privesc la rău Cum fiarele patimii îl descântă Va ploua peste păcătoși cu lațuri Foc și pucioasă suflare de vifor Caii sălbateci zburdă fără hățuri Că drept este Domnul și dreptatea Sa Deschide-n suflete nesecat izvor Și fața Lui zidește-n inimi casa PSALMUL 11
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
să ne-adune Cel ce mănâncă poporul ca pâinea Pe Cel de Sus nu l-am chemat de frică Când neamul celor drepți e-atât de mică Stinge vederea doar câțiva fulgi de nea Lumina divină hrană de sărac Cu patima credinței lumea îmbrac PSALMUL 14 Cine va locui în spiritul tău Fără prihană pe muntele cel sfânt Și-a luat din adevăr veșnic avânt Când cugetu-i calea străină de rău Doar cel ce n-a viclenit cu limba lui Și
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
-mi esti liman temeinic și deplin?// Femeia mea de lună și de soare,/ Femeia mea de zori și asfințit,/ Tu, prospețimea pomilor în floare -/ În tine, pe deplin, m-am regăsit...” (Cântec pentru tine...) Fiindcă iubirea se desfată uneori între patimi , poetul zugrăvește imagini prin care relevă riscul de a iubi. Dar este cel mai frumos risc pe care și-l poate asuma un muritor. Prin acest zbor te poți înălța victorios. Accentuând însemnătatea iubirii prin jocul de contraste și paradoxuri
BORIS IOACHIM, DESPRE LEACUL SUFLETULUI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357810_a_359139]
-
răzlețe ne pierd și ne regăsesc în șoaptele sfâșiate de incosecvența prezentului. Alb de salcâm cu fluturi ne umple sufletul de arome nemirosite încă. Străduțe înguste pe sub arcade ca acoladele unesc ziduri înroșite de sângele cărămizilor și inimi înroșite de patimi, porunci nedefinite sălășluiesc cu o sfințenie de lut în drumurile noastre nesfârșite și platonice. Din interiorul vechilor clădiri se aud nerostitele cuvinte ascultate și înțelese numai de nobilii și târgoveții tăcerii. Ei știu cum să pășească pe treptele deziluziilor și
UN ORAŞ TRANSILVAN de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357864_a_359193]
-
și bucuria se însumează, ajutând întreaga societate. Condiția esențială a vieții fiind, munca este sfântă ca viața însăși. După învățătura creștină „Munca este izvor de virtuți. Ea luminează mintea, întărește voința, înalță simțămintele, aduce răbdare, bărbăție, stăpânire de sine, potolește patimile și înlătură ispitele.” Și să nu uităm că „pasărea este mai în siguranță când zboară, iar omul când muncește.” Acum, în aceste vremuri, nu e timp pentru prea multă odihnă! Viața înseamnă muncă, strădanie, jertfă. Important este însă felul în
CINSTEA – FLOARE RARĂ, MULT CĂUTATĂ, MULT DORITĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357861_a_359190]