3,697 matches
-
maica lor neîm blânzită nu preda cetatea. „Dobitocilor, le răs pundea Ecaterina ridicându-și poalele și bătându-se cu palma peste născătoarea ei ilustră, ia uitați-vă ce am aici! Mi-ajunge ca să fac alți băieți În locul lor!“ Viermuită pe cât poftești de atâta curvăsărlâc, pezevenglâc și haidamalâc, mahalaua noastră Împestrițată Își avea ostroa vele ei de lume cumsecade, [de] chipuri și familii onorabile suportând, ba chiar fără a se trece cu firea, ci mai degrabă Îngă duitoare sau resemnate față de toate
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu barbă și livrea de circ, invita, cu accentul lui străin și baritonal, pe trecătorii, recalcitranți pe atunci, să intre În cinematograful Select din fața Terasei Oteteleșeanu de pe Calea Victoriei, cinematograf cu filme mute, dar cu femei frumoase și sentimen tale foc: — Poftiți, doamnelor și domnilor, poftiți! Reprezentația În cepe acum... Morală și instructivă... Program schimbat... Tablouri noi... cartea a treia „Ostași fără martiriu și fără glorie“ Un „țivil“, un ireductibil „țivil“, intră și iese din războiul nostru de Întregire fără nici un sacrificiu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de circ, invita, cu accentul lui străin și baritonal, pe trecătorii, recalcitranți pe atunci, să intre În cinematograful Select din fața Terasei Oteteleșeanu de pe Calea Victoriei, cinematograf cu filme mute, dar cu femei frumoase și sentimen tale foc: — Poftiți, doamnelor și domnilor, poftiți! Reprezentația În cepe acum... Morală și instructivă... Program schimbat... Tablouri noi... cartea a treia „Ostași fără martiriu și fără glorie“ Un „țivil“, un ireductibil „țivil“, intră și iese din războiul nostru de Întregire fără nici un sacrificiu și fără nici o glorie
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Torstenson, când transmise trupelor ordinul regesc de atac tocmai pe dos decât cel primit și după mintea lui: ini țiativă te me rară ce l-ar fi costat capul, dar care aduse biru ința oștilor sue deze asupra lituanienilor; regele poftindu-l după aceea lângă el la masă, făcându-l căpitan de oaste, unul dintre marii căpitani de oști pe care i-a avut Europa secolu lui al XVII-lea. Ei, dar astea se petreceau la 1624, [le] poves tește Voltaire
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
1915. - Ideea Europeană, foaia ca un mic teatru de avangardă și cu un răsunet la fel de semnificativ (1919-1928). și cu vedetele sale, Emanoil Bucuța și Cora Irineu, uniți În aceeași semnificație și Într-același destin. De pe când oamenii se căutau, se pofteau, se chemau, se solicitau, se trăgeau de mânecă unii pe alții la ma rele ospăț al vieții. Dificil și absurd complex de inferioritate, În care o origine modestă și o infirmitate fizică sunt Întrecute de talentul scriitorului și de personalitatea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și șapcă galonată, ca de mareșal, care ne invita să intrăm Înăuntru ca să admirăm „a opta mi nune a secolului“, cum i s-a spus mai târziu artei cinematogra fice, primită cu neîn credere la Începuturile ei. Când berăriile te pofteau la cartofi prăjiți oferiți gratuit numai ca să le bei berea. Când masculii holtei sau plictisiți de neveste erau solici tați la tot colțul de vestalele amorului, oferindu-și farmecele lor profesionale, după care atâția bărbați serioși jinduiesc pe aceste vremuri
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
berea. Când masculii holtei sau plictisiți de neveste erau solici tați la tot colțul de vestalele amorului, oferindu-și farmecele lor profesionale, după care atâția bărbați serioși jinduiesc pe aceste vremuri de raționalizare. și ce mai Încolo? când toată lumea se poftea, se solicita, se chema, se trăgea de mânecă, unul pe altul, la marele ospăț al vieții, unde fiecare Își avea partea sau bucățica lui, mare-mică, dar și-o avea. Numele de Bucuța cu care avea să semneze Emanoil Popescu era
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cum le mai am uneori și astăzi - cât de nesuferit trebuie să le fi căzut soților Bucuța glumele mele neghioabe pe seama abstinenței la băutură practicate În casa lor, ba chiar stând, aș zice, la temelia casei lor, unde, când eram poftiți cu ai mei la masă, veneam cu sticla mea de vin ținută, ținută tot timpul lângă mine, pe podea, fiindcă li se scurgeau ochii după ea copiilor din casă, cât și unor mu sa firi afectând con formismul locului. Căci
