19,544 matches
-
de observație curentă, completată pe parcursul desfășurării experimentului. Eleva: V. M. Clasa a IV-a B Convorbirea, desfășurată sub forma unor discuții individuale libere sau dirijate, a permis obținerea unor date subtile și spontane despre atitudinea elevului față de colegi, interesele, trebuințele, preferințele, motivele unor conduite, opiniile și convingerile sale despre gradul de dificultate a sarcinilor de învățare, nivelul și calitatea performanței, gradul de satisfacție. Convorbirile au furnizat informații valoroase, greu de sesizat prin observații sau experiment. Analiza produselor activității elevilor a completat
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
unor situații-problemă 5.1. Formularea unor opinii personale, judecăți de valoare argumentate asupra raportului stat-cetățeni; 5.2. Aplicarea cunoștințelor și metodologiei specifice filosofiei, în aprecierea unor situații de viață. După cum se știe, tipul dominant de inteligență își pune amprenta aupra preferințelor elevului, asupra felului de exprimare a gîndirii, precum și asupra necesităților resimțite de către acesta. Utilizarea acestui reper este esențială în cunoașterea elevilor, pentru adaptarea activităților didactice la structura psihologică supusă influențării. Studiul disciplinelor socio - umane are menirea de-a îmbunătăți calitatea
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
literară”, „Contemporanul”, „Orizont”, „Ateneu”, „Iașul literar”, „Tomis”, „Viața românească”, „Rostirea românească”, „Caietele lui mopete” ș.a. Trăsătura definitorie a criticii lui T. este tradiționalismul. De altfel, criticul a debutat cu o monografie consacrată lui Gheoghe Șincai, cărturar al Școlii Ardelene. Însă preferințele i se relevă nu numai în natura subiectelor explorate, ci mai ales în punctele de vedere pe care și le asumă. Astfel, e un critic de întâmpinare destul de prolific, după cum o dovedesc cronicile reunite în Carnet critic (1969; Premiul Asociației
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
pentru registre variate ale scrisului este evidentă din primele pagini pe care T. le semnează în revista școlară „Vlăstarul”: versuri, proză, cronică de artă plastică și de teatru. Se va afirma cu cronici de întâmpinare și eseuri, unde comentează de preferință cărțile de poezie, în cadrul rubricilor permanente pe care le girează. În subtextul acestor comentarii se prefigurează o lectură consecventă și sistematică, îndeosebi a poeților din „generația Hyperion”, cum li s-a spus după numele colecției de la Editura Cartea Românească, unde
TUCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290277_a_291606]
-
exercițiul comprimării sau proiecției în timp, epilogurile reprezintă bruiaje constante ale logicii realiste și instrumente ale relativizării ironice. Scriitorul nu este în primul rând ceea ce se numește un bun psiholog, ci un excelent observator de detalii, absorbite fără montură, de preferință disparat. Puzzle ingenios al unor relații inconfortabile, proza lui T. oferă lecturii confortul inteligenței vii și vulnerabile prin luciditate. SCRIERI: Povestiri diferite, București, 1968; Noiembrie viteză, București, 1975; Banda lui Möbius, București, 1978; Istoria unui obiect perfect, București, 1981; Mihai
TUDOR-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290283_a_291612]
-
un rilke/ mă moare pe mine/ Undeva soare în noapte/ mă sare pe mine” (Semnalul nopții fără dragoste). Mai apropiat de forma tradițională este U. în poezia apărută ulterior, prin izbânda apolinicului la nivelul expresiei lirice și printr-o vădită preferință pentru construcția fixă: sonetul. Volumul de versuri Presentimente. Postsentimente (1993) cuprinde piese antume și postume, prima parte incluzând ciclurile Așteptam secunda, Căderi în golul inimii, Vino, tâmplă lângă tâmplă, Un cer fără coloane, În ceas dens, câteva poeme din jurnalul
URSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290392_a_291721]
