8,522 matches
-
regulă, loc liber îndoielilor, accidentelor și unor rezultate contradictorii, chiar paradoxale, aceste teorii oferă demonstrații justificative ce exclud întâmplarea, variantele probabile și relativitatea. Eu nu vreau să reamintesc rezultatele experimentelor sociologice din anii ’70, când se prezentau spre apreciere două relatări, reușind să se demonstreze tendințe majoritare de a identifica povestea născocită ca fiind adevărată și pe cea reală ca fiind falsă. Comuniștii au priceput repede această „tendință” de a se aprecia coerența unei relatări ca fiind mai adevărată decât realitatea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
când se prezentau spre apreciere două relatări, reușind să se demonstreze tendințe majoritare de a identifica povestea născocită ca fiind adevărată și pe cea reală ca fiind falsă. Comuniștii au priceput repede această „tendință” de a se aprecia coerența unei relatări ca fiind mai adevărată decât realitatea și ne-au bombardat permanent cu „scenarii” aranjate plauzibil. Am văzut recent filmul Filantropica și mesajul lui vizează exact acest fenomen: „povestea” determină credibilitatea și reacția empatică de solidarizare cu cel lovit de soartă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
e reîntâlnit în final, tot noaptea, într-o pădure străbătută de ambii, spre a pleca definitiv din sat. Urmărită în acest interval marcat de un episod periferic al celui de-al doilea război mondial, viața satului se dezvăluie printr-o relatare auctorială la persoana a treia, prin rememorări ale unora dintre actorii și spectatorii scenelor desfășurate anterior. Ceea ce rezultă e o secțiune transversală în existența unei comunități rurale mai curând anistorice. Până la trecerea succesivă prin sat a unor detașamente militare inamice
VLAD-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
mică lume închisă din Valea Cerbului, străjuită de Muntele Vornicului și Dealul Țepelor. Al cincisprezecelea nu e un roman de cunoaștere, ci unul experimental: un exercițiu, un test de abilitate artistică. Demonstrația de virtuozitate devine ostentativă în Ascensiune nocturnă (1984), relatarea fiind însoțită de comentarii auctoriale destinate să releve caracterul de facere, de literatură. Declarându-se „cronicar” al activității de pe un șantier, naratorul anunță că va înfățișa o faptă de eroism, dar amână mereu începerea istorisirii, introduce preliminarii, digresiuni, intercalează chiar
VLAD-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
front și revenit în satul natal după aplicarea Dictatului de la Viena, încearcă să pună într-o ecuație inteligibilă relațiile individ-colectivitate-istorie în momente de cotitură a destinelor. Arta prozatorului se vede mai ales în intuiția fină cu care ține cumpăna între relatarea pură a evenimentelor și comentariul digresiv făcut de personaje. Tandemul de intelectuali ai cărții, Avram și medicul german Sedler, se angajează în colocvii memorabile, care scot narațiunea din tiparele prozei ardelenești rurale, dându-i o notă modernă, lipsită de orice
VLAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
întârziere, sub toate aspectele sale (primul cuvânt apare, în medie, la vârsta de 2 ani, iar primele propoziții abia la 3 ani); vorbirea conține multe cuvinte parazite, cu perseverarea anumitor expresii, dezacorduri gramaticale, activism redus al vorbirii (se mulțumește cu relatări superficiale, fără mobilizarea și organizarea amintirilor), vocabularul este sărac în cuvinte‑noțiuni, frecvența tulburărilor de limbaj este mai mare decât la copiii normali, cu o rezistență specifică la acțiunea de corectare a tulburărilor de limbaj și cu dificultăți importante în
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
