60,135 matches
-
stabilește și circumscrie pentru început parametrii acestui gen atât de vast care, dealtfel, cum subliniază și Corneliu Dan Georgescu, nu poate fi considerat doar un simplu gen, ci un fenomen. Autorul mărturisește încă din capitolul consacrat definirii doinei că a pornit în demersul său muzicologic de la unele lucrări de referință despre folclorul românesc scrise de Bartòk și Brăiloiu în limbile germană și franceză dar că parcurgând treptat și alte titluri din bibliografie s-a familiarizat cu limba română, lucru pe
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
noapte zvelt cu o mie de picioare alergând oriunde.” (Nichita Stănescu) Cu anii de liceu începe să ni se desfășoare ghemul de aur al vieții. Urzeala firelor se-avântă de-acum spre toate cele patru zări. Frumos e că am pornit cu toții din același centru, și, peste ani, când ițele se întrețes, ne vom măsura pânza realizărilor revenind la acest început. Orele din liceu: zbor de fluturi, vara, printre florile pline de nectar ale cunoașterii... Și totuși cât vom regreta scurgerea
D by M?D?LINA MIREA () [Corola-journal/Journalistic/84103_a_85428]
-
studiului, este de natură să ne ofere cheia receptării celei mai adecvate a prozei hogașiene, păstrând o prospețime și o savoare care o fac perfect compatibilă cu sensibilitatea cititorului actual: "...interpretarea operei lui Hogaș chiar de aici ar trebui să pornească. Pentru că ea este nu atât sursa unor afirmații programatice (...), cât un document existențial - și, abia în felul acesta, prilejul destăinuirii unor chei hermeneutice. Document (...) al unui spirit (...) ironic și autoironic, ale cărui afirmații sunt construite pentru a fi răstălmăcite (...) Cine
Actualitatea unui "scriitor uitat" by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8406_a_9731]
-
comun. Sensul comercial provine însă din engleză, în care niche e tot un împrumut din franceză, îmbogățit însă prin evoluții metaforice. În Trésor de la langue française informatisé, sensul economic nici nu apare. Metafora nișei este explicată în genere, în engleză, pornind de la o accepție biologică ("habitat specific pentru o specie anume"); cred că, cel puțin în română, ea dezvoltă mai ales trăsăturile pe care le sugerează imaginea adînciturii din perete sau din zid ("potrivire", "protecție", "loc de expunere a unui obiect
"De nișă"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8404_a_9729]
-
Vara ajunsese la jumătate, iar Diriga își cumpăra acum fuste din acele colțuri ale magazinelor de țoale în care puține femei au curajul să se aventureze, mai ales în micile orașe, începusem să-i scriu poeme lungi și ciudate, bovarice, pornind de la istoria visată a unui tînăr bărbat căsătorit, cu copil, care se îndrăgostește de o poetă frumoasă și netalentată afectiv, era de fapt una din vechile mele fantezii" (pag 167) Sunt, în aceste definiții, câteva cuvinte acide pe care le-
Sociu contra Sociu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8416_a_9741]
-
autorul scrierii Historia Baetica ) ș.a. Aceste selecții au fost făcute în ideea unității de expresie care să apropie publicul de cultura renascentistă spaniolă care are alte caracteristici față de tradițiile mai cunoscute precum cea franceză, italiană sau flamandă. Muzica se desfășoară pornind de la piese instrumentale pline de viață, de energie și avânt, până la cele corale, de o eterată polifonie. De remarcat este și faptul că spațiul geografic vizat cuprinde, asemenea Ierusalimului, interferențe ale celor trei mari religii monoteiste, iar ascultătorul este invitat
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
izgonirea acestora din regat, efect amplificat de retragerea fizică a celor trei admirabili instrumentiști din perimetrul scenic. La fel de sensibil a răsunat și cvartetul bărbătesc în Oración aramea de la Hagadá de Pascua Judia. Întregul spectacol a urmărit calitatea și autenticitatea interpretării pornind de la stranii instrumente muzicale, continuând cu virtuozii care le puneau în rezonanță, până la frumoasele voci ale tenorului Francesc Garrigosa și contra-tenorului Pascal Bertin (care au făcut parte din grupa condusă de soprana Adriana Fernandez) și nu mai puțin ale
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
când scriem aceste rânduri, pe 23 august va avea loc o revenire în fața publicului din Sibiu pentru Marina Voica, Mihai Constantinescu, Stela Enache, Marina Florea, Carmen Trandafir, lor urmând să li se alăture Carmen Rădulescu. Caravana “Șlagărele României” a pornit la drum, a fost greu de urnit, nu se mai oprește, potolind setea de melodie și poezie a publicului, care nu mai are unde să-și vadă și să-și asculte idolii: nu ne referim la posturile comerciale, deși Antena
?lag?rele Rom?niei by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84186_a_85511]
-
