28,288 matches
-
și pentru) muncă. Au fost vizate teoriile active care au implicații și aplicabilitate în mediul organizațional și care au generat interesul cercetătorilor, conducând la dezbateri, critici și dezvoltări ale cercetării. Capitolul II Contribuții la studiul motivației În acest capitol sunt prezentate abordările care au marcat începutul studiului sistematic al motivației muncii: managementul științific, școala relațiilor umane, teoria sistemelor socio-tehnice, teoria freudiană și concepția behavioristă. Opțiunea pentru ilustrarea acestor contribuții a fost determinată de impactul celor cinci școli de gândire asupra studiului
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
exterioare muncii, la cele legate de conținutul acesteia. Este greu de crezut că angajații pot dezvolta comportamente de satisfacere a nevoilor superioare (respect și autorealizare), atâta vreme cât nevoile primare (cu dimensiunile sale organizaționale) nu au fost satisfăcute. În tabelul 1 sunt prezentați o serie de factori care pot fi considerați "echivalenți organizaționali" ai nevoilor din teoria lui Maslow. Tabelul 1. Factori asociați modelului ierarhiei nevoilor o sinteză a "echivalenților" organizaționali Nevoi (A. Maslow) Factori organizaționali Nevoi fiziologice condițiile fizice de muncă recompensa
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
ca urmare a evaluării contribuțiilor. Goodman testează șase ipoteze, pe un eșantion național de 365 manageri dintr-un lanț american de restaurante, cinci dintre ele fiind retestate șaisprezece ani mai târziu de Summers și DeNisi (1990). În tabelul 4 sunt prezentate rezultatele celor două studii. Tabelul 4. Ipoteze privind grupul (unitatea) de referință, după Goodman (1974) și Summers și DeNisi (1990) IPOTEZE Goodman (1974) Summers și DeNisi (1990) 1. Absența echilibrului dintre contribuții și rezultate, în comparație cu oricare dintre cele trei dimensiuni
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
pare minor În comparație cu cîștigul strategic și cu enervarea produsă lui Hitler. Condițiile cedării sînt atît de brutale și sînt susținute de strategii atît de perfide și de cinice (legația română rămîne fără telefoane pentru a comunica cu țara, iar harta prezentată părții române e la o scară ridicolă, noile frontiere fiind desenate cu un creion bont), Încît țara intră În șoc. Ultimatumul acordat de Molotov prevede trei zile pentru a Îndeplini ceea ce el numește „retrocedare“, În cazul Basarabiei, și „transfer“, În
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
mai atractiv din toate punctele de vedere. Asemenea informații, foarte utile, trebuie să se regăsească în orice ziar al oricărui sistem. Informațiile pe care le promovează ziarul sistemului sînt de un real folos elementelor acestuia, datorită faptului că, prin realitățile prezentate, membrii sistemului își pot forma păreri sau opinii despre un anumit fenomen intrasistemic și, mai cu seamă, în anumite condiții, aceștia pot lua mult mai ușor hotărîri. Fiecare sistem are nevoie de ele-mente responsabile. Este normal ca aceste elemente responsabile
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
ai acestuia. Ziarul sistemului, fiind un multiplicator de imagine, va trebui astfel format încît să susțină trendul mare de prezentare al sistemului, contribuind la promovarea unei imagini: tradiționale, moderne, conservatoare sau noi etc., a sistemului. Referitor la imaginile sau fotografiile prezentate, este recomandabilă evitarea pozelor de grup care nu contribuie la focalizarea, ci la dispersarea atenției cititorului. Pentru a avea imagini cît mai reprezentative, se recomandă să se respecte următoarele caracteristici: 1. Angajați un fotograf profesionist. În felul acesta veți scăpa
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
pe internet. Aceste pagini au și ele rolul de a informa, de a convinge și, în cele din urmă, de a-l atrage pe cel care le citește, pentru ca acesta să apeleze la serviciile sau produsele oferite de respectivul sistem prezentat. De aceea, aceste pagini de prezentare trebuie foarte bine gîndite și trebuie să se muleze, practic, pe mentalul colectiv al unui grup țintă, căruia i se adresează. De asemenea, acest serviciu specializat tre-buie să vină cu oferta care să satisfacă
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
noutatea, trebuie să existe o strategie și anume, în momentul în care elaborăm o anumită strategie de dezvoltare a unui sistem, care să se deruleze pe parcursul unui an, această strategie trebuie să conțină anumite evenimente determinate de către noi și care, prezentate, să conțină noul. La fel ca și la criteriul anterior, nu putem ști cu aproximație de 100 % cum se va desfășura un eveniment în viitor, dar în momentul în care noi îl creăm și noi ținem sub control anumiți parametri
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
