3,486 matches
-
pe care vor avea obligația să îi predea în final coordonatorului de grup. - Spațiile de popas vor fi permise doar la baza potecii, acestea fiind amenajate cu mobilier din lemn, pus la dispoziție de către custodele rezervației - Ocolul Silvic Pojorâta. - în cadrul potecii nu vor exista bănci și locuri de popas, special pentru a evita acumularea deșeurilor și pentru a nu aduce alte influențe spațiului respectiv. - Poteca tematică va fi deschisă anual de la 1 martie până la 1 noiembrie, pe perioada iernii poteca fiind
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
fiind amenajate cu mobilier din lemn, pus la dispoziție de către custodele rezervației - Ocolul Silvic Pojorâta. - în cadrul potecii nu vor exista bănci și locuri de popas, special pentru a evita acumularea deșeurilor și pentru a nu aduce alte influențe spațiului respectiv. - Poteca tematică va fi deschisă anual de la 1 martie până la 1 noiembrie, pe perioada iernii poteca fiind închisă accesului vizitatorilor, atât din cauza condițiilor meteorologice, cât și datorită faptului că există riscul unor animale sălbatice. 5. Promovarea activităților proiectului Prin intermediul acestui proiect
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
în cadrul potecii nu vor exista bănci și locuri de popas, special pentru a evita acumularea deșeurilor și pentru a nu aduce alte influențe spațiului respectiv. - Poteca tematică va fi deschisă anual de la 1 martie până la 1 noiembrie, pe perioada iernii poteca fiind închisă accesului vizitatorilor, atât din cauza condițiilor meteorologice, cât și datorită faptului că există riscul unor animale sălbatice. 5. Promovarea activităților proiectului Prin intermediul acestui proiect încercăm să introducem statutul de Potecă tematică în zonă, urmărind evidențierea unor puncte de atracție
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
de la 1 martie până la 1 noiembrie, pe perioada iernii poteca fiind închisă accesului vizitatorilor, atât din cauza condițiilor meteorologice, cât și datorită faptului că există riscul unor animale sălbatice. 5. Promovarea activităților proiectului Prin intermediul acestui proiect încercăm să introducem statutul de Potecă tematică în zonă, urmărind evidențierea unor puncte de atracție naturală unice din punct de vedere științific și peisagistic. în acest scop, vom propune Centrului de informare Europa din municipiul Câmpulung Moldovenesc să includă Poteca tematică - „Regenerarea pe arbori” din Codrul
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
proiect încercăm să introducem statutul de Potecă tematică în zonă, urmărind evidențierea unor puncte de atracție naturală unice din punct de vedere științific și peisagistic. în acest scop, vom propune Centrului de informare Europa din municipiul Câmpulung Moldovenesc să includă Poteca tematică - „Regenerarea pe arbori” din Codrul Secular Giumalău printre punctele de atracție turistică din zonă și să pună la dispoziție detalii privind traseul și importanța științifică a acesteia prin intermediul unor pliante. Proiectul va fi promovat prin activitatea de cercetare a
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
de Proiecte de Mediu organizat de I. Ș. J. Suceava în colaborare cu Agenția de Protecție a Mediului Suceava. Metodele utilizate vor fi: de informare, expunere, dezbatere, chestionare, studii de caz și altele. 6. Rezultate concrete așteptate Prin faptul că Poteca tematică are predominant un caracter științific și didactic, scopul principal al acesteia va fi educativ, iar rezultatele scontate se vor reflecta în formarea unei conduite corespunzătoare față de mediu. Aceasta va consta în: - Atingerea scopului educativ concret al Potecii tematice, care
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
faptul că Poteca tematică are predominant un caracter științific și didactic, scopul principal al acesteia va fi educativ, iar rezultatele scontate se vor reflecta în formarea unei conduite corespunzătoare față de mediu. Aceasta va consta în: - Atingerea scopului educativ concret al Potecii tematice, care facilitează trecerea cunoștințelor de la teorie la practică în rândul elevilor și studenților silvicultori și ecologi; - Dezvoltarea unui respect față de valorile naturale ale zonei, care sunt unice la nivel european; - Crearea unui spirit civic privind atitudinea față de voluntariat atât
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
studenților silvicultori și ecologi; - Dezvoltarea unui respect față de valorile naturale ale zonei, care sunt unice la nivel european; - Crearea unui spirit civic privind atitudinea față de voluntariat atât pentru elevi, cât și pentru membrii comunității locale. 7. Viabilitatea și continuarea proiectului Poteca tematică - Codrul secular Giumalău în lungime totală de 1200 m asigură susținerea unui principiu clar pentru vizitarea unui areal protejat și anume: Observă, conservă, admiră, învață și respectă natura prin valorile ei! Cu dublă valoare, de punere în evidență pentru