zone; - fenomenul migrației, sărăcia, zone/cartiere cu risc ridicat pentru comportament antisocial, delincvență juvenilă, consum de stupefiante etc.; d) cauze relaționale: - dificultăți de comunicare (limbaj nedezvoltat, sărac, dezorganizat din cauza lipsei de stimulare; tulburări de articulație, ritm, fluență, voce, tulburări de relatare/evocare, lipsă de sociabilitate, introversiune accentuată, simptome din spectrul autistic etc.); - dificultăți de integrare în grup (respingerea de către membrii grupului, marginalizarea, izolarea etc.). 4. Cauze necunoscute - acoperă așa‑numita sintagmă „etiologie neprecizată” sau „nediferențiată”, evidentă în unele cazuri de deficiență
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
aflat încă). 4. Predicțiile în perechi - pot fi folosite la diverse discipline unde elevii vor fi grupați în perechi (având eventual o foaie de hârtie și un creion). Profesorul le oferă o listă de câteva cuvinte dintr‑o povestire, o relatare sau un scenariu dinainte construit de el (cu informații din conținutul lecției respective). Fiecare pereche, în urma discuțiilor, va trebui să alcătuiască o compunere sau un scenariu pe baza unor predicții în jurul listei de cuvinte oferite. Această activitate poate fi făcută
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
după criterii date; - asociații de imagini sau obiecte după criterii date; - corespondența unu‑la‑unu a unor obiecte sau imagini; - ordinea numerică a unor obiecte; - stabilirea de relații între diferite obiecte sau imagini; - ordonarea imaginilor dintr‑o povestire însoțită de relatarea povestirii; - asocieri între sunete și litere denumind obiecte și folosind diferite imagini; - activități de sortare a unor obiecte sau imagini după criterii date; - exerciții pentru sesizarea fenomenului de conservare a unor cantități; - exerciții pentru compunerea unor lungimi etc. Formarea și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
o singură culoare; - jetoane de carton colorate în 5 culori (roșu, galben, albastru, verde, negru) și 3 nuanțe (bleu, roz, portocaliu); - creioane și coli de hârtie pentru desen; - imagini cu animale, flori, jucării, fructe, păsări, îmbrăcăminte, legume, mobilă; - imagini pentru relatare și povestire. Metoda urmărește identificarea următoareleor componente: • Comportament motor (M) M.1. Echilibru în ortostatism M.1.1. Poziție de echilibru, mers echilibrat M.1.2. Sărituri peste un obstacol sau de pe un picior pe altul M.2. Coordonare oculo
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Comportament verbal (V) V.1. Achiziția de categorii gramaticale V.1.1. Utilizarea unor categorii gramaticale V.2. Vorbire și exprimare corectă V.2.1. Folosirea pluralului V.3. Limbaj vorbit și limbaj citit V.3.1. Reproducerea unei poezii, relatarea de povestiri după imagini V.3.2. Recunoașterea de litere • Comportament socioafectiv (S) S.1. Manifestări de independență, deprinderi de autoservire S.1.1. Autonomie în îmbrăcare S.1.2. Autonomie în dezbrăcare S.1.3. Executarea unor sarcini casnice
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de acest tip în locul celor sugerate) Criteriu de evaluare: Copilul răspunde la întrebări în propoziții folosind corect acordul subiectului cu predicatul și poziționează corect adverbele de mod. V.2. Limbaj: pronunție, calitatea vocabularului, citire V.2.1. Reproducerea de poezii, relatarea de povestiri Consemn: Recită poezia... Povestește „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici” (se poate alege și altă poveste cunoscută de copil) Criteriu de evaluare: Copilul recită corect, cu intonație, sau relatează pe larg povestea folosind fraze scurte și respectând
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
România. Autorul are darul vizualizării imaginilor, conturând plastic splendoarea acestor ținuturi subterane. Între Carpați și Pirinei (1998) este tot o carte cu însemnări de călătorie, scrisă alert, cu descrieri de peisaj, dar și cu frecvente comentarii culturale ce dau farmec relatărilor. Omul de știință este mereu dublat de un reporter dinamic și de un prozator care poate interesa. Și paginile din Chei și defilee din Munții Apuseni (1988) pot fi citite ca niște note de călătorie. Fire romantică, P. rămâne poet
POMPEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288877_a_290206]
-
