3,588 matches
-
Toți pentru unul și unul pentru toți”. Avertismentul lui Dostoievski trebuie să ne responsabilizeze, o dată În plus, asupra consecințelor posibile ale feed-back-ului comportamental: „De-ți vrei binele, fă și tu altora bine”; „Rău de vei semăna, rău vei secera” etc. (proverbe). * „Vorbește frumos despre cel care are cinstea să fie dușmanul tău.” (H. de Balzac) Dacă nu din alt motiv, pentru faptul că te silește să-ți pui În valoare niște Însușiri pe care altfel poate că nu ai fi ajuns
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
dar iartă greșeala.” (Voltaire) Trebuie să iertăm pentru a acorda o șansă de Îndreptare; cu atît mai mult, trebuie să iertăm pe cel care are puterea de a-și mărturisi vina: „Orice recunoaștere a greșelii este primul pas spre corectare” (proverb). * „Pedeapsa cea bună se face cu mai multe lacrimi din partea celui ce pedepsește.” (N. Iorga) Copilului care a greșit Îi este greu să Înțeleagă, pe de o parte, faptul că părintele, atunci cînd pedepsește, o face cu strîngere de inimă
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
este „conștiința”, care ne descoperă propria vinovăție. * „Două lucruri educă tineretul: pedepsirea celor răi și răsplătirea celor buni.” (Lycurg) Aceasta, În condițiile unei societăți normale, unde „moralitatea” este respactată. Este știut Însă că „Acolo unde este puterea, acolo-i dreptatea” (proverb). Egalitatea În fața legii continuă să fie, din păcate, un deziderat din cauza abuzurilor manifestate de cei puternici. „Să cugeți mereu la cele prin care poți fi liniștit.” (P. Syrus) Recomandarea aceasta se impune nu numai prin Înțelepciunea ei, ci și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
De regulă, este mai bine să meriți cinstea fără să o capeți, decît să te bucuri de ea fără să o meriți”. * „Conformismul sfîrșește aproape totdeauna prin complicitate.” (Octavian Paler) Acest tăvălug al dezonoarei proprii este plastic surprins și În proverbul: „Cine cade În noroi, cu cît se zbate, cu atît se afundă mai mult”. * „Lumea e atît de tare ocupată cu aparența, Încît prea puțin Îi pasă de realitate.” (Johan Oxenstiern) Există și o altă explicație pentru tendința noastră de
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
că simțurile redau Întotdeauna Într-un mod imparțial realitatea, că redau doar ce constată. „Percepția” poate fi silită, la un moment dat, să redea realitatea nu sub chipul ei adevărat, ci așa cum am dori noi să fie: „Niciodată - spune un proverb - oglinda n-a spus unei femei că e urîtă”. * „Nu puteți schimba ceea ce nu recunoașteți.” (Philip C. McGraw) „Recunoașterea” este un act psihologic complex, deoarece pretinde confruntarea curajoasă cu eul nostru autentic, adică cu acele credințe, dorințe și valori ale
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
dorește o mie; cel care posedă o mie, dorește o sută de mii; cel care-i stăpîn pe o sută de mii, vrea să fie domn; cel care-i pe tron, năzuiește la cer” („Pañcatrantra). Nu mai puțin ilustrative sînt proverbele populare: „Avarului Îi lipsește tot atît de mult ceea ce are, ca și sărmanului ceea ce nu are”; „În pahar se Îneacă mai mulți decît În mare”; „Ambiția Îmbată la fel ca vinul”; „Lăcomia este o sclavie veșnică” etc. * „Cel mai rău
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Terențiu) Calea de mijloc e cea mai bună, deoarece cultivă un simț al măsurii În toate: „Destul ajunge și prea mult strică”; „Nu te-ntinde pe cît n-ai, ci te-ntinde pe cît ai”; Cine vrea tot, pierde tot” (proverbe). La rîndul său, Democrit spunea: „CÎnd cineva depășește măsura, lucrurile cele mai plăcute devin cele mai nesuferite”. „Lipsa de dorință e cea mai mare bogăție.” (L.A. Seneca) Afirmația aceasta surprinde, deoarece Întreaga „cunoaștere” ar suferi dacă nu ar exista dorință
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Iată doar unul dintre motive, pe care ni-l prezintă L. Vauvenargues: „Oricît bine am face oamenilor, sînt nemulțumiți crezînd că niciodată nu le facem atît cît merită”. „A fi fericit Înseamnă a fi depășit neliniștea fericirii.” (M. Maeterlinck) În proverbe, Înțelepciunea populară face și ea referire la același lucru: „A fi liniștit e mai bine decît a fi fericit”. Firește că starea de liniște sufletească nu cuprinde ambițiile și vanitățile pe care le presupune, adesea, obținerea stării de fericire, sau
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
suferinței, al unei suferințe metafizice, sau al uneia revoltate existențial. * „Descoperindu-te pe tine Însuți, Înveți să-i cunoști pe alții.” (W.H. Allen) Însă și reciproca este la fel de adevărată: „Cu ochii altora poți să-ți vezi mai bine defectele” (proverb). * „Să fim naționali cu fața spre universalitate.” (Titu Maiorescu) Motivația o aduce Ch. de Montesquieu: „Fiecare națiune este un eu; din unirea tuturor se alcătuiește eul-umanitate”. * „Mai bine să fii nebun laolaltă cu toți, decît Înțelept de unul singur.” (B.