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
și respectă natura prin valorile ei! Cu dublă valoare, de punere în evidență pentru peisajul unic și raritatea speciilor floristice și faunistice pe de o parte și un laborator natural de cercetare în scop didactic pe de altă parte, această potecă își merită amplasamentul în inima unei păduri seculare, care a crescut mereu în umbra faimei codrului secular Slătioara, dar care are particularitățile sale ce trebuie cunoscute. Acest proiect susține un areal natural asupra căruia se fac și în prezent cercetări
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
faimei codrului secular Slătioara, dar care are particularitățile sale ce trebuie cunoscute. Acest proiect susține un areal natural asupra căruia se fac și în prezent cercetări și poate constitui începutul unei strategii de dezvoltare pe termen lung și a altor poteci tematice în zonă, care să ofere vizitatorului posibilitatea de a cunoaște natura și echilibrele care se stabilesc în timp la scară seculară, fapt evidențiat prin cele patru grade de dezvoltare ale semințișului pe arborii doborâți. Pe de altă parte acest
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
și Marina Roman, Dimitrie se călugărește în 1823 la mănăstirea Neamț. Vine la București în același an și intră la tipografia de la Cișmeaua Mavrogheni, lucrând mai târziu ca zețar pentru I. Heliade-Rădulescu. Dornic de instruire, va fi sprijinit de Eufrosin Poteca și de episcopul Ilarion al Argeșului. După „cursul normal” de pregătire a învățătorilor de la „Sf. Sava”, urmat în 1831, D.R. desfășoară o bogată activitate didactică și culturală la Buzău, ca profesor (1832-1843) și conducător al tipografiei Episcopiei, continuând la București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286790_a_288119]
-
în Brașov, și al Mariei (n. Ciurcu), vara lui D. Eustatievici, C. ajunge, urmând o școală de comerț în Buda, „ferlegher” (editor), din 1812, al Tipografiei Universității. Tipărește (și prefațează) tălmăciri din S. Gessner, Voltaire, D. Darvari, datorate lui Eufrosin Poteca și Al. Beldiman, precum și însemnările de călătorie ale lui Dinicu Golescu. Plănuia, la 1817, o „Gazetă românească”, dar abia din 1821, în mai multe serii, scoate „Bibliotecă românească”, prima revistă de literatură în limba română. Întocmește calendare și, în 1826
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286103_a_287432]
-
ar zdruncina pe un om cu totul sănătos cu condiția să n-aibă nervi ca odgoanele de la vapoare acest mediu a provocat catastrofa. Să-l fi dus cineva pe Eminescu la țară, în liniște, în singurătate; să fi umblat pe poteci cu cotituri; să fi ascultat glasul vechilor păduri și șoapta pâraielor; să mai fi admirat luna oglindindu se în ape, în loc să fi fost ținut între morții vii în casa din strada Plantelor. Meșterul ar fi fost și astăzi între noi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mea jele, / Câte dealuri și ponoară / Toate-s pline de-a mea pară."109 Percepția naturii este antinomică, de la imprecația fățișă, la dialogismul evocator al codrului: "Ardă-l focul, codru des, / Că dintr-însul nu mai ies. Codru-i des, poteca-i grea, / Munții-s frați de vreme rea..."110; Munte, munte, brad frumos, / Apleacă-ți vârful în jos, / Să mă urc în vârful tău, / Să-mi văd sătișorul meu, / Să-mi văd casa și copiii / Și a mea gospodărie..."111
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a se face învățător, i-a fost în cele din urmă îndeplinită de autoritățile școlare. A primit un post la Trattenbach, un mic sat de munte din sud-estul Austriei. De la ultima stație de cale ferată, drumul spre Trattenbach, care străbătea poteci abrupte prin pădure, avea o lungime de 20 km! În Austria de atunci, era greu de găsit un colț de lume mai izolat și mai sărac. Sărăcia locuitorilor a fost accentuată de situația economică de după război. Austeritatea impusă oricum de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
pentru o lucrare oficială. Bătălia de la Lucerna este descrisă cu detașare, însă putem remarca dramatismul situației: „Trebuie să mărturisesc că nu am fost niciodată în viața mea mai îngrozit [...] în cele din urmă, traversând un izlaz, am ajuns pe o potecă. Unul dintre căpitanii noștri, un saxon și un domn, și-a împușcat plin de curaj calul și și-a chemat oamenii să i se alăture și să apere drumul. Dar dușmanii ne au atacat plini de furie. Însă saxonul, după ce
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Muzeului de Literatură „Dimitrie Cantemir” din Chișinău (1989-1991). În 1993 se mută în București, unde devine doctorand al Facultății de Litere. Scrierile lui N. pot fi împărțite în două mari secțiuni, prima cuprinzând cărțile publicate la Chișinău: culegerile de proză Poteci răzlețe (1987) și Mireasa Domnului sau Schimbarea la față (1989), placheta Memoria cuvintelor (1990) și piesa Loc de iernat (pusă în scenă în 1992 la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani), în timp ce a doua secțiune alătură volumele de poezie publicate la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288382_a_289711]
