3,841 matches
-
Bochnia, în secolul al XIX-lea în piața orașului a fost ridicat un monument al regelui. În secolul al XV-lea, a fost deschisă o școală și în 1623 a fost fondată în Bochnia abația Bernardină. La acea vreme, mulți pelerini din Polonia Mică și Silezia au vizitat orașul, pentru a vedea o pictură miraculoasă a Sf. Mariei, păstrată la o biserică locală dominicană. În 1561 Bochnia a ars într-un incendiu și depozite de sare au fost epuizate, ceea ce a
Bochnia () [Corola-website/Science/297952_a_299281]
-
până în 1922, pontificatul său fiind legat de Primul Război Mondial. Alegerea numelui de Benedict are importanță simbolică. Ziua de naștere a noului papă, 16 aprilie, este sărbătoarea sfântului Benedict Iosif Labre (26 martie 1748 - 16 aprilie 1783), cunoscut ca Sfântul Pelerin. vorbește fluent germana, italiana, franceza, engleza, spaniola și latina. Este autor al unui mare număr de cărți și monografii pe teme religioase, de morală și filosofie. În timpul întregii sale activități de până acum a rămas fidel principiilor sale morale și
Papa Benedict al XVI-lea () [Corola-website/Science/298425_a_299754]
-
anului 2012. În 1985, Frank Herbert a scris o povestire ilustrată intitulată "The Road to Dune", a cărei acțiune are loc între evenimentele din "Dune" și "Mântuitorul Dunei". Publicată în culegerea de povestiri "Eye", ea are forma unui ghid pentru pelerinii de pe Arrakis și conține imagini (cu descrieri) ale unora dintre dispozitivele și personajele prezentate în romane. Brian Herbert și Anderson au scris câteva povestiri "Dune", majoritatea legate de romanele lor și publicate în perioada apariției acestora. Printre aceste povestiri se
Seria Dune () [Corola-website/Science/298427_a_299756]
-
lungi”" Ed. Eikon,Cluj. 2014 Diplomă de merit cultural pentru 2014, pentru calitatea de redactor al celei mai valoroase reviste de cultură din diaspora, "Alternante", Muenchen. 2015 Marele premiu internațional pentru poezie Gh.Cosbuc de la Bistrița pentru volumul de poeme Pelerin, apărut la ed. Charmides din Bistrița. Poeme, eseuri, traduceri (din 1978) în: Echinox, Vatra, România Literară, Contemporanul, Viața Studențeasca, Amfiteatru, Tribuna, Napoca Universitaris, Discobolul, Poesia, Convorbiri literare, Poesis, Euphorion, Semenicul, Pagini corvine, Argo/bonn, Observator/Muenchen, Arca lui Noe/Muenchen
Andrei Zanca () [Corola-website/Science/307298_a_308627]
-
trad. Letiției Ilea, ed. Echinox, Cluj. 2009 - Oprirea (poeme) ed. Grinta, Cluj. 2011- Zicudul (poeme) ed. Grinta, Cluj. 2012 - Orient (poeme) ed. Grinta, Cluj 2012 - Crucea Nordului (poeme), ed. Limes, Cluj 2013 - Insula orelor lungi, poeme, ed. Eikon, Cluj 2015 - Pelerin, poeme, ed. Charmides, Bistrița 2015 - Cronică unei tinereți, 2 volume antologice, ed. Grinta, Cluj. 2016 - Trezitorii, poeme Cărți de eseuri 2002 - după ani, după noi (eseuri/interviuri), ed. criterion publishing, București 2008 lumea, un limbaj al invizibilului, ed. Grinta-Cluj. 2011
Andrei Zanca () [Corola-website/Science/307298_a_308627]
-
a orașului Oslo și se îndreaptă înspre nord, de-a lungul lacului Mjosa, prin valea Gudbrandsdal-ului, peste Dovrefjell și în jos pe valea Oppdal-ului până la catedrala din Nidaros în Trondheim. Există un Birou de Pelerinaj în Oslo care acordă indicații pelerinilor, și un Centru de Pelerinaj în Trondheim, la catedrală, care acordă certificate celor care încheie cu succes călătoria. Cea mai veche reprezentare a sfântului Olav este pictată pe o coloană în Biserica Nașterii Domnului din Bethlehem. Biserica Sf. Olav este
Olaf al II-lea al Norvegiei () [Corola-website/Science/308608_a_309937]
-