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
câte ceva; aici, unde m-am ospătat din grătarul lor suculent, din peștele cel mai rar și din telemeaua lor grasă de toamnă, bând vin de-al locului și lăsându-mă apoi tras de telegarii lor, negri sau bălani, după cum Îi poftea buricul femeii iubite; aici, În Giurgiul cu vecinătatea Sudului ațâțător, cu apele lui tulburi, vii și stătute și cu turnul de strajă genovez Înfipt În inima orașului, am văzut două lucruri iarăși de amintit: o podgorie pe chiar malul Însorit
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
scabroase sărutări, cărora le-au in ventat un eufemism cinic: feuilles de roses (Cunilingue Îi spune Montaigne pe latinește). Una, mai stilată, se masturba de zor cu-n deșt băgat În gura larg deschisă spre tine și În care te poftea să scuipi, În timp ce masculul conștiincios se ostenea În funcția lui simplă de când lumea. Alta, indignată că nu găsise până atunci doi bărbați inteligenți care să convină a se drăgosti amândoi cu ea și deodată, mă admonesta cam așa: „Voi sunteți
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
-mi deveni neapărat nevastă (așa calic cum mă știți și mă vedeți), primită din partea unei femei mai tânără cu peste patruzeci și cinci de ani și, pe lângă asta, frumu șică, inteligentă, cultivată, talentată, suflet artist, bună gospo dină, tot ce poftiți și Încă mai mult decât aș pofti. Biologii cunosc și ei pe femeia cocostârcului care aleargă ea după masculi; sau pe cea a pescărelului, corla de baltă, care e tot atât de activă ca și masculul când este vorba să cucerească un
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mă știți și mă vedeți), primită din partea unei femei mai tânără cu peste patruzeci și cinci de ani și, pe lângă asta, frumu șică, inteligentă, cultivată, talentată, suflet artist, bună gospo dină, tot ce poftiți și Încă mai mult decât aș pofti. Biologii cunosc și ei pe femeia cocostârcului care aleargă ea după masculi; sau pe cea a pescărelului, corla de baltă, care e tot atât de activă ca și masculul când este vorba să cucerească un prost cu care să se Împerecheze. La
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tras de mână (poetul „corăbiilor plecate“ se pro nunța Încă mai categoric!) În loc ca să dea, după teoria mea, buzna peste ele, sub ochii lor frumoși, speriați, Înfricoșați și bucu roși În cele din urmă, ba chiar implorându-te să mai poftești și altă dată. Oricum, s-au dus vremurile de demult când părinții căutau cu lumânarea un bărbat pe potriva fetei lor, care și-l caută și și-l alege astăzi singură, după capul și inima ei; așa cum a făcut Mițura, mult
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tic pășind repede după mine la intrarea din gang, cu intenția, desigur, ca să privească la mine in momento concubitus printr-o gaură și cu un ochean măritor, care m-ar fi apropiat cu fesele mele drept lângă nasul lui. Mă poftește cucoana Într-o cameră cu pardoseala și tavanul din sticle multicolore, care s-au luminat brusc În cinstea mea, intonându-mi-se totdeodată, printr-o mecanică muzicală, un imn de bun sosit, ceva-ceva cum ar fi marșul nupțial din Lohengrin
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
eu șef peste toată suflarea din regiunea asta, păi, atunci, șef să fiu, nu, să fiu șef și peste pizdele din regiune, n-o să rămân toată viața sclav la pizda lu toarășa Cameniță, să-mi dea ea pe cartelă cât poftește!... De altfel, de cum a revenit de la Moscova, a luat tocmai decizia asta, să nu mai stea toată ziua bună ziua în curu toarășei Cameniță și să se uite toată ziua bună ziua în gura ei, ori e el număru unu, ori ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
a spus că e la masă. Am dat de domnișoara V. a patra oară, când tocmai venea de la masă. Mușcând dintr-un măr și făcându-și loc în scaun ca o cloșcă pe ouă, domnișoara V. m-a întrebat ce poftesc. Din cauza mărului, întrebarea era cam clefăită. Probabil că un „Luați loc, vă rog“ sau „Cu ce vă putem ajuta?“ ar fi răzbit mai ușor prin tocătura de măr. Ca să putem discuta de pe poziții egale, am scos din geantă o merdenea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