noi. Poate doar în timpul Pieții Universității cînd apăreau de peste tot fotoreporteri străini cu aparatură ciudată, ca de pe altă planetă. Chicoteam de fiecare dată, cu mîna la gură, ca babele știrbe de pe uliță, cînd îi vedeam cu tot acel harnașament impresionant, porniți pentru atac ca la război, așa ca grecii și romanii din Troilus și Cressida. În fine, după cîteva zile în care am crezut că numai eu sînt aceea care observă, ne-am apropiat unul de celălalt, pășind pe un culoar
Povești cu fotografii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8405_a_9730]
-
Thedor Grigoriu a mărturisit întotdeauna o mare prețuire pentru drumurile în timp ale unor capodopere, ce ar putea fi continuate prin abordări aduse către timpul nostru. Sunt posibile trasee pe care încercăm să le conturăm. Nu există neapărat un început pornind de la ce spune artistul: „Tradiția este o zestre, un memorial al izbânzilor noastre pe plan sensibil”. Amintim asemenea priviri devenite imagini-sunete - Wagner - Melodie infinită, Verdi - Il Dio Verdi (versiune orchestrală a Cvartetului), Chopin - Chopin orchestral (piese celebre pentru un balet
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
spiritual este Enescu”), de înveșmântări orchestrale, de la Șapte cântece pe versuri de Clement Marot la Suita „Impresii din copilărie”, la Piesa polifonică, semne de admirație profundă înspre personalitatea Orfeului moldav. Dialogurile muzica timpurilor se continuă în lumea Anotimpurilor vieții, trăiri pornite de la celebrele concertele ale lui Vivaldi și ajunse la viziunea unor Anotimpuri românești. “...proiectul vine din adolescență - spune autorul - mi-au trebuit câteva decenii să mă consacru realizării...mi-au trebuit câțiva ani să-l duc la bun sfârșit...” Ne
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
condei și puțină hârtie (...) Și [își] construiesc colibele fără niciun ajutor, numai cu materialul sărac pe care un singur om îl poate căra în brațe (...) Bertold Brecht<footnote Bertold Brecht, Povestiri din calendar - E.L.U., București, 1967, p.135 footnote> Pornind de la cele menționate în Logica Lumilor Posibile I-IX, ne vom apleca asupra unor criterii necesare și suficiente de constituire a enunțului muzical. Vom repune în atenție problema primatului arhetipic, revenind asupra problemei interiorității gestului artistic. Din cele discutate reiese
Logica Lumilor Posibile X ? modele structurale ? by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/84191_a_85516]
-
Au trebuit să treacă douăzeci de ani pentru ca ideea - ce a continuat să existe în mintea multor muzicieni ieșeni - să prindă din nou viață. A fost cu certitudine nevoie de ceva curaj pentru asta: ceea ce cu decenii în urmă pornise dintr-un ordin de partid, urmat curând de conjuncturi favorabile și mai ales cu mult voluntariat, acum întâmpina diverse alte bariere: peste tot numeroase manifestări consumatoare de buget; incomparabil mai multe tentații culturale pentru public, tot mai șocante în formă
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
pentru început, cu acuratețe critică dar și cu admirație, activitatea literară a acesteia, începând cu aforismele publicate pe cărți poștale din a căror vânzare se inițiau activități caritabile, trecând prin legitimarea și motivarea propriei activități literare ca pe o activitate pornită din propria făptură, dedicată semenilor și închinată întregirii din propria sa perspectivă a imaginii țării pe care o conducea. Ea își justifică activitatea de scriitoare prin faptul că scrie pentru „semeni întru simțire” și pentru „semeni întru suferință” (pag. 40
REGINA POETĂ by Sanda Hîrlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84216_a_85541]
-
armonie a Muzicii”. De la aceste principii, Cella Delavrancea se întoarce din nou la vechiul ei sfătuitor și prieten: Ion Luca Caragiale. Suita emoționantă de scrisori de la maestră la elevă (Krimhilda Cristescu) din perioada concursurilor intenaționale (Varșovia - Chopin și București - Enescu), pornește de la un fapt real: „Acum mulți, mulți ani, cineva a scris despre o fată tânără. A povestit c-a îmblânzit un cal năzdrăvan și c-a uimit o lume întreagă. Scriitorul era Caragiale, fata se numea Cella Delavrancea, iar calul
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
a venit Const. Nottara care cânta și la vioară și la pian. Tata î-l prețuia pentru munca lui serioasă - și îl apăra de tachinările noastre de copii. Deseori îi anunța Zarifopol câte un concert important la Leipzig - atunci tata pornea cu primul tren ca să ajungă să-l asculte. Când auzea muzica pe gustul lui, se schimba la față și fericirea se arăta în ochii lui, în care sclipeau adesea lacrămile. Acestea sînt amintirile care le am păstrat despre preocupările muzicale
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