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ar deveni foarte critică. * „Nu merge În afară; Întoarce-te spre tine Însuți; În omul lăuntric locuiește adevărul.” (Sf. Augustin) Într-adevăr, puterea Îi vine omului din interiorul său, din clarificările și convingerile pe care și le impune. Iată un proverb revelator, În acest sens: „Pe cei necinstiți mustrarea nu-i Îndreaptă, ci Îi Înrăiește”. Însă trebuie observat totuși faptul că această meditație interioară asupra „sinelui”, asupra propriei condiții morale, are limitele ei, deoarece, deși pretinde a fi FILENAME \p D
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
dragostea Sa asupra oamenilor. în rugăciune, primim lumină și har de a săvârși binele și pentru alții. Pentru propriile sale greșeli, omul este un mare apărător, iar pentru ale altora își ia dreptul, totdeauna, de a fi judecător. Un vechi proverb zice că tot omul poartă două traiste: una pe piept, alta pe spate. în cea de la spate își adună propriile greșeli și păcate, ca să nu se vadă, iar în cea de pe piept le așează pe cele ale aproapelui său, ca să
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
intelectului și a capacității de muncă, psihoze, delirum tremens (nebunia alcoolicului). Dacă "bolnavul" este animat de bune intenții și are suficientă energie și voință, atunci dispune de șansa de a se lecui de asemenea patimă. Tratamente populare Deși un cunoscut proverb spune că beția o vindecă doar sapa și lopata (moartea), În medicina populară există unele remedii de vindecare a alcoolismului, verificate de-a lungul vremii: Ceaiuri din pedicuță, cornișor sau brădișor, o linguriță din părțile aeriene ale plantelor la o
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
transmită cu succes ideile, să comunice Într-o manieră mai liberă și mai originală. Trebuie menționat În același timp că această reînnoire intelectuală coincide adesea cu abandonarea sau respingerea vechilor idei. Sens: Doar imbecilii nu-și schimbă niciodată opiniile, spune proverbul. Ieși În Întâmpinarea viitorului! Capcană: A fi prea sigur pe ideile tale și pe fundamentele lor poate să conducă la intoleranță și fanatism (vezi semnificația disonanțelor) N.B.: Eu Însămi am Mercur la 28ș Balanță. În 1974, sub tranzitul lui Uranus
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
destinul În mâini. La o persoană adultă, tranzitul corespunde mai degrabă unei realizări, asumării unor responsabilități suplimentare sau unei promovări sociale, care implică adesea neliniște și stres. Întrebarea cea mare - „Oare sunt la Înălțime?” - este de actualitate, Întrucât, după cum spune proverbul „necazul cel mare cu piscurile este că trebuie să mai și cobori de-acolo”... Exemplu: Monique Brossard Le Grand (vezi tema În pagina următoare) O personalitate ieșită din comun, care s-a făcut cunoscută publicului mai ales În calitate de scriitoare. Prima
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
care se pot petrece. Revoluția Solară precizează cum anume se pot materializa toate aceste indicii pe parcursul anului. Pe scurt, cea mai pertinentă este superpoziția metodelor, chiar dacă numai studiul tranzitelor În sine este foarte sugestiv. Referitor la acest subiect există un proverb foarte grăitor: „Cu o floare nu se face primăvară”. Cu una singură, poate că nu, dar cu zece, poate... La fel și cu indiciile previzionale. Unul singur nu spune mare lucru. Dar, dacă există trei sau patru care merg În
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
viața ta Dialog din exclamații Ssst! Doarme mama/tata/copilul/... Metamorfoza viermelui de mătase Ghicește rolul!/ Cine sunt? Cine ești? Desigur, dar... Una spun, alta arăt... Funcția "încetinire" De vorbă cu... Corect, și... Una spun, alta gândesc... Funcția "accelerare" Jocul proverbelor Poveste/povestire în lanț Îmi place.../ nu-mi place... Vorbim cu iconi de pe Messenger... Tabloul de comandă al robotului Cum se face o știre Mesaj din jumătăți/ Lanțul jumătăților de mesaje Expoziție de tablouri vii Expoziție de fotografii vii Cu
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Folcloristul Iuliu A. Zanne era foarte bine cunoscut celor din Băsești și împrejurimi" se spune în numerele 4-5 ale foii „ Glasul nostru ", care, începând cu numărul 2 apărea în patru pagini. Iuliu A. Zanne (18551924), între anii 1895-1903 a tipărit „Proverbele românilor" în zece volume, realizând cea mai completă operă de paremiologie românească o culegere care reproduce manuscrisul lui I. Golescu „Pilde, povățuiri și cuvinte adunate și povești", proverbele și zicătorile din „Povestea vorbii" de A. Pann, dar și un foarte
