4,647 matches
-
inițiativa și sub supravegherea sa, Ceaușescu nu înțelege, desigur, uriașa încărcătură morală pe care și-o asumă în fața istoriei și a poporului său și pentru care va răspunde, în mod sigur, mai devreme sau mai târziu. Un alt aspect la fel de precar ca și cel privind activitatea Consiliului de Miniștri este cel al colaboratorilor lui Ceaușescu în domeniul politic. Procedând în mod constant pe bază de criterii subiective, el este nevoit să-și repudieze favoriții, rând pe rând. Astfel, după caruselul în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
relațiile mele cu editurile. Ba mi s-au pierdut manuscrise (Scrisul românesc), ba mi s-au amânat până la Sfântu Așteaptă (Albatros), ba nu mi-au fost primite (Facla și Dacia). Adaug la toate acestea insatisfacțiile de zi cu zi: situația precară din cadrul redacției în care lucram și unde eram amenințați cu darea afară datorită ineficienței revistei (de aproape șapte ani, toată redacția stă cu sabia lui Damocles deasupra capului: Ne desființăm, nu ne desființăm, ne desființăm, nu ne desființăm! ); scrisul meu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
sau de brigadieri confecționate ad hoc, mii de pancarte de mătase, lemn, carton, polistiren expandat, sute de mii de flori (chiar și naturale, cele de plastic fiind mai costisitoare, dar neputând lipsi), sute de autobuze scoase din circulația și așa precară a Bucureștiului și puse la dispoziția demonstranților (mulți dintre ei aduși din provincie și cantonați prin căminele studențești sau școlare, hrăniți bine-rău, dar hrăniți etc.). Un buget grandios cheltuit pentru ca familia Ceaușescu să-și poată aminti despre romantismul revoluționar (devenit
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
a lui Blaga. Sau poate tocmai datorită lor ar trebui să protestez împotriva celor ce reprezintă azi această instituție, replică derizorie a strălucirii ei de altădată? Și iarăși mă gândesc că, înainte de a acuza, trebuie să am în vedere condiția precară a intelectualului și a inteligenței în societatea noastră, să am în vedere că suntem manevrați și, dacă nu avem o credință fermă în valorile spiritului, așa cum au avut-o predecesorii noștri, cădem cu ușurință în capcana lașităților și a fricii
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
holera pe care, din ordinul autorităților, medicii au trebuit s-o eticheteze ca boală diareică pentru a nu crea panică în rândurile populației, deși diagnosticul de laborator a fost clar vibrionul holeric fiind găsit în produsele biologice examinate. Cauza condiții precare de igienă și lipsa substanțelor dezinfectante. Creșterea numărului de bolnavi de sifilis și alte boli venerice ce se semnalează în ultimul timp reprezintă un aspect îngrijorător al asistenței medicale prin greutatea dispensarizării acestor bolnavi în majoritate tineri care nu au
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Izvor, cu fabrica de pâine Otto Gagel, prețios monument de arhitectură industrială. Strada 13 Septembrie, cu Muzeul Militar Central, al cărui patrimoniu, ce se ridică la aproape o jumătate de milion de obiecte, a fost evacuat în grabă, în condiții precare, și riscă să se risipească. Strada Sfinții Apostoli, cu case și prăvălii din a doua jumătate a secolului trecut. Strada Antim, cu clădirea primei școli elementare din București, încadrată de numeroase exemplare de arhitectură de stil neoromânesc. Strada Logofăt Nestor
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
edificiile demolate a fost parțială, iar în fazele de atac eliminată complet. Dacă inițial se conta pe recuperarea a 20% din materialul demolat, după patetica vizită a lui Nicolae Ceaușescu din martie 1984 s-a renunțat până și la acest precar proiect. Ghearele buldozerelor au tras la pământ case din care proprietarii abia își salvaseră strictul necesar, căci demolările sunt anunțate cu 24, rareori cu 48 de ore înainte. Zeci de mii de metri pătrați de parchet, de faianță, plafoane pictate
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Însă prin negare, ca Într-o constrângere neplăcută condiționând parodia. Scena-cheie Îmi pare a fi, astfel, prima Întâlnire dintre tânărul Dumneavoastră erou și soțul fostei iubite. Pentru a se pune la nivelul acesteia din urmă, nivel jos, simbolizat de condiția precară a medicului, soțul ei, cel al cărui ideal (stimabil altfel) era să devină indispensabil, tânărul inginer mănâncă și bea cu ostentativă impudoare, ca și când, sub ochii soțului, s-ar Înfrupta batjocoritor din trupul și din sângele soției absente. Misterul eucharistic se
