12,874 matches
-
curând un adevărat concert nocturn răsuna în noapte. Îi simțea pe toți, iar dacă voia, putea să ajungă la fiecare din soliștii de sub el. Îi putea privi și asculta pe oricare dintre ei, împreună și separat totodată. Mirat, pentru că nu pricepea cum de se poate așa ceva, încercă să-și întoarcă capul dar nu putu, trupul nu-l mai asculta. Ce se întâmpla cu el? Murise? Oare asta însemna moartea? Aveau dreptate cei ce spuneau că sufletul se ridică deasupra și te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
fi Îndoit de viața veșnică sau grădina raiului. Atunci, cu vorbe Însuflețite și amenințătoare, Îi Înfățișau caznele ispășirii veșnice. „Să vă fi ferit zeii“, avea să consemneze un păgîn, „de limba lor ascuțită și de blestemele lor“. Tare se mai pricepeau să-i amăgească pe neîncrezători cu vorbe mieroase, cu făgăduieli ori Înfricoșări; de cum și-au răsfirat puterea atrăgînd mulțimea credincioșilor, s-au pomenit tare semeți. Urgiseau familii, vîrÎndu-le dihonia În suflet, urzind clevetiri, și asta numai ca să provoace Îndoială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
fluturau În zboru-i domol. În liniștea neașteptată care se lăsase, nu se mai auzea nici un strigăt, nici o respirație. Mulțimea stătea Împietrită, cu ochii ațintiți la cer. PÎnă și orbii Își Înălțau privirile pustii spre cer, căci după liniștea aceea năprasnică pricepeau că se Întîmplase ceva Într-acolo unde lumea stătea cu privirea ațintită. La fel și Petru Înțepenise cu gura Întredeschisă de uimire. Nu credea În minuni, În afara minunii credinței, iar minunea putea veni doar de la El, de la Singurul Făcător de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
a luat zborul din vrerea puterilor Sale și din puterea gîndului său, și-acum zboară nevăzut spre stele, purtat de puterea Îndoielii Sale și a curiozității Sale pămîntești care au Însă o limită. Și mai spune-le răspicat, să te priceapă, că puterea asta a ispitei i-am dat-o tot eu, căci eu i-am Îngăduit să pună la Încercare sufletele credincioșilor cu minunea lui, tocmai pentru a adeveri că nu există minuni și că nu există o putere ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
suflare lină, simțindu-se ca un prunc buimac de somn. Nu, acela nu mai era vis, acea sfîrșeală, acea iluminare! 18. Înainte să se uite-n stînga și În dreapta sa, Înainte să se Întrebe dacă era vis, Înainte să poată pricepe minunăția mîntuirii trupului său, În mirosul carului din acea zi de vară, Își aminti de dulcele nume al Priskăi, iar trupul fu brusc scăldat de desfătare, Încît văzduhul se Înmiresmă de adierea trandafirilor. Oh, ce bucurie! Și doar amintirea trupului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Întreaga țară. Dar cum oamenii iubesc mai degrabă siguranța nelibertății decît nesiguranța datorată schimbărilor, primul om care va deschide cartea (și se parte că ar fi fost un modest slujbaș de la poștă, „sindicalist activ“), auzind dialogul din Împărăția umbrelor, va pricepe aluziile la adresa suveranului și va azvîrli cartea cît acolo, „cu groază și scîrbă“. Nădăjduind că va fi promovat În slujbă, va denunța cazul poliției. CÎnd agenții poliției vor deschide cutia cu cărți, contrabandistul de tutun, sincer mirat, va jura că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
iar Joly condamnat - „pentru provocarea urii și a disprețului față de guvernarea suveranului“ - la o amendă de două sute de franci (prețul acidului și manoperei) și la cincisprezece luni de Închisoare. Însemnat cu pecete de anarhist, alungat de prieteni, dar neînduplecat, va pricepe că nu prin cărți se va putea Îmbuna lumea, așa că Într-o dimineață de iulie a anului 1877 Își va zbura creierii cu un glonț. „Ar fi meritat o soartă mai bună“, va spune Norman Kohn. „A avut un extraordinar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
apropie de Rusia. „Nemulțumit În postura sa de șef al poliției, perfidul rus va juca totul pe cartea politicii Înalte... Întrucît ambiția exagerată a lui Racikovski avea egal doar În lipsa sa de scrupule.