10,986 matches
-
privi în fața mizeria propriei lor existențe, tragismul destinului lor, ridicolul oricărui divertisment social și ineluctabilitatea dispariției lor anunțate. De unde și delirul lor de invenții, tehnicile puse la punct pentru a evita să privească ceea ce trebuie văzut. Negare, rea credință, refulări, proiecții, bovarism, tot atâtea mecanisme de apărare organizate timp de secole de către oameni pentru a evita cruzimea evidenței. Tot atâtea ficțiuni, fabulații, mituri care împovărează inteligența și stânjenesc înaintarea către adevărata filosofie - cea care produce înțelepciunea, pacea cu sine, cu ceilalți
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
politica, relația cu celălalt sau cu muzica! Plecând de la aceste principii, este imposibil să concretizezi o „viață simbolică”... Dr. Logre este citat de autoarea precedentă. îi datorăm L'AnxiătĂ de Lucrèce, lucrare apărută la J.B. Janin, un excelent prototip de proiecție efectuată fără voia sa de un medic psihiatru. Ar fi nostim, dacă n-ar fi tragic - întrucât doctorașul a avut, din câte se pare, și pacienți în cabinetul său și nu s-a mulțumit să-i facă rău unui filosof
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Donaldson, 2004, p. 10. Pentru elaborarea p. pe termen mediu și lung se folosește modelul de foresight; reprezintă evaluarea acelor programe/realizări care ar putea avea o puternica influență asupra dezvoltării sociale (CNCSIS-UEFISCSU, 2006). Foresight-ul implică următoarele aspecte: - anticiparea și proiecția structurată pe termen lung a nevoilor și dezvoltărilor de natură socială, economică și tehnologică; - metode interactive și participative de realizare a unor studii, analize și dezbateri exploratorii, cu implicarea unor largi categorii de potențiali beneficiari (stakeholders); - crearea de noi rețele
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
avea ca obiective centrale reducerea deficitului de cont curent cu 0,8 mld USD, scăderea inflației și creșterea la 38%, până la sfârșitul anului, și creșterea rezervelor valutare ale BNR cu 0,5 mld USD. Pentru anul 1999, Guvernul admitea o proiecție de scădere a PIB cu 3,5% (pct. 10). Metodele pentru atingerea acestor ținte erau: reducerea semnificativă a deficitului public, limitarea creșterii salariului nominal din sectorul public cu mult sub rata inflației și a deprecierii leului, menținerea condițiilor severe de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
anumite atitudini și comportamente de grup, considerate comune, specifice unei categorii. De aceea, segregarea marchează întotdeauna o „graniță” axiologică ce devine una topografică între ei și noi, subliniindu-se deci dimensiunea simbolică, dar care are, în marea majoritatea cazurilor, o proiecție topografică (Massey, Fisher, 2000). Astfel segregarea se referă și la acele situații în care grupurile, identificate prin opoziția binară de ei și noi, pot folosi în mod diferit resursele și serviciile de care dispun. Acest praxis și semnificația lui socială
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
marxiștii rămân greu încadrabili, întrucât folosesc nivelurile de analiză în accepțiunea singeriană, vizând ca entități în principal clasele și capitalul, ale căror interese și dinamică transgresează statele și națiunile. Teoria dependenței și teoria sistemelor mondiale, ca exemplificări particulare ale unor proiecții de influență marxistă în disciplina relațiilor internaționale, se plasează la nivelul a treilea, analizând însă, complementar, și procese care aparțin de nivelul doi. Înrudit acestora, unii autori din economia politică internațională (de exemplu, Susan Strange) oferă explicații la nivelul sistemului
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Teoriile geopolitice clasice Geopolitica reprezintă, probabil, cel mai înrădăcinat tip de reflecție asupra politicii internaționale. Ea pornește de la o convingere fundamentală asupra ființei umane: aceasta este limitată la și de către mediul în care viețuiește. Ca urmare, statul - cea mai înaltă proiecție instituțională a relațiilor dintre ființele umane - va fi la rândul său limitat de cadrele sale fizice. Prin urmare și relațiile, interacțiunile dintre actorii internaționali vor fi modelate de mediul în care acestea se desfășoară. Față de aceste reacții - până la urmă de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cât și eșecul lor ultim: relațiile dintre state și, ca urmare, politica externă sunt modelate de realitățile geografice. Pasul pe care geopolitica îl face este introducerea unui determinism dinspre mediu înspre acțiunile oamenilor și statelor, care nu sunt altceva decât proiecția ultimă a ființelor umane. În esență, geopolitica susține că politica internațională este un determinism geografic, iar politica externă a statelor este constrânsă de cadrul natural în care acestea există. Prin însăși natura lor, afirmațiile geopolitice constituie, o formă simplă de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în relațiile internaționale după 1989, dezamăgirea multor teoreticieni, confruntați cu noile realități, față de ideea importanței primordiale a factorilor materiali, a realității dure și a chestiunilor de tip hard security pe plan internațional. Valul de contestare post-pozitivistă (Tickner, 2005) a constituit proiecția elaborată a unei atare stări de spirit asupra științelor sociale. Ideea că realitatea socială nu este un dat obiectiv, exterior acțiunii și percepțiilor umane, alături de conștientizarea faptului că studierea realității sociale nu este independentă de obiectul său de studiu, ci