-
roditoare, sfiala agresivă, suavitatea egofilă ori maternă, tremurul, energia domolită în peisaje mentale și senzualismul surdinizat cu voluptate reprezintă treptele vindecării de sine prin nevindecarea lucrurilor. Cam așa s-ar exprima critica tematistă, „richardiană” despre debutul lui U. Vindecările indicau preferința pentru microcălătoria în lucruri, în miezul strâmt și tainic al seminței, către o „margine a cărnii împrejur înflorită” ori în ochiul fecundat de lacrimă: „Ochiul rugatul de var/ sub nufăr orbește cândva/ inorog de petale/ lacrima”. Pretutindeni e o lume
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
lor l-a preocupat, de asemenea, insistent. De pildă, faima poemului Dumbrava roșie de V. Alecsandri s-ar fi datorat faptului că publicul, dezabuzat de imitații, a primit cu încântare un poem de profundă inspirație națională. Ca la toți junimiștii, preferințele se îndreptau către echilibrul și armonia clasică, către acele scrieri care înfățișează caracterul general-uman sub haina unei epoci determinate. Articolele lui V.-L. au susținut cu fermitate teoria junimistă a „formelor fără fond”: în loc să se dezvolte organic, în strânsă legătură
VARNAV-LITEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290436_a_291765]
-
din scrierile lui Ion Agârbiceanu, Mateiu I. Caragiale, Panait Istrati, N. Iorga și Ion Vinea. Este și autor al unui volum de comentarii despre conflictul din Iugoslavia (Conjurația împotriva Iugoslaviei, 2001). Ospățul lui Trimalchio, debutul critic al lui V., ilustrează preferința pentru eseul de tip livresc, pentru comentariul literar ca pretext, divagație erudită și gurmanderie culturală (în genul lui A.I. Odobescu), în care observația și disociația se comunică printr-o retorică barocă, aparent desuetă, dar bine studiată sub raportul efectului de
VAIDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290407_a_291736]
-
Andrei Pandrea. Gazeta abundă în informații despre românii din exil, înregistrează și comentează cele mai importante evenimente politice, culturale, economice din țară, polemizează cu diverse publicații. Fiecare număr conține literatură originală și multe reproduceri din clasici români. Se observă o preferință pentru poezia închisorilor, paginile V. însumând în timp o adevărată antologie alcătuită din versurile lui Radu Gyr (Ne vom întoarce într-o zi, Imn morților), V. Voiculescu (Sub zodia cu ochii verzi), Nichifor Crainic (Rugăciune, Sus inima!), Dumitru Bacu ( În loc de
VATRA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290468_a_291797]
-
contemporană, dar semnează tălmăciri reușite și din scriitorii clasici: din teatrul lui Vasile Alecsandri (Fântâna Blanduziei), din lirica lui Mihai Eminescu și a lui George Coșbuc. Dintre poeții contemporani selectează nume ca Marcel Breslașu, Nina Cassian, Vlaicu Bârna, Ion Noja. Preferințele - după cum mărturisește într-un interviu - se îndreaptă totuși către proză, în transpunerea sa ajungând la cititorii maghiari nuvelele lui V. Voiculescu și ale lui D. R. Popescu. Pentru traducerea nuvelelor lui V. Voiculescu i se acordă Premiul Uniunii Scriitorilor în
VERESS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290493_a_291822]
-
să nu recunoască anumite merite clasicismului, în a cărui tradiție „de îndărătnică prelucrare a unei limbi au putut să apară problemele artistice care l-au chinuit pe Flaubert și să se producă revoltele literare moderne” (Stilul clasic), și află câteva preferințe și în acea epocă: Saint-Simon și îndeosebi La Rochefoucauld, pe care îi consideră moderni. Dar opțiunile sale se fixează în secolele al XIX-lea și al XX-lea. Îi admiră mai mult decât pe congenerii lor occidentali, cu excepția lui Flaubert
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