Diaconia, Biroul de Presă și Biroul de Pelerinaje. Începând din septembrie 2002, a primit spre coordonare Sectorul Comunități Externe, Sectorul Patrimoniu Național Bisericesc, Asociația Diaconia, Așezământul social „Patriarhul Justinian Marina”, Biroul de Pelerinaje al Patriarhiei Române cu Agenția de turism „Pelerinul”, Centrul de Servicii al Patriarhiei, precum și îndrumarea activității Schitului Darvari din București. Avându-se în vedere realizările și experiența acumulată timp de șase ani în slujirea de Episcop vicar patriarhal, în ziua de 8 februarie 2006, a fost ales în
Ambrozie Sinaitul () [Corola-website/Science/308633_a_309962]
-
religioase celebrate la Locurile Sfinte , fiind apreciat atât în rândurile ierarhilor ortodocși de la Ierusalim , cât și în ale celorlalți reprezentanți ai cultelor religioase de acolo. Cu tact pastoral și cu răbdare, a acordat asistență religioasă românilor așezați în Israel, precum și pelerinilor veniți în Țara Sfântă, pentru care era un ghid priceput și neobosit. Pe lângă misiunea de îndrumător al pelerinilor români, a desfășurat o susținută activitate de ordin gospodăresc și administrativ și s-a străduit în editarea la nivel înalt a revistei
Irineu Pop () [Corola-website/Science/308640_a_309969]
-
celorlalți reprezentanți ai cultelor religioase de acolo. Cu tact pastoral și cu răbdare, a acordat asistență religioasă românilor așezați în Israel, precum și pelerinilor veniți în Țara Sfântă, pentru care era un ghid priceput și neobosit. Pe lângă misiunea de îndrumător al pelerinilor români, a desfășurat o susținută activitate de ordin gospodăresc și administrativ și s-a străduit în editarea la nivel înalt a revistei „Învierea” (Resurrection) și a suplimentului ei cultural-istoric „Spirit românesc” . Despărțindu-se cu greu de cetatea sfântă a Ierusalimului
Irineu Pop () [Corola-website/Science/308640_a_309969]
-
Irineu și un grup de călugări de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, au primit dezlegare din partea Mitropolitului Antonie, spre a se stabili în America, sub omoforul arhiepiscopului Nathaniel. În data de 23 februarie 2001, de sărbătoarea Sfântului Policarp al Smirnei, monahii pelerini au plecat la Detroit, unde au fondat Mănăstirea "Înălțarea Domnului", PC Arhimandrit Irineu devenind stareț al acestei mănăstiri. Prin activitatea defășurată la Detroit, grupul de călugări pelerini au oferit ospitalitate și confort nu numai comunității românești, ci și întregii populații
Irineu Duvlea () [Corola-website/Science/308680_a_310009]
-
În data de 23 februarie 2001, de sărbătoarea Sfântului Policarp al Smirnei, monahii pelerini au plecat la Detroit, unde au fondat Mănăstirea "Înălțarea Domnului", PC Arhimandrit Irineu devenind stareț al acestei mănăstiri. Prin activitatea defășurată la Detroit, grupul de călugări pelerini au oferit ospitalitate și confort nu numai comunității românești, ci și întregii populații ortodoxe din Metropola Detroit-ului și Statele Centrale din SUA, făcând ca mânăstirea "Înălțării Domnului" să devină un adevărat centru de spiritualitate ortodoxă. În anul 1999, Congresul Episcopiei
Irineu Duvlea () [Corola-website/Science/308680_a_310009]
-
anul următor la această expoziție au fost prezente deja 18 sate . De asemenea, în fiecare an de Paști, Sfinția Sa organizează câte un concurs pe tematică pascală la care iau parte și cei mai mici, dar și cei mai mari dintre pelerinii Mănăstirii Hâncu. La 30 septembrie 2008, de sărbătoarea Sfintelor Mucenițe Vera, Nadejda, Liubovi și mama lor Sofia, Episcopul Petru de Hâncu, Vicar al Mitropoliei Chișinăului a oficiat Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la Casa Copilului „Preafericitul Iosif” din municipiul Chișinău al
Petru Musteață () [Corola-website/Science/308682_a_310011]
-