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și claritate acestor considerații introductive. Reducerea lor la un singur curent este imposibilă din cauza diversității și, mai ales, dat fiind că între ele există diferențe epistemologice, metodologice, ontologice și axiologice semnificative. În ultimele decenii, majoritatea teoriilor politice feministe au dobândit proiecții în domeniul relațiilor internaționale, ca disciplină, deși respectivele teorii au apărut mult mai târziu decât „echivalentul” lor în teoria politică. Literatura de specialitate este foarte recentă (primele încercări datând din anii 1970), iar dezvoltarea ei impresionantă din ultimii ani a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pentru primitor - noutatea informației este ceea ce atrage atenția în primul rând. Ignorarea informațiilor ce contravin celor ce „știm” sau credem că știm - în general, oamenii evită, resping, uită sau distorsionează informațiile disonante. Evaluarea sursei - ideile preconcepute, fenomenul stereotipizării, respectiv al proiecției influențează evaluarea sursei, iar mesajul implicit va fi altfel perceput. Percepțiile diferite - modul în care oamenii organizează și interpretează informația recepționată influențează felul în care o înțeleg. Distorsiunile semantice - pot fi cauzate de folosirea unui limbaj specializat care nu este
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
multe în ceea ce privește guvernarea (Bannon, 2003; Pattie, Johnston, 1998). Conform altor studii, de această dată mai apropiate de sfera psihologică, se consideră că unii indivizi votează deoarece se așteaptă ca acest comportament să conteze, procesele psihologice care contribuie la aceasta fiind proiecția propriilor intenții asupra celorlalți (mai mare, în cazul celor similari decât a celor nesimilari) și credința că votul propriu contează indiferent de comportamentul de vot al celorlalți (ambele sunt mecanisme egocentrice) (Acevedo și Krueger, 2004). În cazul României studiile sunt
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
posibile, pretextele despre care vorbește Wilde, permițându-ți să vorbești despre tine Însuți fără să zăbovești prea mult asupra operei. Căci ea dispare oricum din discurs și face loc unui obiect halucinant transient, unei opere-fantome, În stare să absoarbă toate proiecțiile și care nu Încetează să se transforme grație acestor intervenții. Este, deci, preferabil să o folosești ca material pentru sondarea sinelui și să Încerci să recompui fragmentele cărții tale interioare plecând de la rarele elemente disponibile și dând atenție la ceea ce
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
emoții sau sentimente prin care ei le-ar putea controla: de exemplu, indignarea, antipatia, oroarea etc. Μ La omul egoist, invidia Îl face să fie continuu Încordat, preocupat de eventualele reușite ale altuia. De aceea, egoistul are o inaptitudine a proiecției În viitor, fiind obsedat de actualitatea creației sau a succeselor celor din jur. Μ Se apreciază că sentimentul religios este cel mai intimizant dintre toate formele/tipurile de sentiment, deoarece aparține, de fapt, ungherelor ascunse ale conștiinței noastre: sentimentul religios
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
important pentru el decât prezentul sau viitorul. Această răsturnare a valorilor temporale este dată de predominarea În sufletul persoanei respective a stărilor emoționale negative (cum ar fi dezamăgirea și descurajarea), care, conservatoare fiind prin natura lor, anulează orice tentativă de proiecție În viitor a personalității. Μ Se știe că timidul, când este luat prin surprindere sau când este provocat În public, nu are replică, iar dacă totuși răspunde, acest răspuns este total defavorabil pentru el. De aceea, aproape oricine poate ieși
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
că acesta urmează modelul interbelic, În sensul că votul este intermediat de grupul de status. Cauza acestei nedorite Întoarceri În timp este - așa cum subliniază autorii - lipsa unei politici coerente În ultimii unsprezece ani privind lumea rurală și agricultura. Ultima secțiune, „Proiecții Între trecut și viitor”, se ocupă de „politicile față de țărani și de agricultură” (p. 171) și de implementarea acestora În lumea rurală Între 1990 și 2000. SÎnt delimitate două perioade: pînă În 1996 și după 1997, ce corespund, fiecare, unei
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