“ 16 Cu indiscutabila sa agerime, Racikovski va pricepe curînd că efectul bombelor era relativ; În fața crimelor gratuite, ca În fața oricărei crime cu motivație confuză, opinia publică Închidea ochii strîns, ca la lumina năucitoare a fulgerului; atît de frică cît și din dorința ca treaba să fie cît mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Boghiu, de la Iordache Nănescu și Nicolai Vasilaș, de la profesorul Vasile Totolea și mulți alții care nu mai sunt. Despre familia Rosetti am aflat multe amănunte de la Ecaterina (Catrina) Boteanu (Duduia Titina), apoi de la fratele mai mic al mamei, Mircea Ignătescu, priceput la toate, și de la mulți alții pe care nu-i mai știu după nume. Despre istoria satului Lunca am aflat sumedenie de situații interesante chiar din gura lui Toader Boca, pe care, apoi, le-am găsit în însemnările sale. Dintre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o întindere de 773 ha, locă arabil 600 ha, pădure 115 ha, 12 ha grădină și parc, restul între drumuri, linii de exploatare, alte categorii de terenuri. Petru nu se amesteca în administrarea moșiei, lăsând totul pe seama fratelui, Gheorghe, mai priceput și foarte energic, care a știut să facă din moșia Dobreana o exploatație agricolă rentabilă. Petru Sterian a fost căsătorit, i-a murit soția cu care a avut un fiu, Jorj (Gheorghe) Sterian care va juca un rol important în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
absolvire era ofițer inginer și înaintează până la gradul de comandor-colonel. Este căsătorit cu Veronica Nicula, absolventă a Facultății de Cibernetică din cadrul ASE, care s-a dovedit a fi, atunci când, după evenimentele din 1989, lumea nu șștia încotro s-o apuce, pricepută în afaceri, simțind pulsul vremii. Împreună cu o fată, Daniela, cu studii economice în Elveția, Facultatea de Finanțe - Bănci. Familia Bănuț Jr. este un model de reușită în afaceri, a știut să prindă un culoar favorabil, și, chiar dacă nu este în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de hectare de viță nobilă, altoită. La această vie au lucrat pe bani puțini, în căldură și cu vermorelul în spate, cu apă rece și piatră vânătă, mulți locuitori din Slobozia. Unul dintre ei a fost Vasilaș Costică, om harnic, priceput la multe treburi, care, văzând câștigul de 11 lei la ziua muncă, în C.A.P. a plecat la oraș, la Bacău, prin anii ’70, așa cum au făcut mulți alți locuitori ai satelor. Secolul al XIX-lea a adusă cu sine
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
funcții multiple, au apărut și meșteri specializați în ridicarea construcției casei, dar și a dependințelor, un grajd, o bucătărie de vară. Să ne amintim că la venirea bejenarilor bucovineni în lunca Dunavățului, fiecare și-a făcut „casa” așa cum s-a priceput și din ce a avut: lemn de salcie și coaja pentru acoperiș. Meșterii specializați în construcții din lemn, numiți dulgheri, prelucrau esențele de lemn locale: stejar (tălpile casei se făceau din stejar, dar și porțile de intrare în gospodărie), frasin
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și în alte localități, erau Dumitru Ignătescu, Simion Pușcuță, Gheorghe Tomescu, Toader Bârgăoanu, Gheorghe A. Rusu, Dumitru Marici, Toader Vartalomei Pușcuță, Ghiță Drăgan, și, din cei mai tineri, duși și ei în lumea de dincolo, îl amintim pe Mircea Ignătescu, priceput și la stolerie, și la zidărie, și la alte meșteșuguri. Din Slobozia, priceput în multe meserii era Vasile Vasilasă (Costănoiu) și fiul lui, care mai trăiește în Slobozia, Costică Vasilas. Legat de dulgherie, a apărut tâmplăria pentru confecționat uși, ferestre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Gheorghe A. Rusu, Dumitru Marici, Toader Vartalomei Pușcuță, Ghiță Drăgan, și, din cei mai tineri, duși și ei în lumea de dincolo, îl amintim pe Mircea Ignătescu, priceput și la stolerie, și la zidărie, și la alte meșteșuguri. Din Slobozia, priceput în multe meserii era Vasile Vasilasă (Costănoiu) și fiul lui, care mai trăiește în Slobozia, Costică Vasilas. Legat de dulgherie, a apărut tâmplăria pentru confecționat uși, ferestre, dar și mobilier: dulapuri, mese, scaune, paturi (cei care făceau mobilier se numeau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
greble, țăpoaie, lopeți (de vânturat cerealele), dar și de pusă pâinea în cuptor, deși acestea puteau fi făcute de fiecare gospodar în parte. De asemenea, unii meșteri făceau și instalațiile necesare pentru țesut inul, cânepa și lâna. Un meșter vechi, priceput la multe, a fost Iftimie Ignătescu, descrisă astfel de Marghioala Alex. Curteanu: „Era om voinic, purta plete ca în țara neamțului, Bucovina, lungi, pânăă la umăr, cum apucase de la tatăl său. Fruntea era înaltă cu două intrânduri, ochii erau negri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și-a ridicat han, pune vânzător la han pe Gheorghe Hură, care era de meserie rotar. După cum ne spune Ghiță D. Iacobeanu, hanul-crâșmă deschisă de Rosetti nu a dat rezultate și era concurat de hanul lui Sterian, care avea oameni pricepuți la comerț și negustorie, cum a fost Ion Crâșmarul, care dădea pe datorie. Pe lâng proprietarii din Filipeni, au deschisă crâșme și unii oameni din sat care au crezut că pot obține venituri din vânzarea băuturilor. Miron Boca, factor poștal
