3,799 matches
-
fenomenului. Citea mult și își punea în discuție eroii, alături de care trăia intens. Deseori afirma cu convingere că, numai citind are posibilitatea să "trăiască viața mai multor vieți într-un timp record, și să călătorească, în același timp, unde îi poftește inima fără să cheltuiască bani." Lectura îl ajuta să cunoască nu numai urbea natală, tipic moldovenească, pe care o iubea atât de mult, ci și lumea oglindită în marile romane de dragoste ce înconjurau mapamondul cu pitorescul și farmecul lor
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
teamă să nu fie sancționați, se ascundeau care-încotro. Dacă mă gândesc bine, în cei aproape cincisprezece ani de activitate, nu am văzut nici familii destrămate și nici cazuri de crimă sau hoție. Puteai să te plimbi liniștit pe unde îți poftea inima și la orice oră de zi sau de noapte, fără teama de a fi tâlhărit. Era o așezare de oameni harnici și credincioși... Asta era! Dumneavoastră ați venit în sat imediat după colectivizare. Ați prins încă din vechile și
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
care se lăudau cu tot felul de năzdrăvănii, dar care l-au exclus din sânul lor. Învățătoarea l-a primit cum se cuvine; după ce și-a notat adresa, data nașterii și l-a înscris cu creionul în catalog, l-a poftit în bancă, i-a arătat ce are de făcut și i-a promis că-l va ajuta și că va discuta cu mătușa chiar în după amiaza aceleiași zile. Copiii, care la început îl priveau cu oarecare reticență, mai târziu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
niciodată invitația prietenului său. Două ființe aproape nevăzute, pogorâte parcă din văzduh, conduceau destinul familiei Borza. Aceștia nu-i admonestau și nu-i certau pe cei doi copii ai lor, ci din contra, îi serveau regește cu tot ce le poftea inima. Intelectuali get-beget: tatăl inginer hotarnic sau cadastru la Direcția Agricolă, mama profesoară de sport, aveau gânduri mari cu copiii lor; cu alte cuvinte, atât posibilități materiale cât și spirituale de a le transpune în practică. Reședința permanentă a familiei
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
optimiști, dornici să petreacă sau chiar să-și înjghebeze o familie proprie, în special că și doamna Dan știa să combine în așa fel lucrurile, încât avea întotdeauna cel puțin două camere rezervate pentru fete. Te-a întrebat cineva ce poftești, fă putoare? Mai bine ai face puțină curățenie în cameră! Când vin să găsesc camera aranjată! Apoi sergentul Luca se întoarse cu fața spre Bidaru care privea la ei uimit și nu știa ce să spună. Îi era rușine de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cu totul alte condiții decât orice alt specialist sau meseriaș. Un arhitect, singur, numai cu planșa în față, se poate concentra asupra proiectului la care lucrează, își permite să încerce, să verifice sau să se plimbe cu fantezia pe unde poftește el, fără a fi împiedecat de nimeni. Același lucru se poate spune și despre un chirurg. Totul depinde de persoana lui. Când e bun, e bun cu adevărat. Nimeni nu-i tulbură liniștea și nu-i îndrumă bisturiul decât propria
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
un melc, o moluscă antropomorfă, adică ceva ce nimeni nu-i dă nicio atenție! Dimpotrivă, masculul care biruie, falnic și strălucitor în măreția lui, devine conducătorul grupului și cel care are calea deschisă la fiecare dintre femelele pe care le poftește, după bunul său plac. Ei bine, pentru o astfel de luptă mă pregăteam și eu atunci, însă adaptată la lumea oamenilor, în care, oricum, ideile de evoluție și de emancipare sunt numai niște iluzii ieftine, căci întotdeauna există momente în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
lor. Însă, cu toate acestea, deloc nu m-am putut abține. Fără să-mi explic cum, am început destul de vioi și plin de entuziasm să îl răsfoiesc, căci este bine știut că omul este ispitit de ceea ce este oprit și poftește la ceea ce nu este îngăduit. Iar acesta avea să fie un păcat pe care să mi-l iert ușor mai apoi, fiindcă ceea ce am citit în acel carnet cu însemnări avea să lucreze în mine și să-mi transforme multe
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