romanul Nemuritorul în solitudine și durerea (1995), conceput între 1961 și 1964, este „un gen original de antiroman” (Romul Munteanu), în care tema detenției, a experienței carcerale se înscrie într-o dimensiune metafizică și fabuloasă, elocventă estetic. Este o triplă proiecție, cristalizată în trei secvențe - Sisif uitând, Pod la Drobeta și Nemuritorul în solitudine și durerea. Tot ca antiroman este construită și altă scriere, Cărămida cu mâner, publicată fragmentar în „Astra”. SCRIERI: Cu barda-n porți de veac, Brașov, 1941; Eu
MAGHERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287956_a_289285]
-
printr-o idee sau printr-o imagine poetică-nucleu, care devine din ce în ce mai pregnantă pe măsură ce se înaintează în lectură. Cu toate că este vizibilă intenția de inovare a limbajului, autorul rămâne tradiționalist atât în expresie, cât și în opțiunea pentru un anumit spațiu al proiecției poetice. Tonul este solemn, apropiat incantației. Propunând elogiul lucrurilor simple, primare, poetul crede că poate contura profilul unei lumi conservate în puritatea ei inițială: „De îngeri într-o noapte e luna scufundată/ În ciutură și dusă spre tainicul izvor/ O
MARCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288006_a_289335]
-
dintre conștiința critică și lume. Prin lectura literaturii M. se ridică decis împotriva posturii secunde a criticii. Lumea este instalată în forme, în referința imaginară, care substituie sau concurează referentul mundan. Dacă aici accentul cade asupra solidarității dintre cunoaștere și proiecția de lumi spirituale, în Dicțiunea ideilor el se așază pe continuitatea dintre gândire și rostire în actul critic, tinzând să infirme pe cei (Paul Valéry, printre ei) care fac din alianța ideii cu expresia un apanaj exclusiv al poeziei. Singura
MARTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288044_a_289373]
-
care o reproduce ad litteram. O secțiune aparte a criticii lui M. o configurează două sinteze trădând un anumit apetit teoretic: Arca lui Noe (I-III, 1980-1983) și Despre poezie (1987). Ambele se plasează la limita dintre tipologia formală și proiecția istorică. Așa cum o definește criticul, poezia debordează limitele limbajului și, într-un sens particular, le contrazice, iar poeticul nu este decât unul dintre drumurile spre care trimite. Poezia este o construcție solid înșurubată în temeliile limbajului, dar edificiul ei devine
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
ce domnea În societate În general, pe de altă parte: „Așa cum s-a Întâmplat În cazul tuturor utopiilor de acest gen, organizatorii Își descriau planul În termeni raționali și simetrici, În limbajul matematic al urbanismului, al cifrelor de control, statisticii, proiecțiilor și ordinelor precise. Ca și În cazul proiectului coloniilor militare, cu care planul urban se asemăna vag, fațada rațională ascundea cu greu oceanul de mizerie, dezordine, haos, corupție și arbitrar pe care Îl aducea după sine”. O posibilă implicație a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
University Press, New Haven, 1984. Denis Cosgrove, „The Measure of America”, În James Corner și Alex S. Mac Lean, ed., Taking Measures Across the American Landscape, Yale University Press, New Haven, 1996, p. 4. Desigur, hărțile realizate după sistemul de proiecție al lui Mercator i-au obișnuit pe oameni cu reprezentarea În plan a unor peisaje Întinse și miniaturizate. Mumford, The City in History, p. 422. Planul acesta nu doar a creat un spațiu fiscal mai lizibil, ci a și sporit
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
o anume afinitate cu Papini, pentru care nutrise o imensă admirație și ale cărui interviuri le publică la Paris în 1963, adică tocmai în perioada când își gândea arhitectura din trilogia exilului. Personajele acestor romane sunt, într-o măsură semnificativă, proiecții ale unui singur portret. Trăind în epoci diferite ale istoriei - Ovidiu (Dumnezeu s-a născut în exil) în Tomisul augustan, Radu Negru (Cavalerul resemnării) în Evul Mediu valah, Toma Singuran (Prigoniți-l pe Boețiu) într-o contemporaneitate odioasă -, ele urmează
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
reale ale surghiunului lui Ovidiu, ipoteză la care aderă autorul lui Dumnezeu s-a născut în exil: poetul făcuse parte dintr-o sectă ezoterică interzisă la Roma. Rămas singur cu sine, personajul romanului își sondează propria conștiință și, odată cu ea, proiecția unei lumi originare din care s-a ivit întreaga civilizație europeană. Trilogia exilului - și, poate, încă și mai mult, Journal d’un paysan du Danube (1966) - confirmă puterea scriitorului de a pătrunde nu numai până în străfundurile conștiinței individului, ci și
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
reconstituie geneza și metamorfoza romanelor sau relevă raporturi între Liviu Rebreanu și cultura germană, toate aceste demersuri analitice și documentare distingându-se prin avansarea unor date și puncte de vedere noi, de certă valoare istorico-literară. Interesantă este, bunăoară, ideea unei proiecții autobiografice, oarecum paradoxală, a lui Liviu Rebreanu în Titu Herdelea. În sinteza Liviu Rebreanu în agora, construită predominant documentar, dar într-o manieră deloc aridă, I. reconstituie momente majore din existența lui Liviu Rebreanu, unele de intensă încordare, precum împrejurările
ILIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287526_a_288855]