3,728 matches
-
La 11 martie 1502, domnul dăruia lui Duma Hurduescu și fraților săi Iurie, Drăguș și Cupce “un loc din pustietate pe Spiroasa” ca să facă sat. La o dată după 17 martie 1502, domnul dăruia lui Drobotă și Lupul “un loc în pustiu, la ținutul Chigheciului”, “ca să își facă un sat”. În 1503, domnul întărea lui Stan și fraților lui Ion, Șerban și Ichim “un loc în pustiu pe Cahove, la Fântâna lui Vlad, ca să își facă un sat”. La 13 septembrie 1503
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
La o dată după 17 martie 1502, domnul dăruia lui Drobotă și Lupul “un loc în pustiu, la ținutul Chigheciului”, “ca să își facă un sat”. În 1503, domnul întărea lui Stan și fraților lui Ion, Șerban și Ichim “un loc în pustiu pe Cahove, la Fântâna lui Vlad, ca să își facă un sat”. La 13 septembrie 1503, domnul dăruia lui Buda și Grozea “un loc în pustiu, pe Sărata, ca să își întemeieze un sat”. Așadar, numai în șase cazuri, domnul dăruie unor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1503, domnul întărea lui Stan și fraților lui Ion, Șerban și Ichim “un loc în pustiu pe Cahove, la Fântâna lui Vlad, ca să își facă un sat”. La 13 septembrie 1503, domnul dăruia lui Buda și Grozea “un loc în pustiu, pe Sărata, ca să își întemeieze un sat”. Așadar, numai în șase cazuri, domnul dăruie unor frați locuri în pustiu ca să întemeieze sat, oameni pe care domnul îi socotește “adevăratele noastre slugi care ne-au slujit și ne slujesc cu credință
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Fântâna lui Vlad, ca să își facă un sat”. La 13 septembrie 1503, domnul dăruia lui Buda și Grozea “un loc în pustiu, pe Sărata, ca să își întemeieze un sat”. Așadar, numai în șase cazuri, domnul dăruie unor frați locuri în pustiu ca să întemeieze sat, oameni pe care domnul îi socotește “adevăratele noastre slugi care ne-au slujit și ne slujesc cu credință”, adică îi socotește boieri. Este greu de spus în fața acestei realități documentare că domnul a dus o politică susținută
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vorba de un loc în pustie pentru întemeierea unui sat. În patru ani au fost dăruite tot atâtea privilegii câte a dăruit Ștefan în cei 47 de ani de domnie. Un prim document în care este pomenit un loc în pustiu este cel din timpul lui Iuga voievod (după 2 iulie 1398, înainte de 28 noiembrie 1399), prin care se dăruia lui Braia un loc pe Strahotin. La 12 mai 1425, Alexandru cel Bun dăruia lui Stroici “două pustii: una Drenăuți și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și Peresecina de la obârșie până la gură, câte sate vor putea să își așeze, să își așeze”. La 10 mai 1436, cei doi domni îi întăreau lui Ioan Cautiș satul Ilișăștii “la Cobâle, unde iaste casa lui, și un loc în pustiu, unde iaste moara lui, ca să își facă osăbit sat”. La 13 iunie 1436, Iliaș și Ștefan îi întăresc lui Mihail Stângaciu patru sate și mai multe locuri în pustiu ca să întemeieze patru sate. Ca și în cazurile de mai sus
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ilișăștii “la Cobâle, unde iaste casa lui, și un loc în pustiu, unde iaste moara lui, ca să își facă osăbit sat”. La 13 iunie 1436, Iliaș și Ștefan îi întăresc lui Mihail Stângaciu patru sate și mai multe locuri în pustiu ca să întemeieze patru sate. Ca și în cazurile de mai sus “locurile în pustie” se află între sate sau unde era o moară. La 15(iunie-iulie) 143(6) i se întăresc lui Moica, vornic de gloată, și fratelui său, patru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
iunie-iulie) 143(6) i se întăresc lui Moica, vornic de gloată, și fratelui său, patru sate și trei locuri în pustie și alte două locuri. La 12 iulie 1437, i se dăruia lui Hodco al lui Crețu două locuri în pustiu, pe Cula “între Broșciari și între Deteleu”. La 5 octombrie 1437, îi este dăruită Pobratei un loc în pustiu. La 20 iulie 1438, îi este reînoit privilegiul din 1435, fiind menționate și alte trei locuri în pustie, ceea ce înseamnă că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în pustie și alte două locuri. La 12 iulie 1437, i se dăruia lui Hodco al lui Crețu două locuri în pustiu, pe Cula “între Broșciari și între Deteleu”. La 5 octombrie 1437, îi este dăruită Pobratei un loc în pustiu. La 20 iulie 1438, îi este reînoit privilegiul din 1435, fiind menționate și alte trei locuri în pustie, ceea ce înseamnă că, în trei ani, nu reușise să întemeieze nici un sat. La 5 martie 1438, îi este dăruit lui Giurgiu Piatră