de conducere ale sistemului ..... PR ..... ora 9 Primirea invitaților și aranjarea în sală ............ B .......... pînă la ora 14 Împărțirea mapelor ..................................... Z ............. ora 14,30 Aducerea șampaniei în sală .......................... M ............. ora 15,30 Salutul de final ........................................ PR ............ ora 16,30 Planul prezentat este doar un model. Acest plan al jocului de rol poate să cuprindă mult mai multe acțiuni și mult mai multe detalii în funcție de specificul unui anumit eveniment pentru care se face conferința de presă și, bineînțeles, în funcție de specificul sistemului organizator
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
izvoare ale timpului despre care se povestește. Din motivele expuse mai sus nu ne putem folosi de expresii precum „cucerirea Canaanului”, „ligă de triburi” (numită impropriu de unii „amficționie”, după modelul elenist și italic) sau „nomadism” cu trimitere la patriarhi (prezentați însă întotdeauna ca migratori, o condiție socialmente diferită; cf. Soggin 1997, partea II, Introd. 1.2) pentru motivele expuse mai sus (vezi 1.2.a-b; 2.2.b; 3.2.b). b) Așadar aceste izvoare nu ne vorbesc despre
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
lege a Statului persan pentru populațiile ebraice. g) Eventualitatea ca sub domnia hasmoneilor (începând cu a doua jumătate a secolului al II-lea până în anul 63 î.C.) să se fi încercat resuscitarea unor elemente ideologice antice sau mai degrabă prezentate ca atare (cf. 12.6.c) nu trebuie exclusă chiar dacă nu avem la dispoziție niciun izvor credibil care să ateste acest lucru. 13 Sărbători și solemnități: Pûrîm și Ḥanukkăh 13.1. Sărbătoarea Purim Una dintre sărbătorile ce nu a dobândit
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
la fiecare 50 de ani, la un an distanță! Dificultatea, de altfel, reiese și din Lev 25,20 ș.u., dar textul o depășește prin anunțul unui miracol. Probabil, în perioada documentului „sacerdotal” Jubileul nu era celebrat, astfel că situația prezentată este pur ipotetică. 15.9. Dificultăți cu privire la practica anului jubiliar Dacă problema istorico-practică a anului sabatic este complexă, cu atât mai complicată este cea a anului jubiliar. a) Unii comentatori chiar au avansat teza că Jubileul a fost propus, probabil
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
o falsă dilemă. Fenomenul solidarității sportive este un fapt social, care nu se poate cunoaște bine, decât prin intermediul efectelor sale, efecte ca ansamblu de reguli, ce prescriu modele de a acționa obișnuit și obligatoriu în jocul din viață, joc sportiv, prezentat unui public, cu posibilitatea de identificare/inițiere pentru sportivi și suporteri, o competiție împotriva fricii de moarte a oamenilor, prin victoria la un joc sportiv. Sportul, precum Universitatea, ca factor sau focar de cultură, este, în caracterele sale externe, o
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
și intim, apropiat profesiei mele, mi se pare a fi unul dintre cîștigurile cele mai prețioase. Fără a avea pretenția unei depline originalități, asumîndu-mi riscul unor inerente suprapuneri, voi sublinia cîteva aspecte prin care se remarcă studiul actual și propunerile prezentate: valorificarea unei cantități importante de informații asimilate în anii de facultate și pe parcursul exercitării profesiei mele, un vast material bibliografic, lucrări și articole de specialitate, de actualitate, tratarea temelor din perspectiva sociologiei, a domeniului artistic, pedagogiei muzeale și psihologiei, detectarea
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
categorii de public li se adaugă în ultimul deceniu, grație tehnologiei informatice și a mediilor de comunicare dezvoltate prin Internet, "vizitatorul virtual". Acesta are posibilitatea de a intra în contact virtual cu muzeul prin intermediul paginilor informative generale sau specializate. Expunerea prezentată poate fi sintetizată grafic printr-o schemă a relațiilor dintre componentele activităților muzeale după cum urmează 13: Schema relațiilor dintre componentele activităților muzeale FUNCȚIILE SPECIFICE UN ISTORIC AL EVOLUȚIEI MUZEELOR; DE LA EPOCA "MUZEULUI DEPOZIT" LA MOMENTUL APARIȚIEI "MUZEULUI VIU" Începuturile Încă
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
în expozițiile temporare). Frecventarea galeriilor de artă din cadrul Centrului este comparabilă cu cea a tuturor galeriilor de artă ale Franței, iar cea a Bibliotecii publice cu cea a bibliotecilor din Paris și din proximitatea sa. Cum se preciza în exemplul prezentat mai sus, fiecare parcurs al Centrului reflectă un public diferit, amatori și profesioniști care se îndreaptă către Bibliotecă, grupuri de turiști care accesează spațiile expozițiilor temporare, simpli cumpărători care achiziționează diferite bunuri aflate în magazinele din spațiul central, vip-uri care
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
punct de vedere estetic. În concluzie, este necesar ca muzeele să-și canalizeze activitățile în funcție de structura publicului local sau virtual și a practicilor sale culturale care pot diferi în spațiu sau în timp, așa cum se poate observa și din tabelul prezentat mai jos referitor la motivația vizitei 28:: Criterii ale publicului Aix-en-Provence Marsilia 1 Calitatea operelor Claritatea temei 2 Claritatea temei Calitatea operelor 3 Calitatea pedagogică Varietatea operelor 4 Varietatea operelor Calitatea pedagogică 5 Confort Confort Precizăm că ar fi fost