un melc, o moluscă antropomorfă, adică ceva ce nimeni nu-i dă nicio atenție! Dimpotrivă, masculul care biruie, falnic și strălucitor în măreția lui, devine conducătorul grupului și cel care are calea deschisă la fiecare dintre femelele pe care le poftește, după bunul său plac. Ei bine, pentru o astfel de luptă mă pregăteam și eu atunci, însă adaptată la lumea oamenilor, în care, oricum, ideile de evoluție și de emancipare sunt numai niște iluzii ieftine, căci întotdeauna există momente în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
dinți, împingea, într-un jet spontan, tot fumul spre tavan prin șuvița sârmoasă și căruntă ce-i umbrea ca o frunză de palmier, fruntea lată. Pe vremea aceea nu eram fumător, dar, stând cu el la masă, la o cafea, pofteam la țigările lui, Snagov, și de multe ori îi ceream, cu toată rușinea, câte una. După ce trăgeam și eu pamblicărind, un fum, mi se deschidea tot mai tare apetitul pentru discuția aflată pe rol. Vă mulțumesc-mârâi de data aceasta mai
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
nu vei fi caraghios? Și făcuși pe dracu n patru și-ți cumpăraseși frigider, că nici din ăla n-aveai, ca să faci ce-ți puseseși în gând. Cumpăraseși frigider numai ca să poți ascunde scrierile tale mai neortodoxe. Îți amintești cum pofteai împreună cu fretele tău, la ruzile de salalm ale vecinului, atârnate în ordine, în cămara al cărei geamlâc da spre curtea voastră? Ce era ăla? Salam de vară sau salam de Sibiu? Nici azi n-am aflat. Vecinul putea, desigur, să
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
salam de Sibiu? Nici azi n-am aflat. Vecinul putea, desigur, să întrețină o astfel de vitrină, că avea un frate care prietenise cu unul, mare sculă pe basculă, undeva la un abator și dacă nu curgea, pica. La multe pofteați voi atunci, omule. Chiar și la școală când îl vedeai pe fiul doctorului, mâncând pâine albă cu unt și cu salam, în timp ce voi mâncați pâine neagră cu untură răzuită de pe slănină afumată, cu gust destul de neplăcut, că alta de unde? Ce
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Am priceput, spuse. E prima dată când vii la oraș... Ai unde să dormi? — Nu. — Știu un loc aproape de casă... Poate te primesc acolo... Văzu că celălalt nu se hotărăște să se clintească și făcu un gest larg cu mâna, poftindu-l să-l urmeze. Hai! zise. Nu te teme... Nu sunt curist și nici n-am intenția să te fur. îi plăcu chipul acelui bărbat, obosit, marcat de ridurile unei vieți grele, aproape galben din cauza ceasurilor de muncă de noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
altele din astea? — Cred că e fatal, spuse domnul Savory. Nu se simțea chiar În largul lui și privi pe furiș spre omul bisericii În timp ce vorbea. — Eu nu sunt poet. Un poet e un individualist. El se poate Îmbrăca după cum poftește; nu depinde decât de sine Însuși. Un romancier depinde de alții. El e un om obișnuit, dăruit cu putere de expresie. I-un șpion, adăugă domnul Savory cu o retorică buimacă, scăpând „ș“-uri În stânga și-n dreapta. El trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
compartimentul ăsta. Știu eu unde-ți este locul. — Scoate chestia aia din gură când vorbești cu mine. — Pe Arbuckle Avenue. La ălea de-agățat direct din tren, În gara Paddington. Coral râse. Era râsul histrionic al mamei sale, care-i poftea pe vecini să vină să vadă scandalul. Degetele Îi băteau agitate darabana pe șold. Fusese cuminte atâta vreme, pronunțase cuvintele corect, nu vorbise despre băieții cu care ieșea, nu spusese „Încântată să te cunosc“. Ani de zile oscilase indecisă Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
cinci sute de măgărițe, și un foarte mare număr de slujitori. Și omul acesta era cel mai cu vază din toți locuitorii Răsăritului. 4. Fiii săi se duceau unii la alții, și dădeau, rînd pe rînd, cîte un ospăț. Și pofteau și pe cele trei surori ale lor să mănînce și să bea împreună cu ei. 5. Și, după ce treceau zilele de ospăț, Iov chema și sfințea pe fiii săi: se scula dis de dimineață și aducea pentru fiecare din ei cîte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
1787 iunie 18”. “Gheorghe Sturza vel log(o)f(ă)t <m.p.>; ... hatman <m.p.>; Iordache Cant(acuzino) <m.p.>”. “Scrisoarea aceasta aducând-o dumn(ea)lor numiții boieri epitropii m(ă)n(ă)stirei Aron Vodă și înainte noastră, ne-au poftit ca se o adeverim și noi. Drept aceea o am iscălit”. “1787 iunie 23”. “N. Roset vel log(o)f(ă)t <m.p.>; Ion Cant(acuzino) vel vor(nic) <m.p.>; Lupul Costachi vel vor(nic) <m.p.>;... vel vor(nic) <m.p.
