6,389 matches
-
Luigi Pulci și Infernul-pe-dos, în care diavolul este depășit în răutate și viclenie de nevastă, din Belfagor Arhidiavolul sau Povestea dracului care și-a luat nevastă a lui Machiavelli. Condiția socială și statutul auctorial al parodiștilor umaniști italieni servesc drept pretext apropierii de operele lor, întrucât nu se poate nega conexiunea directă dintre existența cotidiană a acestora și multiplicarea creațiilor parodice la acea vreme. Momentul istoric le-a fost prielnic și bufonilor-parodiști, prin extensie și parodiei literare. E semnificativă și dezvoltarea
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de judecare sintetică a operelor parodice singulară în secolul Luminilor, secol în care este evident că s-a făcut multă parodie cu care însă teoria literară. Ca majoritatea scrierilor de factură satirică ale lui Jonathan Swift, și aceasta își găsește pretextul într-o dezbatere provocată de disputa celebră pe care o lansase Academia franceză, cunoscută în istoria literară sub denumirea de Querelle des Anciens et des Modernes. Reputatul irlandez uzează însă de abila tehnică a împrumutării și integrării bunului străin în
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
care am discutat-o până acum, "efectul parodic rezulta din punerea in praesentia"285 a două lumi distincte în spațiul aceluiași discurs (epic), apariția postmodernismului va readuce în discuție caracterul reciclabil al Literaturii în ansamblu. Fiecare subiect literar devine un pretext pentru căutarea și alipirea, în romanul-colaj, a anterioarelor sale ocurențe. Parodicul se redefinește continuu, transformându-se, la antipodul percepției pe care o aveau anticii despre el, într-un un criteriu de strategică organizare compozițională a romanelor din a doua jumătate
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și "amestecul generic al formelor de jurnal, istorie, teză și ficțiune" care o îndreptățeau pe Linda Hutcheon să încadreze romanul în categoria metaficțiunilor istoriografice. Însă raportarea la aceste forme se face și ea întotdeauna parodic: intertextul biblic funcționează ca un pretext pentru a sugera lucrurile ce nu pot fi afirmate răspicat, adevărurile ce nu pot fi rostite cu glas tare. "Chipul de aur" echivalează aici cu societatea capitalistă aurită, unde, ironic, evreii acestei povești nu vor supraviețui vechiului climat antisemitic și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
importante transformări ale romanului care merită luate în calcul atunci când se discută nivelul parodic al textului scris de Tournier și inspirat de Defoe. O dată definitivat titlul, se concretizează și faptic răsturnarea statutului protagoniștilor, căci Robinson pare a fi doar un pretext pentru aducerea în scenă a lui Vineri, care nu numai că a fost "înnobilat" la gradul de personaj eponim, dar își va dovedi superioritatea grație deznodământului, fiind singurul care părăsește, printr-un vicleșug, insula Speranza, abandonându-l pe cel care
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
1981) apare de asemenea citat în studiul lui Toma Pavel. 229 "Lunga călătorie a lui Astolfo care pornește din Infern și ajunge în Lună pentru a căuta dispăruta minte a eroului, pe care o aduce într-o fiolă, este un pretext de parodie a danteștii drumeții prin lumile de dincolo. Pe Lună sunt strânse suspinele îndrăgostiților, timpul pierdut la joc, odihna lungă, adică lipsa de trudă, a ignoranților și multe altele în afară de nebunie, care a rămas în întregime pe Pământ, între
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
a început și o decădere morală și spirituală a societății creștine pe care Ciprian (210-258), în De lapsi (Despre cei căzuți), 5-6, nu va ezita să o denunțe. Episcopul cartaginez ne spune că laicizarea ecleziastică ar fi oferit până și pretextul unor reacții persecutoare din partea împăraților Decius (249-251) și Valerian (253-260), în fața cărora mulți dintre creștinii vlăguiți spiritual nu vor ști cum să reacționeze și vor apostazia în masă. Îmbogățirea economică a Bisericii a avut și unele aspecte pozitive precum ajutorul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
târziu, pregătind catehetic mentalitatea creștină să înfrunte prin rugăciune, cu răbdare și încredere în Dumnezeu, convertirea barbarilor. În De corona, a cărei dată de compoziție pe baza motivelor de critică internă este stabilită în general în jurul anului 211, luând ca pretext uzul idolatric de a-și încununa capul cu coroane de lauri, pe durata ceremoniilor, are posibilitatea de a trata și chestiunea apartenenței unui creștin la structura militară. Punctul de plecare al discuției îi este oferit de episodul petrecut în acea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