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în patru pagini. Iuliu A. Zanne (18551924), între anii 1895-1903 a tipărit „Proverbele românilor" în zece volume, realizând cea mai completă operă de paremiologie românească o culegere care reproduce manuscrisul lui I. Golescu „Pilde, povățuiri și cuvinte adunate și povești", proverbele și zicătorile din „Povestea vorbii" de A. Pann, dar și un foarte bogat material adunat și clasificat de autor, inclusiv de la Băsești unde a trăit mulți ani printre țărani, ajutându-i în ridicarea lor culturală și în dezvoltarea economică a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în cărți. De asemenea, avea ca obiectiv „ informarea cititorilor cu știri despre lucruri și fapte de mare importanță, atât din țara noastră cât și din alte țări". „Folcloristul Iuliu A. Zanne se spune în publicație (1-25 decembre 1931) a adunat proverbele tuturor românilor existenți pe suprafața pământului și le-a tipărit în zece mari volume. Pentru aceasta i-a trebuit ani întregi de cercetare, ani întregi a întreținut corespondență cu învățătorii, preoții și toți cărturarii satelor, pentru a aduna atâtea proverbe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
proverbele tuturor românilor existenți pe suprafața pământului și le-a tipărit în zece mari volume. Pentru aceasta i-a trebuit ani întregi de cercetare, ani întregi a întreținut corespondență cu învățătorii, preoții și toți cărturarii satelor, pentru a aduna atâtea proverbe și zicători românești. Vă puteți închipui câtă muncă, câte nopți nedormite pentru a aduna și așeza proverbele și zicătorile culese după alfabet, fiecare numerotat și cu explicațiile necesare, și mai presus de toate, cât de mult a trebuit să citească
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
i-a trebuit ani întregi de cercetare, ani întregi a întreținut corespondență cu învățătorii, preoții și toți cărturarii satelor, pentru a aduna atâtea proverbe și zicători românești. Vă puteți închipui câtă muncă, câte nopți nedormite pentru a aduna și așeza proverbele și zicătorile culese după alfabet, fiecare numerotat și cu explicațiile necesare, și mai presus de toate, cât de mult a trebuit să citească, ce adânc cunoscător al scrierilor românești și chiar străine, căci găsim acolo proverbe și zicători din operele
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a aduna și așeza proverbele și zicătorile culese după alfabet, fiecare numerotat și cu explicațiile necesare, și mai presus de toate, cât de mult a trebuit să citească, ce adânc cunoscător al scrierilor românești și chiar străine, căci găsim acolo proverbe și zicători din operele tuturor scriitorilor de seamă din acel timp ". Despre „C'onu Janne" cum îi ziceau țăranii locului, se scriu și alte lucruri interesante. El este „omul care era sculat poate mai dimineață ca ei”; „un bun prieten
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
devenit o foaie de larg interes, cu rubrici diverse: „Colțul vesel", „Curiozități", „Sfaturi practice", „Știri și informații", „Cugetări și vorbe cu tâlc", „Cuvinte înțelepte", „Tablete" (despre G. Enescu și Edison), „Poșta redacției" (foarte generoasă și aglomerată), „Jocurile foii", „Ancheta foii", „Proverbe și zicători" („Din proverbele românilor" de Iuliu A. Zanne), „Ghicitori, „Folclor", „Reviste și ziare primite", „Activitatea cercurilor culturale'', „Cărți primite", „Poșta administrației" etc. Erau prezenți în „Glasul nostru" colaboratori și abonați din Fălciu, Iași, Neamț, Tutova, de la Giurcani, Voinești, Murgeni
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
larg interes, cu rubrici diverse: „Colțul vesel", „Curiozități", „Sfaturi practice", „Știri și informații", „Cugetări și vorbe cu tâlc", „Cuvinte înțelepte", „Tablete" (despre G. Enescu și Edison), „Poșta redacției" (foarte generoasă și aglomerată), „Jocurile foii", „Ancheta foii", „Proverbe și zicători" („Din proverbele românilor" de Iuliu A. Zanne), „Ghicitori, „Folclor", „Reviste și ziare primite", „Activitatea cercurilor culturale'', „Cărți primite", „Poșta administrației" etc. Erau prezenți în „Glasul nostru" colaboratori și abonați din Fălciu, Iași, Neamț, Tutova, de la Giurcani, Voinești, Murgeni, Șuletea, dar și de la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Marin Rotaru și Gheorghe Gherghe despre 2003, p.101). * Printre cei cu care poartă corespondență A. Zanne se „Ghenuță Coman - o viață... Editura Cutia Pandorei”, Vaslui, „ 77 numără și Al. Vasiliu Tătăruși, care colaborează la realizarea celor zece volume din „Proverbele românilor", „lucrare unică în felul ei, un monument pentru literatura națională". Colaborator din 1895, în materie de folclor, al lui Artur Gorovei, directorul și sufletul revistei „Șezătoarea" de la Fălticeni, unde apar culese de el „Cântece", 1898 „Cântece", „Badiu", „Stanislav", legenda
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]