exagerat a brânză de butoi sau poate pentru că așa era protocolul, ca fetele din birou să strige „Oh!“ la merdenele, „Au!“ la plăcinte cu stafide și „Vai!“ la cârnăciori oltenești. De uimire, domnișoara V. m-a întrebat din nou ce poftesc și s-a oprit brusc din mestecat. La merdenele, brânza e întinsă între mai multe straturi foarte subțiri de foitaj. Când se usucă, foitajul se desprinde de brânză, cam în felul în care se desprinde forma de fond în romanele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
cu eritrozină și se duce pe balcon să-și citească ziarul. Ce nu știu însă bunica, tati și mami e că micuții abia așteaptă să se ridice de la masă, ca să se repeadă la frigiderul din hol, unde găsesc tot ce poftesc: Ionel - băuturi carbogazoase cu tartrazină, Andreea - marțipan cu azorubină și fursecuri cu eritrozină, iar Angeluța - gumă de mestecat cu manitol și acesulfan-K. Spre seară însă, după ce se satură de joacă și-i ia foamea, Ionel, Andreea și Angeluța sunt în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
se dă drept un ministru al Sănătății din anii ’90 -, să știți că vă apreciez enorm. Sunteți singurul analist pe care-l urmăresc.“ Când e lăudat, analistul îi lasă pe invitați sau pe cei care-l sună să delireze cât poftesc. Tare-i mai plac elogiile și lingușelile. Bătrânul medic turuie vreo trei minute, după care observă că analistul nu arată prea bine. „Sunați-l din partea mea pe profesorul X.“, spune falsul ministru. „Mi-a fost student. Să vă vadă, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
îi tremura, iar una din lentilele ochelarilor legați cu sfoară peste urechi era spartă. Dacă te lăsai înduioșat de aerul său decrepit, nu-ți mai venea să-l lustrezi. Știți însă cum e: lustrezi ce se nimerește, nu ce-ai pofti. Ce, parcă eu n-aș avea chef să lustrez un nomeclaturist în putere? Dar cum ajungi la el? Doar n-o să-l aștept să plece la firmă, iar când dă să urce în Mercedes să-l lustrez și s-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
de neuitat. Iată, bunăoară, bonul cu trei ciorbe de burtă la bodega Dudești. „Asta trebuie să fi fost nebuna de Maricica - și-a zis bătrânul domn Arvinte, privind cu duioșie hârtia ștampilată pe față și pe dos -, că numai ea poftea încă o ciorbă la supliment.“ În tinerețe, domnul Arvinte le cerea chelnerilor să-i ștampileze notele de plată de două ori, cam din aceleași motive pentru care oamenii avuți adunau la Veneția șervețele semnate de prietenii ocazionali din marile restaurante
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
capacitate de absorbție a substituenților de carne ce i-ar fi lăsat cu gura căscată pe nutriționiști. Mai ales că, printre lacrimi, cu o jale acumulată de-a lungul întregii sale copilării, Gigel spunea: „Vreau parizer, ah, ce-aș mai pofti la vreo zece kile de parizer“. Berăria cu tineri După arșița de după-amiază, Calea Victoriei era pustie, doar din culoarul dintre două case boierești răzbătea o rumoare. Un ecou de la o nuntă sau un parastas, de la o ceartă sau de la un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
urmă un răufăcător de la etajul șapte i-a spart capul unui coleg cu o sticlă de bere. Persoana care a aruncat cu sticla după sticlete e chiar soția administratorului, pe care, logic, doamna Potcoavă o ascunde în șifonier și-i poftește pe sergenți să servească o căpșună. Unul dintre sergenți are însă o premoniție și se uită pe fereastră. De aici îl vede pe șeful secției dând agitat ordine peste ordine adjunctului din Dacia personală. E clar că au fost urmăriți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
am voie să stau?“, a întrebat Brăduț. Învățătoarea, care și ea avea un nume nu tocmai muncitoresc, deoarece, deși se chema Marin, se mai chema și Ortanza, i-a răspuns că în clasa ei poate să se așeze fiecare unde poftește. În glasul învățătoarei, despre care se zvonea c-ar fi fost cândva profesor universitar, era toată bunăvoința intelectualei atinse de o maladie incurabilă și exilată să-și trăiască ultimele zile într-un lazaret pentru odrasle de exploatatori cu șanse minime
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
dar tot murdari veneau la serviciu. Haideți să fim odată sinceri și să recunoaștem că toate căzile astea colorate, pe care ni le-au adus turcii și italienii după 1990, mai mult au zăpăcit oamenii. Iar divorțurile din cauza nevestelor care poftesc la căzi și la bideuri roz se țin lanț. Era el un dobitoc Ceaușescu, dar măcar la căzi se pricepea. Și, bineînțeles, la private. Când ai cadă albă, e bună și privata din fundul ogrăzii, dar când începi să vrei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]