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cețoase instantanee foto și o foaie de hârtie, conținând mesajul pe care mă rugase să-l citesc, În numele său, sâmbătă 25 decembrie 1981, ora 11, la festivitatea de decernare a premiilor Asociației Scriitorilor din București la care, din motive de precară sănătate, nu putea participa. Onorat Juriu, Aflai cu emoție că Juriul Asociației București a scriitorilor a decernat un premiu de proză romanului meu Vara baroc. Colegii mei onorează astfel cartea unui scriitor pus la murat, excentric și peri-helic, dovedind În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și mama meatc "Dr. Aschenbach și mama mea" În 1979, când mi s-a Îngăduit prima călătorie din România În Occident, am ajuns până la urmă, după improvizate popasuri prin Franța și Germania, pe la prieteni și rude, și la Veneția. Luxul precar al unei zile precare: o după-amiază, o noapte și o dimineață. Atât Își putea permite evadatul. Doar o zi, atât am locuit mormântul unde Aschenbach Își găsise, În beatitudinea decăderii și În adorația vinovată a frumuseții, Împăcarea. Veneția reală, imediată
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Aschenbach și mama mea" În 1979, când mi s-a Îngăduit prima călătorie din România În Occident, am ajuns până la urmă, după improvizate popasuri prin Franța și Germania, pe la prieteni și rude, și la Veneția. Luxul precar al unei zile precare: o după-amiază, o noapte și o dimineață. Atât Își putea permite evadatul. Doar o zi, atât am locuit mormântul unde Aschenbach Își găsise, În beatitudinea decăderii și În adorația vinovată a frumuseții, Împăcarea. Veneția reală, imediată, și cea simbolică, transcendentă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Dacă i-aș fi pus vechea Întrebare: de ce mai predici, pe cine speri să schimbi? mi-ar fi răspuns ca bătrânul rabin: „ca eu să nu mă schimb” - singura reală rațiune, nici o altă deșartă speranță. Fragilizat de bătrânețe și sănătatea precară, dar niciodată lamentându-se, William Însuflețea aventura exemplară a gânditorului independent, gata să riște și să accepte consecințele singularității și solitudinii sale. Acuitatea sa memorabilă și stenică exprima scepticism și amară dezamăgire față de nu prea minunata evoluție a vieții și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
își storc ultima energie spre a-și rândui și împărtăși unul altuia gândurile”. Paul Costin Deleanu încheie cu o mărturisire de credință: „Vom stărui însă, ca această unitate a gândirii legionare în pribegie să continue sub orice formă, cât de precară, prin orice noi etape, cât de lungi și oricât de anevoioase, pe oriunde va fi să ne poarte tragicul nostru destin, destinul poporului român. Continuăm linia istorico-politică a Căpitanului nostru, într-o desăvârșită unitate interioară, cei de aici, cu cei
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
țăranilor făcuți ofițeri, cu o serie de instincte și fără să înțeleagă rostul. Ca orice om slab, când nu ai argumente recurgi la forță.” Este interesantă această explicație a fostului ministru de interne Pavel Ștefan el însuși cu o instrucție precară. în continuare, Pavel Ștefan răspunde la întrebări privind caracterul organizat al regimului de exterminare aplicat deținuților politici și afirmă că: „Li s-a permis să bată ... cei de la Securitate nu s-au împiedicat de măsurile luate de mine. Le priveau
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
improprii, condițiile sanitare deplorabile, lipsa accesului la îngrijire medicală, expunerea la condiții meteorologice extreme, precum și impunerea programului zilnic de muncă grea depusă fără echipamentele și uneltele necesare, toate au contribuit la aducerea celor supuși acestui regim într-o stare fizică precară. Numeroase rapoarte descriu această stare de fapt, vorbind despre evrei subnutriți, plini de răni, bolnavi, infestați cu paraziți, lipsiți de îmbrăcăminte (mulți oferindu -și hainele în schimbul hranei) și incapabili de a realiza norma impusă. Incapa citatea de a realiza această
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
primară de date le generează. Ajunși în acest punct, merită să amintim o posibilă problemă care își așteaptă rezolvarea: care este legătura dintre nivelul de corupție a autorităților (mituirea funcționarilor, soldaților sau ofițerilor), sistemul normativ-legislativ, instituționalizarea muncii forțate și rezultatele precare, sub așteptări? În februarie 1943 a fost momentul de apogeu, regimul Antonescu recurgând la pedeapsa cu moartea: „Pe baza faptului că munca obligatorie pentru evrei este datorată în schimbul serviciului militar, Legea Nr. 59 precizează infracțiunile de nesupunere și dezertare dela
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
-și viața”. Rapoartele armatei, multe dintre ele prezentate șefului statului, nu par să exprime o mare satisfacție față de rezultatele muncii obligatorii. Cauza este că evreii sunt nepregătiți pentru a desfășura munci fizice grele: nu au echipament, au o stare fizică precară, sunt subnutriți. Degradarea fizică era rezultatul condițiilor asigurate de organizatori pentru lagărele sau detașamentele de muncă. În toamna anului 1941, în urma unei inspecții la lucrări de infrastructură pentru calea ferată, raportul consemna că „din 289 Evrei în săptămâna aceasta n