1604, întreaga acțiune se petrece în Spania. S-a bucurat de un succes imediat, fiind reeditată de câte două ori în Barcelona și Madrid în anii 1604 și 1605 și o dată la Bruxelles în 1608. „"El peregrino en su patria"” („"Pelerinul în patria sa"”) nu prezintă aceeași bogăție poetică precum "La Arcadia". Asta nu deoarece ar conține mai puține poeme, ci pentru că multe dintre ele sunt poeme dramatice, dintre care patru sunt acte sacramentale, fiecare cu dedicația, prefața și cânturile sale
Lope de Vega () [Corola-website/Science/307955_a_309284]
-
ziduri au dispărut. Fântâna are adâncimea de aproximativ 18 metri (zece stânjeni). Ea a fost reconstruită cu sprijinul material al familiei lui Gaidzag Ohanesian din Los Angeles. Pe zidurile care înconjoară fântâna este pusă o placă pe care scrie următoarele: "„Pelerinule, După ce vei ajunge la Mânăstirea Zamca și vei dori să-ți astâmperi setea de la acest izvor, pomenește în rugăciunile tale, pe robii lui Dumnezeu Gaidzag Ohanesian și pe cei ai lui, prin a căror grijă s-au rostuit apele acestea
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
nu-i rămâne decât să plece, fără a-și putea smulge din suflet dorința răzbunării împotriva regelui tiran. Înaintea cununiei Elvirei cu Don Ruy Gómez de Silva, marea sală a castelului se umple de oaspeți. Intră, cerând adăpost, și un pelerin. E chiar Ernani. Apariția Elvirei în chip de mireasă îl descumpănește. Se crede înșelat. Furia și durerea îl împing la nesăbuință: oferă ducelui, ca dar de nuntă, propria sa viață - viața răzvrătitului Ernani, cel a cărui ceată a fost înfrântă
Ernani () [Corola-website/Science/307553_a_308882]
-
de Dumnezeu în timpul care-mi rămânea după munca la catedră.” Interpreta a reușit să culeagă, să interpreteze și să înregistreze peste 150 de melodii de o valoare inestimabilă pentru sufletul românesc. „(...) trebuie spus că, în urmă cu ani, știam un „pelerin” care își purta - prin Moldova și Maramureș, prin București și pe drumurile lungi ale țării - acasele prin cântecele Floricăi Ungur, că atunci când scria, un om de litere asculta, în surdină cântecele Floricăi Ungur, că un sculptor bucureștean asemenea muzele cu
Florica Ungur () [Corola-website/Science/307616_a_308945]
-
a scripturii Vibhajjavadinilor, deoarece numele indică doar o poziție geografică. Documentele propriilor Theravadini în legătură cu această origine, menționează că învățăturile ei sunt cele stabilite de Al Treilea Consiliu budist, și că ele erau cunoscute sub numele de Vibhajjavada. În secolul VII, pelerinii chinezi Xuanzang și Yi Jing, numesc școala budistă din Sri Lanka „sthavira”. În India antică, acele școli care utilizau sanscrita ca limba religioasă, numeau această școală Sthaviras, dar aceia care foloseau limba pali, o numeau Theras. Atât Sthaviras cât și Theras
Theravada () [Corola-website/Science/307692_a_309021]
-
citise într-o revistă locală în 1813 și pe care nu o recitise niciodată în acest interval. Macaulay afirma că ar fi capabil să reproducă în întregime poemul “Paradisul Pierdut (Paradise Lost)” al lui John Milton, sau romanul alegoric ‘’Progresul Pelerinului (Pilgrim’s Progress)’’ al lui John Bunyan în eventualitate în care toate exemplarele acestor lucrări ar fi fost pierdute. Studiile universitare le-a urmat la Trinity College din Cambridge. În perioada studiilor sale universitare la Cambridge, a început să scrie
Thomas Babington Macaulay () [Corola-website/Science/307734_a_309063]
-
dintre ei au plecat mai departe, au traversat fără incidente teritoriul Ungariei de azi și au ajuns la râul Sava, la Belgrad, în apropierea graniței cu Imperiul Bizantin. Comandantul orașului a fost luat prin surprindere și nu a permis intrarea pelerinilor în zona fortificată. Cruciații au jefuit zonele rurale înconjurătoare. Aceste jafuri au dus la lupte izolate cu militarii garnizoanei Belgradului și, pentru ca lucrurile să se înrăutățescă, 16 cavaleri ai lui Gautier au încercat să jefuiască o piață din Semlin. Aici