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
domenii. Este de așteptat ca mijloacele multimedia să reducă nivelul disonanței cognitive, în măsura în care accesul la acestea se face în paralel cu vizitarea muzeului, în diferite momente ale vizitei, astfel încît să existe o relație echilibrată între cantitatea și calitatea informației prezentate, posibilitatea reevaluării exponatului, precum și prezentarea unor date absolut necesare, dar imposibil de decelat în contextul expozițional. Și încă o provocare: grație acestor tehnologii, noțiunea de vizitator se transformă în cea de utilizator al conținuturilor spațiului muzeal. Conferința Asociațiilor muzeelor, ținută
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
a ideilor" despre obiecte. Muzeul a susținut activități didactice prin lecții, însă scopul principal al acestora a constat în atragerea unui număr cît mai mare de participanți și în plan secund s-a urmărit dimensiunea educativă. Cu toate acestea, rapoartele prezentate nu au indicat o creștere a interesului publicului școlar, în parte poate și datorită finalității acestor activități, specialiștii atrăgînd atenția că întreg programul educațional risca să fie compromis în condițiile în care lucrările practice realizate în atelierele de creație nu
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
cultivarea laturii practice, experimentale; cultivarea relațiilor de grup; existența conținuturilor nonformale aproape exclusiv în cadrul disciplinelor opționale; necesitatea dezvoltării unui curriculum local împreună cu partenerii sociali. Aceste deziderate pot fi îndeplinite și prin cultivarea unei relații permanente cu muzeul, în sensul celor prezentate mai sus. Perspectiva enunțată de studiul întreprins de I.Ș.E. cu privire la activitățile de tip nonformal desfășurate în timpul liber nu identifică muzeul ca spațiu frecventat de elevi. Sugestivă este, spre exemplu, analiza comparativă a practicilor legate de petrecerea timpului liber
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
1867, Le Play organizează un pavilion în care a expus o serie de obiecte cu scopul de "a ameliora condițiile fizice și morale ale poporului". Conform teoriei sale, "știința socială era menită să dea temei unei reforme sociale"53. Exponatele prezentate publicului în anul 1867 urmau sa devină nucleu al fondării în anul 1894 a unui Muzeu Social, păstrîndu-se aceeași idee de promovare a acțiunilor de reformă socială. Ideea muzeografică a lui Le Play pornea însă de la reformarea pe principii moral
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
V 1 elemente grafice specifice compoziției decorative; V 2 ritm compozițional; V 3 acord cromatic / valoric; V 4 originalitate, expresivitate; V 5 grad de finalizare. Scorul final al variabilei dependente va fi calculat ca medie între scorurile celor cinci itemi prezentați mai sus. Orice proces de măsurare trebuie să se concretizeze într-o expresie numerică. Toți indicatorii aleși în cadrul operaționalizării conceptului trebuie să poată fie exprimați numeric; în cazul de față prin acordarea unei note de la 1 la 10 pentru fiecare
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Satului (case, instalații, interioare, obiecte) Materiale de lucru: coli format A3 / A4, tempera, acuarelă, pensule, creioane, tuș Materiale de lucru: coli format A3 / A4, tempera, acuarelă, pensule, creioane, tuș Evaluarea: în concordanță cu itemii prezentați Evaluarea: în concordanță cu itemii prezentați Precizări metodologice În conformitate cu manualele de clasa a VI-a și Programa școlară de Educație plastică, toate capitolele, temele plastice și exercițiile aplicative pot fi parcurse în spațiul muzeului în aer liber. Prezentăm în sinteză structura programei și a manualului, precum și
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
a muzeelor, Ed. Meridiane, București, 1979. 12. OPRIȘ IOAN, Ocrotirea patrimoniului cultural, Ed. Meridiane, București, 1986, p. 161. 13. Schema relațiilor dintre componentele activității muzeale are ca sursă Notele de curs Muzeologie prof. univ. dr. Radu Florescu. Asupra acestor concepte prezentate grafic, autorul a operat actualizări ale informației, în concordanță cu tendințele muzeografiei contemporane. 14. RIVIÈRE GEORGES H., La muséologie, Dunod, Paris, 1989, p.48. 15. HUYGHE RENÉ, Puterea imaginii, Ed. Meridiane, București, 1971. 16. Primele licitații de artă consemnate se
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Această distincție a fost analizată și de Ion Șușală în lucrarea Educația vizuală de bază Sinteze pentru examenele de absolvire, definitivare și titularizare, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2003 și operaționalizată în Programele școlare începînd cu anul 2003. Direcțiile de analiză prezentate sînt specifice reprezentărilor plastice elaborate la nivelul claselor V-VIII. Elaborarea Schemei operaționale de cercetare se fundamenetază pe principii general valabile domeniului analizat, precum și pe aspecte metodologice studiate de Ion Șușală (p. 13, 14). Componentelor educației vizuale, așa cum au fost
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]