învinge timpul, ci se pierde împreună cu el în Neant. Prin ce miracol desbaterea dintre inspirația și hotărârea conscientă a artistului nu-și pierde sinceritatea, este greu de explicat. Și această sinceritate trebue să fie transfigurarea unui elan, datorit unui șoc pornit din lumea obiectivă și care va duce la tălmăcirea unor noi viziuni. În arta muzicală, mai presus decât în celelalte, sinceritatea este elementul vital fără de care o compoziție rămâne opera unei voinți și nu mai este înflorirea unei inspirațiuni. Ca
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
inteligenții, unde se va echilibra prin logica expresiei și se va împlini în forma ei cea mai justă. La nici un compozitor nu se adeverește acest proces de elaborare ca la Beethoven, iar transfigurarea la care ajunge nu ascunde primul impuls pornit din sensație și stârnit din contemplarea îndelungată a Naturii. De aceea rămân operele sale fragede ca o prezență și impunătoare ca o lege cosmică. Lenin spune într’unul din caietele lui filozofice „Dela contemplația vie la gândirea abstractă și dela
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
-s definirile, într-un capitol introductiv al lucrării, conferite unor noțiuni de bază precum tonalitatea, gama, acordul, armonia; noțiuni dezvoltate prin clasificări, explicitate în detaliate pagini dedicate funcțiilor, progresiilor, substituțiilor acordurilor, odată în plus exemplificate în anexe. Sporirea complexității acordurilor pornindu-se de la trisonul primordial la care se adaugă în jazz drept al patrulea și al cincilea sunet - în configurație strânsă sau lărgită, în stare directă sau în răsturnări - septima, nona, undecima, terțiadecima, este tratată evolutiv în diversele faze de modernizare
DARUL UNUI MAESTRU by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84219_a_85544]
-
fine, după ce ne puserăm pe un râs, văzând cum de grabă îi săreau pantofii din picioare. Luarăm hârtiile în primire și trenul fu ajuns în ultimul moment, când pe nerăsuflate bietul Brzezinski își luă rămas bun din fereastra trenului, care pornea deja. Muzica îi luase noțiunea timpului, cum și nouă la fel. Dar acestea sunt ceasuri adevărate de artă, când totul este uitat dimprejurul tău. La Berlin mai făcui cunoștința unei interesante personalități artistice, cântăreața Elisabeth Ohloff, de la care Trudchen lua
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
am mai auzit un Meistersinger de Wagner minunat interpretat cu același dirijor. Al doilea concert în Berlin îmi aduce aceleași critici splendide, însă nu fără a avea și câteva mai puțin bine scrise de recenzenți evrei, care de pe atunci încă porniseră o campanie contra artiștilor creștini. De data aceasta concertul a fost cu concursul cântăreței Elisabeth Ohloff, pe care am acompaniat-o la pian. Această cântăreață cânta cu multă muzicalitate și înțelegere profundă a compozițiilor ce le interpreta, fără ca vocea sa
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
a fost un chin și mai amarnic, trebuind să stau fixată pe spate, legată la picioare în timp de 9 zile. Hrana se mărgineala câteva înghițituri de lapte, apă aproape deloc. În fine, după îngrijirile devotate ale doctorului, mă văd pornită spre covalescență. Slăbisem enorm. Aveam o siluetă de fată de 13 ani! După cinci săptămâni, în timp ce mi s-au trimis adevărate grădini de flori, iată-mă în stare să mă cobor din pat și să încerc după câteva zile o
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
unde taraful vestitului Grigoraș Dinicu mă întâmpină cu o muzică triumfală “get beget” națională, cântată în cinstea mea. Zilele următoare presa nu vorbi decât de evenimentul de la Ateneu. Așteptăm să treacă sărbătorile Crăciunului și cu primele zile ale lunei ianuarie pornim eu și cu Beu în turneu cu Rapsodia Română (bineînțeles și cu un program mare de altă muzică). Prima țintă fu Sibiul, oraș în care Liszt își făcu apariția în anul 1847, dând două concerte în drum spre Valachia. Anul
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
de altă muzică). Prima țintă fu Sibiul, oraș în care Liszt își făcu apariția în anul 1847, dând două concerte în drum spre Valachia. Anul 1932 aduse o iarnă grea cu zăpezi mari, care amenințau să oprească circulația trenurilor. Totuși pornim spre Sibiu unde ajungând trăsei la hotelul Împăratul Romanilor (același hotel în care, prin întâmplare, găzduise și Liszt). Motivul că n-am locuit la unchiul doctor, care era foarte afectat de acest lucru, fu că trebuia să stau în centru
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
foarte serioasă pentru frageda vârstă de 8 ani. A doua zi dimineața, după concert, trebui să mă fotografiez în sala de concert la pian și în mare toaletă de seară. Fotografia artistică Guggenberger îmi făcu minunate fotografii, iar după masă pornirăm spre Brașov. Aci furăm primiți de Tiberiu Brediceanu, cunoscutul folclorist și compozitor român. Și aci succesul fu mare. De aci plecarăm spre Cluj. N-am să uit frigul îngrozitor îndurat în sălile de concert în acea iarnă grozavă. Însă din
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]