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Preparatele din aceste plante - iruri, infuzii, ceaiuri, tincturi, legături, creme, erau folosite direct, singure, aplicate pe locul durerosă sau pe tot corpul, în exterior sau interior, însoțite uneori de incantații versificate sau nu, numite descântece. Descântecul, rostit de baba satului, pricepută în scosă răul, deochiul din om, se adresa spiritului răului, îndemnându-l să iasă, să se ducă, să lase în pace pe cel atinsă de deochi, de sperietură, de farmece, să plece pe lume blestemat, să nu se mai întoarcă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de nouă ori, scuipi să fugă răul și pe urmă îți faci cruce. Omul are așa mare credință în descântec, că se vindecă. Autosugesștia de care am mai amintit! Uite așa se prostește lumea! Dar cel care cu adevărat se pricepe la vindecat este Gheorghe a lui Iftenie Cucu. Dacă are omul o scrântitură, un mușchi încălecat, un picior sau o mână ruptă, ferească Dumnezeu, el este cel mai bun doctor, nu taie nimic, aranjează, pune în lopățele și, când știe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
subsuoară; după 3 săptămâni și după un descântecă iesă draci, care îi facă toate treburile! Pe lângă faptul că trebuie să facă tot ce ține de profesiunea de medic, trebuia să facă și „scriptologia”, să înregistreze toate acțiunile și activitățile („Sanitarii pricepuți”), copiii 0-1 an - 90 în 1971, inclusiv amenințările cu represaliile (diminuarea salariului - retribuția și altele). Medicii de atunci aveau obligații multiple: realizau catagrafia locuitorilor, trimiteau femeile gravide să nască la maternitatea din Bacău (multe nășteau acasă, cu moașa satului), înregistrau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dansator. De altfel, fiind cunoscut în Luncași ca un bun cunoscător al jocurilor populare, a fost chemat, prin anii 70, să le arate celor tineri „figurile”. Le-a arătat, după cum îmi spunea, dar nu de multe ori, și care a priceput, a priceput, și care nu, nu. în 1948, director de Cămin Cultural a fost Vasile Drăgan, iar Mihai Foșlea a fost secretarul organizației UTM. După câțiva ani, în urma unei munci susținute, când funcția de director al Căminului Cultural a fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
altfel, fiind cunoscut în Luncași ca un bun cunoscător al jocurilor populare, a fost chemat, prin anii 70, să le arate celor tineri „figurile”. Le-a arătat, după cum îmi spunea, dar nu de multe ori, și care a priceput, a priceput, și care nu, nu. în 1948, director de Cămin Cultural a fost Vasile Drăgan, iar Mihai Foșlea a fost secretarul organizației UTM. După câțiva ani, în urma unei munci susținute, când funcția de director al Căminului Cultural a fost îndeplinită de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
că respectivul cumpărător era un cititor de mare clasă și nu un diletant flușturatic. Pe lîngă aceste Însușiri, Barceló poseda o memorie de elefant și o pedanterie cu nimic mai prejos decît purtările și sonoritatea glasului, Însă dacă cineva se pricepea la cărți ciudate, el era acela. În acea după-amiază, după ce a Închis prăvălia, tata a sugerat să ne Îndreptăm spre cafeneaua Els Quatre Gats de pe strada Montsió, unde Barceló și fîrtații lui țineau un cenaclu bibliofil despre poeți blestemați, limbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
sfărîma acea clipă ce Îmi aparținea numai mie. — Ani În șir am căutat alte cărți de Julián Carax, continuă Clara. Întrebam În biblioteci, În librării, În școli... mereu zadarnic. Nimeni nu auzise de el sau de cărțile lui. Nu puteam pricepe. Mai tîrziu, la urechile lui Monsieur Roquefort a ajuns o poveste despre un individ care tot străbătea librăriile și bibliotecile În căutarea unor cărți de Julián Carax și care, dacă le găsea, le cumpăra, le fura sau le obținea prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Înclinația de a se Îmbrăca precum Estrellita Castro. — Dar dacă don Federico nu le are cu stilourile? am Întrebat eu cu divină inocență. Tata Își arcui o sprînceană, temîndu-se poate că acele zvonuri ponegritoare Îmi pervertiseră nevinovăția. — Don Federico se pricepe oleacă la tot ce este german și e În stare să facă și un Volkswagen, dacă e nevoie. În plus, ar trebui să vedem dacă existau stilouri pe vremea lui Victor Hugo. Există mulți escroci În libertate. Mie, scepticismul istoricist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]