articolele, ca și din atitudinile polemice exprimate în comunicările academice Poporanismul în literatură și Metafizica cuvintelor și estetica literară sau în studiile Leon Tolstoi, Romanul și limba română, Literatura românească și scriitorii transilvăneni. Respingând, în proză, copierea naturalistă a realității, preferința pentru patologic a unor „veterinari psihologici, ca Zola”, dezavuând tot ce e „decadent”, Z. admiră arta realistă când „nu se mărginește la descrierea formelor oarbe, a contururilor lumei, ci intră în esența ei”, transfigurând-o, astfel încât „devine acceptabilă și evidentă
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
înțeleagă motivele care îi determină activitatea; să-și raporteze motivele personale la grija de motive care ar trebui să-l determine să învețe; să-și conștientizeze necesitatea motivației interioare a învățării. 8. Îmi place , nu-mi place să-și identifice preferințele și să le poată motiva; să cunoască criteriile de evaluare care trebuie să acționeze în preferință și respingere. 9. Eu cred că sunt... să-și aprecieze calitățile, defectele, aptitudinile, interesele; să înțeleagă care îi sunt atu-urile psihice pe care
Ceea ce sunt eu înseamnă ceva by Liliana Cozma, Valerica Profire () [Corola-publishinghouse/Science/405_a_954]
-
ar trebui să-l determine să învețe; să-și conștientizeze necesitatea motivației interioare a învățării. 8. Îmi place , nu-mi place să-și identifice preferințele și să le poată motiva; să cunoască criteriile de evaluare care trebuie să acționeze în preferință și respingere. 9. Eu cred că sunt... să-și aprecieze calitățile, defectele, aptitudinile, interesele; să înțeleagă care îi sunt atu-urile psihice pe care își poate dezvolta personalitatea. 10. Scrie-ți o scrisoare pe care să o citești peste ...ani
Ceea ce sunt eu înseamnă ceva by Liliana Cozma, Valerica Profire () [Corola-publishinghouse/Science/405_a_954]
-
echilibrul între avânt și stabilizare”, pentru alții a rămas un ermetic obscur, atras de viziunile morbide ale romantismului baudelairian. Temă obsedantă, destinul omului și al poetului, minat de contradicțiile interioare ale ființei, este tratată cu aplecare spre atitudinile extreme, cu preferință pentru imaginile funebre, pentru înmormântări și viziuni autoscopice. Este probabil cel mai bacovian dintre poeții români care și-au propus, programatic, o intelectualizare a poeziei în sensul lui Ion Barbu. Observându-se lucid în jurnalul său, ținut din tinerețe până la
STOLNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289962_a_291291]
-
potențiale, iar o parte din produsele activității acestora se văd în volumul de față. Inspectori de specialitate, Prof. Corneliu C-tin Ilie și prof. Iulian Cristea În fața intențiilor bune ale școlii în privința dezvoltării competenței de comunicare scrisă a elevilor stă preferința unora dintre aceștia pentru programele T.V., pentru video, pentru jocuri pe calculator, modalități de petrecere a timpului liber mai tentante poate decât lectura, cel puțin prin elementul de noutate. Există însă și copii capabili de a-și lăsa imaginația să
Aripi de fantezie by Corneliu C-tin Ilie, prof. Iulian Cristea () [Corola-publishinghouse/Science/289_a_612]
-
flașnetei, monotonă ca zilele verii/ sortite să nu mai revină niciodată - / ah, și planetele papagalului care făgăduia tuturor / căsătorii fericite, averi și viață eternă, / iar la cortul circului piticul cățărat pe butoi / chema să admiri minunea minunilor: femeia cu barbă”. Preferința pentru simpla juxtapunere a imaginilor, histrionismul latent, denotația sub care se strecoară perfid o licărire miraculoasă, senzația ireparabilului și inevitabilul regret care decurge de aici sunt notele care definesc prima etapă a poeziei lui S. O schimbare radicală se constată
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
Ucraina), traducător polonez. A absolvit Facultatea de Drept în cadrul Universității Jagellone din Cracovia. A petrecut o vreme în România. Întors în Polonia, a promovat, atât în articole, cât și prin traduceri, literatura română. Selecția lui S. are în vedere, de preferință, poezia și proza. Versiunea în polona dată piesei Năpasta de I. L. Caragiale a fost pusă în scenă la teatrul din Tarnów (1978) și la televiziune (1979). Traduceri: Sorin Titel, Dluga podróż więżnia [Lungă călătorie a prizonierului], Cracovia, 1975, Ptak i
SZUPERSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290031_a_291360]
-
de un deceniu, cuprinde versuri de Tudor Arghezi, G. Bacovia, Ion Barbu, Lucian Blaga, Aron Cotruș, Nichifor Crainic, N. Davidescu, Octavian Goga, George Gregorian, Ion Minulescu, Camil Petrescu, Al. A. Philippide, Ion Pillat, Al. O. Teodoreanu, Tudor Vianu. Selecția semnalează preferințele lui S., care mai târziu va realiza versiuni în limba maghiară în volume de sine stătătoare, oprindu-se la Al. Macedonski, Tudor Arghezi, Ion Minulescu, Nina Cassian, Veronica Porumbacu, Eugen Jebeleanu, Maria Banuș, Zaharia Stancu. Tălmăcitor laborios, el are nevoie
SZEMLÉR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290029_a_291358]
-
Scriitorilor din București. A semnat și o piesă de teatru, Băiat bun, dar... cu lipsuri (1963), precum și scenarii pentru teatrul de revistă, singur sau în colaborare cu Marin Traian și Silviu Georgescu. Încă din proza de început T. își manifestă preferința pentru ipostazele caracteristice și mentalitatea oamenilor simpli, în primul rând ale indivizilor situați în marginea unui grup social, aspecte tratate cu umor și văzute prin ochii mirați ai copilului. Se remarcă influența lui Zaharia Stancu, Ion Călugăru și mai ales
TANASE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290050_a_291379]
-
politice impuse din exterior. Cultura este o abilitate a oamenilor de a utiliza tehnologii, relații sociale și acțiuni sociale astfel încât să ia decizii eficiente, atunci când sunt confruntați cu dificultăți și provocări. Cultura, încearcă antropologii să explice, este o combinație de preferințe individuale în cadrul organizării sociale, un ansamblu de inegalități, relații de putere și strategii rafinate de-a lungul timpului. Înainte de a descrie mai pe larg câteva principii care pot ajuta la îmbunătățirea randamentului proiectelor de dezvoltare, voi prezenta pe scurt două
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
vor trebuie să treacă, doar o parte nesemnificativă dintre ei au ales să trăiască în așezarea „Regele Faisal”. Potrivit lui Donald Cole, cauzele au fost lipsa de cunoștințe și de empatie a planificatorilor, lipsa de comunicare dintre aceștia și beduini și preferința beduinilor de a se sedentariza acolo unde aveau deja rude, respectând, astfel, afilierea tribală care ar fi fost „secționată” de sedentarizarea făcută de sus. Mulți dintre ei ar fi dorit să combine păstoritul cu avantajele pe care sedentarizarea le-ar
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
minim pentru o serie de programe. Privit din punctul de vedere al acoperirii unor beneficii și servicii, regimul românesc se apropie de cel social-democrat, însă, dacă luăm în considerare diferențele de status ale locurilor de muncă în acordarea beneficiilor, precum și preferința pentru un sistem bazat pe asigurări sociale, imaginea este apropiată de cea a unui stat al bunăstării de tip corporatist. Rolul important al familiei în furnizarea bunăstării, precum și ocuparea semnificativă în agricultură reprezintă două caracteristici care amintesc de un regim
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
exista în itemii aplicați în 1993 și 1999. Figura 4 - Dinamica opțiunilor pentru explicațiile populare ale cauzelor sărăciei între 1993 și 2003 Analiza din perspectivă dinamică a opțiunilor pentru una dintre explicațiile populare pentru sărăcie relevă o anumită constanță a preferințelor pentru atribuirea individuală a sărăciei. Alegerea variantei de răspuns „Nu au avut noroc” este aproape similară în toate cele trei cercetări, în timp ce preferința pentru atribuirea cauzelor sărăciei lipsei de voință individuală e în ușoară descreștere în 2003, dar se menține
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]