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1438, domnul dă Pobratei o pustie “lângă pricuturile de la Hârlău ca să își întemeieze sat”. Un document excepțional este uricul din 15 iulie 1439. Domnul îi dă și îi întărește lui Ioan Stângaciul un sat pe Racova “care singur el din pustiu și din pădure și-au făcut lui și seliște pe amândouă părțile hotarului și parte lui Lungociu, care iaste pe din gios de moșia lui și iaste pe hotarul său, care iarăși el singur au muncit de au curățit din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui și iaste pe hotarul său, care iarăși el singur au muncit de au curățit din pădure și au făcut seliște, adecă satul și cu morile ce sunt acolo”. Documentul ne dezvăluie modul în care se întemeiază un sat în pustiu, un loc fără stăpân, de obicei împădurit, prin defrișare creându-se spațiul pentru întemeierea unui sat. La 4 octombrie 1440 i se întărea mânăstirii Bistrița un sat pe care îl dăruise Oană Porcul, unul dintre cei mai bogați boieri din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fiului său Giurgea, grămatic, printre care se număra și un loc în pustie, unde să întemeieze un sat. Privilegiul era reînnoit la 30 iunie 1456. Enumerarea documentelor de dinainte de domnia lui Ștefan cel Mare, în care se menționează locurile în pustiu, ne dă posibilitatea să vedem, că aceste locuri se aflau în spațiile foarte largi dintre sate, în unele zone ale țării. Reiese că toți domnii s-au preocupat de colonizarea acestor locuri, ele fiind cuprinse în privilegiile unor mari moșieri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și Balan, de la Strâmba, ambele lângă comuna Puiești (jud. Vaslui). La 24 aprilie 1434, îi erau întărite satele Buciumeni, unde îi este casa, și cele două sate de pe Tutova, dăruite cu trei ani mai înainte. Se adăugau un loc în pustiu, pe Bașeu, mai jos de iazul lui Baliță (com. Havârna, jud. Botoșani) și seliștea lui Oțel, pe Podagra, afluent al Bașeului. De data aceasta privilegiul se dă pentru dreapta și credincioasa slujbă față de părintele domnului, ceea ce înseamnă că popa Iuga
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
situația proprietății, în cele trei perioade stabilite de B. T. Câmpina și Eugen Stănescu, este astfel: Perioada 1457-1472 Din cele 70 de privilegii, 14 se referă la stăpânirea unei mici proprietăți, mai puțin de un sat. Unele sunt locuri în pustiu, unde să se întemeieze un sat, sau seliști, unde a fost sau se poate întemeia un sat; altele se referă la părți de sat și 9 la o jumătate de sat. Când s-a făcut statistica, B. T. Câmpina nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
daniilor domnești nu sunt în toate cazurile oameni care acum intră în posesia unei moșii datorită mărinimiei domnului. Marea operă de colonizare a “curtenilor” răzeși de oaste cum îi numea P. P. Panaitescu se rezumă la cele 6 locuri în pustiu, pe care domnul le dăruie pentru întemeierea unui sat. Când se ajunge la o proprietate ceva mai consistentă, cum este o moșie de jumătate de sat, s-au dat 38 de privilegii, 21 reprezentând o cumpărătură, 12 întărirea unei proprietăți
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
s-a dat pentru moșii de o jumătate de sat, 64 de privilegii, pentru moșii de un sat, 302 privilegii și pentru moșii de două sate, 50 de privilegii. Pentru moșii mai mici de o jumătate de sat, locuri în pustiu și seliști s-au dat 176 de privilegii. În documentele de după 1504, sunt menționate mai multe danii făcute de Ștefan cel Mare. Cinci se referă la o parte de sat, în două documente sunt dăruite seliști, în cinci domnul dăruie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mare. Cinci se referă la o parte de sat, în două documente sunt dăruite seliști, în cinci domnul dăruie câte un sat, iar într-un document domnul dăruia lui Radu Pisc trei sate. Domnul a mai dăruit două locuri în pustiu și în alte două danii e vorba de un loc. În felul acesta, în toată domnia lui Ștefan cel Mare au fost dăruite 13 locuri în pustiu și a fost întărită stăpânirea asupra altui loc. Nu se poate vorbi de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dăruia lui Radu Pisc trei sate. Domnul a mai dăruit două locuri în pustiu și în alte două danii e vorba de un loc. În felul acesta, în toată domnia lui Ștefan cel Mare au fost dăruite 13 locuri în pustiu și a fost întărită stăpânirea asupra altui loc. Nu se poate vorbi de o colonizare, iar dacă ne raportăm la daniile de locuri pustii, pentru întemeierea unui sat, făcute înainte de domnia lui Ștefan cel Mare, daniile făcute de marele domn