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
text face dovada că evreii nu erau pregătiți pentru munci fizice grele, fapt care a generat în permanență nemulțumirea organizatorilor. Situații similare sunt comunicate pe întreaga perioadă. În noiembrie 1943, un control al Cabinetului Militar al Conducătorului Statului inventaria starea precară de sănătate, sustragerea de la muncă sau starea proastă a clădirilor din taberele de muncă. De asemenea, raportul menționa lipsa echipamentului corespunzător pentru evrei, dar și pentru trupe, cei care păzeau detașamentele (doc. nr. 177). În aceste condiții, firesc, rezultatele au
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cuprinde o serie de ordine și sancțiuni impuse evreilor incluși în programul de muncă obligatorie și include facsimile ale unor documente. Anexa 3 cuprinde un studiu de caz, acela al evreului David Margulius din Iași, a cărui stare fizică extrem de precară a fost remarcată de mareșalul Antonescu în timpul unei vizite la Batalionul 1 Drumuri, Predeal. Documentele sunt însoțite de o scurtă descriere, de o listă a abrevierilor și de un indice general. Lista abrevierilor a.c. - anul curent Adj. - adjutant/Adjutantură Adm
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
1941. Raportul nr. 53.579 al Cercului de Recrutare Brăila referitor la repartizarea și utilizarea la munca de folos obștesc a evreilor de pe teritoriul său. 50. 15 noiembrie 1941. Raportul nr. 37.923 al Comandamentului 5 Teritorial referitor la situația precară a evreilor din Detașamentul Lucru C.F.R. din gara Voetin. 51. 19 noiembrie 1941. Cererea nr. 31.999 F a Marelui Stat Major, Secția 6 privind circulația evreilor însărcinați cu procurarea hranei. 52. 20 noiembrie 1941. Ordinul nr. 58.784 al
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
14 august 1942. Nota nr. 72.081 a Marelui Stat Major, Secția I, prin care se solicită informații referitoare la activitatea desfășurată de echipele de meseriași evrei. 88. 18 august 1942. Raportul nr. 2224 al Batalionului 1 Drumuri privind situația precară a evreilor ce prestează muncă obligatorie în subordinea acestui batalion. 89. 27 august 1942. Telegrama Marelui Stat Major nr. 75.874 referitoare la bunurile și valorile ce le pot lua asupra lor evreii care urmează să fie deportați în Transnistria
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
la „Poșta redacției”, îndemnul de a mai trimite literatură, fiindu-i tipărite în continuare versuri și proză. Tot proză (schițe, nuvele) dau Gh. Becescu-Silvan și Ioan Adam. Câteva cronici de artă plastică, aparținând lui Iuliu Pop, semnalează, între altele, condițiile precare de lucru ale artistului român. O rubrică deosebit de dinamică, „Săptămâna”, urmărea principalele evenimente artistice și literare. Se consemnează astfel valoarea scăzută a repertoriului teatral, mai ales a celui original, se critică moravurile mediului intelectual și, într-un lung șir de
FOAIA INTERESANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287044_a_288373]
-
la pământ, o capră ruptă în bucăți, nu-i lucru de șagă.” Într-adevăr, joaca nesăbuită se termină cu un dezastru și chiar dacă fapta lor nu e crudă prin intenție (nu avuseseră de gând așa ceva), este crudă (în contextul existenței precare a sinistraților) prin consecințele ei cât se poate de serioase. Cruzimea se manifestă și printr-o anumită atitudine. Caracterizându-l pe povestitor, G. Călinescu îl numește la un moment dat „simțitor și (totodată) nepăsător”. Filonul întunecat, de marmură neagră, al
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
DEMETRIUS, Vasile (1.X.1878, Brașov - 15.III.1942, București) poet, prozator și traducător. Este fiul Elisabetei și al lui Dumitru Ogea, sobar. D. a început școala la București, unde a fost înmatriculat cu numele de familie Dumitrescu. Starea materială precară a părinților l-a împiedicat să urmeze mai mult de patru clase primare și l-a silit să practice felurite îndeletniciri: ajutor de librar, muncitor la o țesătorie, la o fabrică de zahăr, corector de ziar, învățător suplinitor, administrator de
DEMETRIUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
două condiții adiționale necesare pentru existența corupției ce trebuie Îndeplinite pentru ca favorizarea vădită să fie Înțeleasă ca fenomen de corupție. În primul rând, acea favorizare trebuie să fie una intenționată: Încălcarea accidentală a principiului non-interferenței cauzată, de exemplu, de informarea precară nu este corupție. În al doilea rând, trebuie să existe anumite avantaje pentru cel care a comis Încălcarea principiului non-interferenței; de exemplu, faptul că unei persoane Îi displac persoanele cu o altă culoare a pielii Înseamnă rasism, nu corupție. Derivarea
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]