persecuțiilor declarate. Procesele soldaților creștini erau cauzate de ostilitățile statului roman față de creștinism și de climatul de rigoare instaurat în armată de anumiți împărați, pentru limitarea declinului disciplinei militare. Trezirea interesului împăraților pentru respectul religiei de stat, era doar un pretext dintre atâtea altele, pentru a o înfăptui mai lesne. Condamnarea la moarte a unui militar creștin pronunțată din orice motiv, în baza codului militar, în fața ochilor și a prejudecății camarazilor coreligionari se regăsea în odio religionis. Soldatul ucis era înconjurat
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ta, iar mâncărurile și băuturile sunt contaminate de sacrificii sacrilege. Aceste fapte le-am deplâns în privat, dar acum le deplorăm și înaintea ta: sub domnia ta suportăm cu tulburare numai acest lucru. Împăratul aflând ceea ce căuta de multă vreme, sub pretextul că putea foarte bine să-i lipsească de cinstea martiriului, a poruncit ca, pentru a-și proteja drepturile imperiale în fața acelor expresii, să li se confiște bunurile celor doi soldați și să fie aruncați dezbrăcați, în închisoare. Fiind închiși, a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Și după ce i-a supus la chinuri pe cei doi soldați, cu grave și crude suplicii, i-a eliberat de nefericirea acelui timp și i-a împodobit cu coroana victoriei, decapitându-i în toiul nopții la groapa celor fărădelege. Ca pretext al supliciului lor, a fost adusă nu religia, pentru care au fost uciși de fapt, ci inoportunitatea limbii lor, declarând că au fost pedepsiți pentru jignirea persoanei împăratului; și a poruncit ca să fie răspândită această versiune, pentru ca numele și onoarea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ex. Eusebiu de Cezareea). În scrierile lui Clement Alexandrinul, Minucius Felix, Origene, Ciprian etc. problema serviciului militar ori nu este cea importantă, ori întâlnim aluzii secundare. Nu există nici un text care să indice vreo eventuală interdicție a serviciului militar, cu pretextul că uciderea este contrară eticii creștine. Considerând aspectul idolatriei, opoziția lui Tertulian față de serviciul militar nu este fundamentată pe baze etice și religioase. Validitatea și dimensiunea profundă a acestei dezbateri inițiate vizează sectorul teologic. În literatura religioasă antică (Evangheliile apocrife
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
apărarea securității național-statale și prin complexitatea lor funcțională în cadrul ansamblului instituțiilor statului, sunt asemuite dintotdeauna sistemului imunitar al corpului uman, iar, în cazul în speță, al societății dintr-un moment sau altul. Apelându-se la paleativul „interese politice” ori sub pretextul „rațiunilor de stat”, deseori prin diverse prescripții și uzanțe de natură arhivistică (fie că încă nu a fost efectuată declasificarea documentelor, fie că nu a fost făcută inventarierea fondurilor sau dosarele nu sunt legate etc.), instituțiile care în custodia lor
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
se răzbune și să lovească dur Mișcarea Legionară. De fapt, aceasta fusese singura organizație care, în mod constant și în toate manifestările sale, se declara pentru o colaborare cât mai apropiată cu Germania. Pentru această acțiune s-a folosit drept pretext atentatul legionarilor din 28 noiembrie 1938 asupra rectorului Universității din Cluj, prof. Florin Ștefănescu-Goangă. Influențat de ministrul Internelor, Armand Călinescu, sfetnicul său pe probleme legionare, Carol a hotărât eliminarea conducătorului Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu. „Căpitanul”, împreună cu încă 14 legionari
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a fost luată de România și datorită faptului că garanțiile franco-engleze au fost acordate statului polon numai în cazul unei agresiuni germane. Dacă statul român nu ar fi procedat în acel mod, probabil că Germania ar fi putut invoca orice pretext pentru a ataca țara noastră. Odată declarată neutralitatea Bucureștilor, Berlinul înțelegea că România nu-și mai permitea „luxul” de a acționa alături de Aliații occidentali. Or, statul român a demonstrat, prin atitudinea față de Polonia, că neutralitatea lui era binevoitoare față de Aliați
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
în dezorganizarea vieții economice. După această lungă întrevedere, mizând pe faptul că Führer-ul este de partea sa, iar o Românie cu un conducător care poate menține ordinea este mai utilă Germaniei, Antonescu era hotărât să se debaraseze de Mișcarea Legionară. Pretextul divorțului iremediabil l-a constituit demiterea la 20 ianuarie 1941 a generalului Petrovicescu din fruntea Ministerului de Interne, unul din principalii susținători aflat în structurile statului ai Gărzii de Fier. În urma asasinării maiorului german Döring, la 19 ianuarie 1941, în fața
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
fost A. Exarchos, proprietarul unui local din șoseaua Mihai Bravu nr. 1, agent al generalului Maraveas; Andrei Chrisogeras, ce lucra la Societatea de Telefoane; Iani Capitanides, funcționar al Legației elene, toți în slujba S.O.E 3 din Istanbul. Sub pretextul unui dineu, organizat la 5 februarie 1941, de către Legația americană, ministrul Franklin Mott Günther, i-a invitat pe reprezentanții Angliei - sir Reginald Hoare - și al Greciei, ministrul Callas, cu „personalul superior” din Legațiile respective, pentru a face un „schimb de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