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
dat loc pentru biserică, ci și case de locuit. Cu alte cuvinte, i-a împământenit din prima clipă. ― Din cele ce am citit, mi se pare că de aici înainte daniile încep să curgă fără oprire spre această mănăstire. ― Te poftesc să asculți ce a lăsat Lucoci la moartea sa mănăstirii Sfântul Sava. Dar mai mult merită să vezi cum și-a formulat acest Lucoci actul de danie, întocmit la 26 noiembrie 1587. Iată ce scrie Lucoci: “Adică însumi, Lucoci, mărturisesc
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
știți pentru mila ce am făcut ca să vă bucurați și să rugați pe milostivul Dumnezău pentru săn(ă)tatea noastră și pentru toți creștinii pravoslavnici”... ― Sunt curios, fiule, ce se mai întâmplă pe la Sfântul Munte. ― Pentru a afla noutăți, te poftesc, sfințite, să vedem ce spun documentele. ― Te urmez fără preget, fiule. ― La primul pas ne întâmpină “Io Nicolae Alexandru (Mavrocordat) voevoda, Bojiiu milostiiu, gospodari Zemli Moldavscoi”, care în 1714 iunie 25 scrie: “Socotit-am dară și noi... pentru toate sfintele
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
uita, părinte. Noapte bună. ― Mergi în pace, fiule. Când am ieșit în cerdacul chiliei bătrânului, de peste pădure mă privea o lună plină, luminând feeric firea. Primul gând a fost cu întrebare: “Ce-o fi pus la cale bătrânul de mă poftește la căsuța lui din vale?” Dominat de această întrebare, am pornit spre chilioara mea. Lumina slabă a lămpii abia aburea geamul. Era semnul că cineva a trecut pe acolo. Dar cine? Odată intrat, m-am repezit să fac lumina lămpii
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
în fața altarului, a intrat și, după un timp, s-a întors, purtând în mână patrafirul, o carte și o cruce... Și-a pus patrafirul și, cu fața spre altar, a îngăimat câteva cuvinte... ― Fiule, vino aici și îngenunchează - m-a poftit el în fața altarului... După ce am îngenuncheat, mi-a așezat patrafirul pe cap și, cu glas scăzut, a citit un timp. La sfârșit am auzit un “Amin” spus limpede... În cele din urmă, am ieșit din biserică. Mergeam tăcuți. Bătrânul se
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ca altădată, ba a și rotunjit-o puțin. Rasa e ca nouă. Toată ființa lui pare stăpânită de o bucurie abia ascunsă. ― Bine ai venit, dragule - m-a întâmpinat el, deschizând portița. ― Sărut dreapta, sfințite, și bine te-am găsit. ― Poftește în casă - m-a îndemnat bătrânul, luând-o înainte. L-am urmat. Ajuns în fața ușii, s-a oprit privind la mine cam ghiduș, după cum mi s-a părut. Apoi, cu gest leneș, a apăsat pe clanța ușii, deschizând-o larg
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
institut. O întâmpinară, în același loc, unde-l întâlni, pe primul, aseară. Cu suma pregătită întrebă: cât vă este necesar, pentru intervenție? Atât. Aveți. Nițel mai mult. Fiți liniștită. Fiți fericită. Că aveți cât ați zis că vă este necesar. Poftiți plicul. Numărați suma. Că banul se numără și la dat și la luat. Numără. E bine? Da, e bine. Sărut mâna, și drum bun! și multă sănătate Dochiței dumneavoastră dragi! Seara acestei zile, începea în același ansamblu de frumuseți, și
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
să se retragă, fiecare la locul său. Când au ajuns la prag, conu Leonardo a tresărit. Musafirii purtau cagule pe cap. A dat să se retragă, dar n-a fost cu putință. De-acum, gata, ești al nostru. Cum, adică?! Poftiți în casă, și vom vedea cum ne descurcăm, dacă, cumva, este ceva încurcat. Au intrat. Vestibulul era amenajat ca o încăpătoare sală de primire. Luați loc, i-a poftit el, și, să stăm de vorbă. Însă, rogu-vă, pe scurt
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
fost cu putință. De-acum, gata, ești al nostru. Cum, adică?! Poftiți în casă, și vom vedea cum ne descurcăm, dacă, cumva, este ceva încurcat. Au intrat. Vestibulul era amenajat ca o încăpătoare sală de primire. Luați loc, i-a poftit el, și, să stăm de vorbă. Însă, rogu-vă, pe scurt, că am destulă treabă. Pe scurt. Iată. Ne dai toți banii pe care-i ai în casă. De acord cu voi. Vă dau, dacă aveți nevoie. Avem, cum să
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]