-
îndepărtați, de parcă aici nu ai fi natură, / pulsează pașii tăi luminoși pe orizont”. Versul plin de fervoare al lui N. închide frecvent, în pofida unei imaginații copleșitoare și a sensibilității aparte, un text cețos, suprasaturat de metafore și imagini poetice. SCRIERI: Poteci răzlețe, Chișinău, 1987; Mireasa Domnului sau Schimbarea la față, Chișinău, 1989; Memoria cuvintelor, Chișinău, 1990; Vorbirea care vede, București, 1999; Cartea Babilonului, pref. Nicolae Țone, București, 1999; Puncte de sprijin pentru suflet, pref. Radu G. Țeposu, București, 1999; Recviem pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288382_a_289711]
-
pentru înaintașii care au încercat să redea prin cuvinte românești termenii din filozofia universală, de o apreciere deosebită bucurîndu-se Dimitrie Cantemir (prin calcurile sale pentru traducerea categoriilor lui Aristotel: ceință, feldeință etc.), dar și alți învățați din vechime, precum Eufrosin Poteca (la care remarcă pe estime). Atitudinea aceasta este specifică literaților, "împămîntenirea" noțiunilor filozofice prin cuvin-te analizabile nefiind, de fapt, cum crede Noica, o reconstrucție a filozofiei, ceea ce ar presupune și reconstrucția noțiunilor, ci numai o reconstrucție de forme lingvistice
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
349 Pann, Anton 97 Paul, Hermann 39, 40, 166 Pears, David 124, 125 Philippide, Alexandru 39, 40, 42, 105, 108, 133, 164-166, 169, 170, 172, 174, 175, 180, 183, 188-192, 194, 250 Platon 102, 279, 283, 358 Porzig, W. 254 Poteca, Eufrosin 360 Pöggeler, Otto 128 Pumnul, Aron 337, 341, 344, 355 Rask, Rasmus Christian 158 Reboul, Anne 65, 71 Rey-Debove, Josette 98, 216 Ricoeur, Paul 287, 289, 295, 308, 313 Riedel, Manfred 211 Rovența-Frumușani, Daniela 221 Rötsche, Enric Theodor 301
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a se face învățător, i-a fost în cele din urmă îndeplinită de autoritățile școlare. A primit un post la Trattenbach, un mic sat de munte din sud-estul Austriei. De la ultima stație de cale ferată, drumul spre Trattenbach, care străbătea poteci abrupte prin pădure, avea o lungime de 20 km! În Austria de atunci, era greu de găsit un colț de lume mai izolat și mai sărac. Sărăcia locuitorilor a fost accentuată de situația economică de după război. Austeritatea impusă oricum de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
aș plasa oricând ca surse ale modelării mele culturale ulterioare eseul lui Luca Pițu despre Lévi-Strauss citind Frații Jderi, cronicile lui Dan Petrescu făcute Cenaclului de Luni sau altor monștri sacri ai literaturii oficiale, studiul lui Sorin Antohi despre Eufrosin Poteca și începuturile utopismului românesc, "raderea" exemplară (care se intitula, dacă nu mă înșel, chiar "Pietà") a lui Nichita Stănescu făcută de Dan Alexe, eseurile lui Liviu Antonesei și Valeriu Gherghel sau delicioasa și inimitabila Divină Parodie a lui George Pruteanu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
la Întoarcere, ca În fiece dimineață, până a simțit sub tălpi petricelele rotunjite de pe mal. S-a șters cu prosopul atârnat de trunchiul unui copac adus de apele mării, și-a pus cămașa și papucii și a luat-o pe poteca Îngustă ce urca din golful micuț până la turnul de pază. Acolo și-a făcut o cafea și a Început să lucreze, Îmbinând tonuri de albastru și cenușiu, ca să definească atmosfera adecvată. În timpul nopții - dormea tot mai puțin, iar somnul Îi
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ambarcațiunile sârbești care bombardau de pe Dunăre, abia se mențineau În micul perimetru defensiv din orașul Încercuit. Lupta era Îndârjită În suburbii, și, pe drumul spre Petrovic, Faulques și Olvido Ferrara - intraseră cu o săptămână Înainte prin singurul loc posibil, o potecă ascunsă printre porumbiști - s-au Întâlnit cu supraviețuitorii unei unități croate care se replia, Înfrântă, după ce Înfruntase cu arme ușoare blindatele inamicului. Mergeau răsfirați, la capătul puterilor, Îmbrăcați În haine militare și civile. Erau țărani, funcționari, studenți, mobilizați În vederea recent
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cu vagă simpatie. - Un șrapnel? - Un glonț de 12,7. - Mare baftă ai avut. Nu voia să spună că musafirul nu murise din pricina rănii, ci că fusese lovit când răniți mai puteau fi scoși din Vukovar. Când sârbii blocaseră și poteca, nimeni nu mai putuse ieși din orașul Încercuit. Și, la căderea lui, toți prizonierii mobilizabili fuseseră uciși. Inclusiv răniții, scoși din spital, omorâți cu focuri de armă și zvârliți În uriașe gropi comune. Auzind vorba „noroc”, celălalt l-a privit
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]