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să se poată hrăni acei ce să vor afla într-însa”, satele “unde au fost Mihăilă Roșca, Răpcinții, Rădăuții, și unde este Bălan, și unde este Dragotă, și unde este Șandru, și unde este Petru Bumbotă, și un loc de pustiu mai jos de Bumbotă”. La 18 august 1438, mânăstirea primea un loc în pustiu lângă pricuturile de la Hârlău, pentru a-și întemeia un sat. La 10 mai 1439, domnul dăruia Pobratei prisaca de la Visoca, la Botne, și îi întărește dreptul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fost Mihăilă Roșca, Răpcinții, Rădăuții, și unde este Bălan, și unde este Dragotă, și unde este Șandru, și unde este Petru Bumbotă, și un loc de pustiu mai jos de Bumbotă”. La 18 august 1438, mânăstirea primea un loc în pustiu lângă pricuturile de la Hârlău, pentru a-și întemeia un sat. La 10 mai 1439, domnul dăruia Pobratei prisaca de la Visoca, la Botne, și îi întărește dreptul de a strânge desetina din satele sale. La 23 aprilie 1441, domnul dăruia mânăstirii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de malț și patru coloade de grâu. Dacă sașii din Baia vor încălca tocmelile să plătească 60 de ruble de argint. Domnul mai dăruia trei tătari, moara de la Toplița, un hotar de-a lungul Neamțului Mare și un loc în pustiu pe pârâul Iezerului, ca să întemeieze un sat, două pâraie, care cad în Bahlui, ca să așeze moară, și încă un loc de moară la gura Teliței. Se mai dăruiau doi țigani cu sălașele lor și un tătar cu sălașul său. La
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Sfântului Mormânt. Așadar, Pobratei i-au fost acordate 27 de privilegii: 19 înainte de domnia lui Ștefan cel Mare, 7 între anii 1458-1472 și unul în anul 1500. Domeniul mânăstirii a fost apreciabil, ca mărime: 20 de sate, două locuri în pustiu, unde să își întemeieze sate, prisăcile Visoca, Rusnădzești, vama de la Țuțora, sălașe de țigani și tătari, berbânțe de miere, piatra de ceară din Târgul Frumos. Privilegiile acordate de Ștefan cel Mare reprezintă întărirea unor privilegii anterioare. Domnul a dăruit Pobratei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să intre în satele mânăstirii. La 24 noiembrie 1492, domnul dă Putnei satul Ștubeiul, pe care îl cumpărase de la Ivanco Levici și de la rudele acestuia, toți nepoții luui Hodco Costici, postelnicul, și ai lui Lev (Leu) și un loc în pustiu, de cealaltă parte a Podragăi. La 30 martie 1500, domnul întărea Putnei satele Verejani și Ciulinești și îi dăruia cinci sălașe de tătari. La 14 decembrie 1501, domnul cumpără satul Sinești, la Cârligătură, de la nepoții lui Ion Sinescul, mai cumpără
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ca mărime, au fost marii boieri din Sfatul Domnesc, ca Hărman pârcălabul, Eremia postelnicul, căsătorit cu o nepoată de-a lui Vlaicul, unchiul domnului, sau Luca Arbure, logofătul Tăutul și Clănău spătarul, căsătorit cu Dragna, nepoata domnului. Un loc în pustiu, ca să întemeieze un sat, este dăruit boierului Danciul Ureche. Domnul face danii nu numai celor mai puțin avuți și bisericii, dar și unor mari boieri, care îl slujeau cu credință, ca Tăutul sau Luca Arbure. Se poate spune că Sfatul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cumpărare, de schimbare a unor sate, de împărțirea unor moșii de 30 de sate sau de un sat. Numai domnul acordă dreptul de a întemeia un sat, indiferent dacă beneficiarul era un mare boier sau acum primește un loc în pustiu ca să întemeieze un sat. În Occident, între 1050 și 1150, este epoca stăpânilor de castele - a castelanilor - care, la adăpostul unor ziduri puternice, ce nu puteau fi dărâmate cu armele de atunci, sfidau puterea suzeranilor lor. În Moldova nu au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]