în ce puncte se construiesc aceste poduri”. În afară de aceste date, generalul Maraveas a mai insistat ca informatorii și agenții greci să se intereseze „cât mai de aproape” de dislocările germane și „ce rost au ele”. Chiar personal intenționa ca, sub pretextul „conducerii unui curier”, să plece la Giurgiu, pentru a verifica „la fața locului” informațiile primite despre instalațiile și podurile „construite de germani peste Dunăre”. Aici i-a fost confirmat că „podurile sunt gata, construite și pontoane, având o lățime de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Misiunea este pusă pe seama întrevederii și discuțiilor pe care Franklin Mott Günther le-a avut cu Grigore Gafencu la Predeal (sâmbătă și duminică 2-3 august 1941), în vila diplomatului american. Acesta avea obiceiul ca deseori, la sfârșit de săptămână, sub pretextul invitării unor „personalități” diplomatice sau militare, române ori străine, considerate prieteni, să petreacă un „scurt concediu”. Aici se discutau și probleme „delicate” de natură politico-diplomatice, militare care erau la ordinea zilei. Fostul ministru român la Moscova, care se bucura de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
să pătrundă, la declanșarea războiului, prin orice mijloace, în rândurile lucrătorilor din fabricile de armament, echipament sau orice material de război, de unde să furnizeze informații cu privire la producție sau starea de spirit. 2. Secțiunea mișcării trupelor. Tinerii, sub diferite forme și pretexte (comerț ambulant, copii orfani, vagabonzi), trebuiau să meargă în jurul anumitor unități militare și să raporteze starea de spirit a militarilor, deplasările ce le vor face cu unitățile lor. 3. Secțiunea de agitații la răscoală. Tinerii, la declanșarea războiului, să lanseze
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
împrejurări”. Anume, atunci când României îi era anihilată orice capacitate de ripostă, din pricina unor „situații critice” externe, așa cum s-a întâmplat în vara anului 1940, sau în cazul producerii unor mari “tulburări interne” pe teritoriul românesc, care i-ar „servi ca pretext” Ungariei pentru o intervenție militară în „scopul de a apăra interesele maghiarilor”, după care va urma „anexarea întregului Ardeal”. IV. 2. c. Structură informativă organizată și paramilitar: Serviciul maghiar de auto-apărăre din România Se știe despre serviciul de spionaj al
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
150 din 19 iulie 1941 a Prefecturii Poliției Capitalei. Se remarca faptul că în București „mișună o serie întreagă de agenți sovietici și maghiari care, întovărășindu-se cu diverse femei, cutreieră zilnic spitalele unde se află răniții de pe front, sub pretextul că sunt oameni milostivi, aducând merinde sau daruri. În realitate acești spioni caută să iscodească pe răniți asupra acțiunilor militare ale armatei româno-germane, date pe care le comunică apoi serviciilor respective de spionaj”. IV. 2. e. Contacte informativ/contrainformative ale
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
rusească. Credem că aceasta este misiunea care trebuie să se rezerve țării noastre în această tragedie a Europei și a lumii. Totuși, anglo-americanii să fie siguri că, dacă germanii ar face un act de agresiune în contra țării noastre, sub orice pretext, armata noastră va lupta și în contra lor, oricare ar fi riscurile”. După cum vom constata, nici chiar în momentele decisive din august 1944, Mareșalul Antonescu și echipa sa nu au renunțat, în negocierile angajate cu emisarii aliați, la directivele stabilite în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
rusească. Credem că aceasta este misiunea care trebuie să se rezerve țării noastre în această tragedie a Europei și a lumii. Totuși, anglo-americanii să fie siguri că, dacă germanii ar face un act de agresiune în contra țării noastre, sub orice pretext, armata noastră va lupta și în contra lor, oricare ar fi riscurile. VI. 3. Desprinderea României din Axa Fascistă din perspectiva atașaților noștri militari Istoriografia referitoare la evenimentele ce au avut loc în august 1944 în România este foarte bogată, dar
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
anglo-americani, n.n.) și sovietici în perioada septembrie 1944-martie 1945”. Modul de a trata SSI-ul, din postura de ocupant, s-a realizat și prin acțiuni de ridicare și confiscare a arhivelor tuturor structurilor informative românești. Alexandra Sidorovici, agent NKVD, sub pretext că se interesa de soarta comuniștilor români, a descins la sediul SSI-ului, pentru a lua o serie de documente, care interesau în mod deosebit autoritățile sovietice. Mai operativ s-a dovedit a fi, însă, Emil Bodnăraș, care ridicase deja
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]