Cruciada țăranilor () [Corola-website/Science/306508_a_307837]
-
pregătirii militare, și să aștepte principala armată a cruciaților, care era încă pe drum spre Constantinopol. Oamenilor lui Pierre li s-au alăturat francii lui Gautier Sans-Avoir și un număr de detașamente de cruciați italieni, care sosiseră separat de restul pelerinilor. Odată ajunși în Asia, cruciații au început să jefuiască orașele întâlnite în cale și au ajuns la Nicomedia (azi Izmit, Turcia). Aici au izbucnit neînțelegeri între italieni și germani pe de-o parte și franci, pe de alta. Germanii și
Cruciada țăranilor () [Corola-website/Science/306508_a_307837]
-
distincte în mijlocul teritoriilor musulmane. Despre acest fapt, cronicarul Fulcher din Chartres scria: „noi, care eram occidentali, fusesem transformați în orientali”. Fulcher, care fusese participant la prima cruciadă, și-a scris cronica până în anul 1127. Alte cronici cunoscute sunt cele ale pelerinilor individuali care au fost strânse în "Recueil de voyages et mémoires", publicată de Société de Géographie (Paris, 1824-66); "Recueil de voyages et de documents pour servir à la géographie" (Paris, 1890). În afară de acestea, nu există mărturii cu privire la evenimentele din Ierusalim
Regatul Ierusalimului () [Corola-website/Science/306487_a_307816]
-
Champagne, nepot al regilor Richard și Filip, dar aliat politic doar al lui Richard. Guy a primit drept compensație Regatul Ciprului, după ce Richard a cucerit insula. Cruciada s-a terminat pașnic, odată cu semnarea Tratatului de la Ramala din 1192. Saladin permitea pelerinilor creștini să călătorească la locurile sfinte din Ierusalim, să se roage și să se reîntoarcă în siguranță la casele lor. Baronii cruciați încă mai sperau în reconstruirea regatului în jurul Acrei și a altor orașe de coastă. La scurtă vreme după ce
Regatul Ierusalimului () [Corola-website/Science/306487_a_307816]
-
în afară de cavalerii nobili și de soldații de profesie și așa-numiții "pauperi", un termen prin care în Evul mediu indica un statut de om sărac sau de călugăr-cerșetor de pe domeniile ale bisericii. Pierre a organizat săracii într-un grup de pelerini purificați din punct de vedere spiritual și i-a condus, urmând să fie protejați de Sfânta Treime. Călugărul Pierre a condus una dintre cele cinci coloane ale Cruciadei țăranilor spre destinația pelerinajului lor, Biserica Sfântului Mormânt. Deplasarea a început la
Pierre l'Ermite () [Corola-website/Science/306535_a_307864]
-
cruciați nu s-au putut aproviziona cu alimente și ori au suferit de foame, ori s-au întors la casele lor, iar cei care au ajuns în Balcani au fost victimele unor răufăcători care au răpit un mare număr de pelerini pentru a-i vinde ca sclavi. Numai coloana condusă de Pierre a reușit să ajungă la Constantinopol, unde s-a unit cu pelerinii conduși de Gauthier Fără de Avere într-un singur grup mai numeros. Pierre a început negocierile pentru îmbarcarea
Pierre l'Ermite () [Corola-website/Science/306535_a_307864]
-
care au ajuns în Balcani au fost victimele unor răufăcători care au răpit un mare număr de pelerini pentru a-i vinde ca sclavi. Numai coloana condusă de Pierre a reușit să ajungă la Constantinopol, unde s-a unit cu pelerinii conduși de Gauthier Fără de Avere într-un singur grup mai numeros. Pierre a început negocierile pentru îmbarcarea cruciaților pentru Țara Sfântă. Înte timp, împăratul nu a reușit să organizeze aprovizionarea corespunzătoare a taberei pelerinilor, iar cruciații au devenit din ce în ce mai neliniștiți
Pierre l'Ermite () [Corola-website/Science/306535_a_307864]