Tinerii lui P. nu mai știu să se bucure, „săraci”, „neînțeleși”, ei devin din frumoși crai și din nebuni ai marilor orașe niște băiețași „șmecheri” de la colțul străzii. Romanul este o fabulă a „politichiei”, cu secvențe precum mineriada din 1991, relatarea meciului de fotbal România - Suedia, atmosfera din tractirul pestriț al lui Ciaplin etc. SCRIERI: Mesteci și respiri mai ușor, pref. Bogdan Ghiu, București, 2002. Repere bibliografice: Andrei Milca, Constantin Popescu și catastrofismul de Dâmbovița, CC, 2003, 1-2; Iulia Popovici, Tușele
POPESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288925_a_290254]
-
indivizi, generate de numeroasele păcate omenești. Câteva volume de mai târziu - Ce pățește omul bun (1922), Amice, ești un prost! (1923), Din viața speluncelor (1923) - continuă în același gen, cu ceva mai multă precizie stilistică și mai puțină exagerare în relatarea faptelor. Amorul, sub formele lui jucăușe, dramatice sau tragice, este altă temă a prozei sale. În special culegerile Cum iubește o fată (1907), Cum să iubim?!... (1908), Fericirea se cucerește (1909), Iubirea e biruitoare (1911), O dragoste din ochi (1915
POP-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288894_a_290223]
-
a lui Mircea Eliade, Contribuții la filosofia Renașterii. Provenind dintr-o perioadă de afirmare științifică și publicistică a viitorului savant și scriitor, lucrarea a avut un pandant într-o suită de aproximativ douăzeci de articole - note de călător, impresii intelectuale, relatarea cunoștinței cu Giovanni Papini, Ernesto Buonaiuti, Giovanni Gentile -, texte publicate în aceiași ani în „Cuvântul”, „Universul literar” și „Sinteza” , reproduse pentru prima dată de P.-C., ca Itinerar italian, într-o addenda. Tot mai interesat de „subiectul” Mircea Eliade, cercetătorul
POPESCU-CADEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288949_a_290278]
-
gât) și Const. Nutzescu (O clipă de viată). Publicația se deschide cu un articol de protest privind starea țăranului român din Transilvania (Drepturile țăranului român din Țara ungurească de G.Z. Brașoveanul, pseudonim al lui George Zamfir), urmat de o relatare, Măcelul de la Galați. Redactorii militează pentru drepturile sociale și naționale ale românilor din Transilvania, exprimându-și solidaritatea cu acțiunile și cauza lor (Paznicii păcii și cinstei). M.Pp.
PRIBEAGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289016_a_290345]
-
lui Tolstoi și Brecht sau a unor scriitori mai puțin importanți. Pe toată durata apariției revista include în sumar numai două articole semnate de autori români: D.I. Suchianu face „cronica filmului sovietic”, iar Radu Beligan, după întoarcerea de la Moscova, scrie relatarea intitulată Un valoros schimb de experiență. Publicația ilustrează așezarea interpretării fenomenului artistic sub presiunea ideologiei culturale și politice din URSS. A.P.
PROBLEME DE TEATRU SI CINEMATOGRAFIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289028_a_290357]
-
de Goethe în traducerea lui Panait Cerna, iar Zeling M. Nachim transpune din idiș o proză a lui David Frischman. Retipăriri sunt, de asemenea, articolul Morala socialistă de C. Dobrogeanu-Gherea, câteva însemnări despre materialismul istoric, munca manuală și munca intelectuală, relatarea unei discuții despre caracterul de clasă al literaturii, purtată de Clara Zetkin cu Lenin, precum și articolul Închisorile rusești, în care un avocat francez, după o vizită în URSS, în timpul căreia ar fi stat de vorbă cu prizonieri politici, declară că
PROMETEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289038_a_290367]
-
săptămână, între 12 iunie și 11 septembrie 1848. Redactorii „răspunzători” ai acestui adevărat buletin neoficial al revoluției au fost C. A. Rosetti și Enrich Winterhalder. Primul a dat și orientarea politică a gazetei, prin articole de fond, si a scris relatări amănunțite ale evenimentelor importante. P.r. reprezintă publicistic o fracțiune a mișcării revoluționare, fracțiune condusă de I. C. Brătianu și de C. A. Rosetti. Tinerii colaboratori - poetul I. Cătina, C. I. Arion, Gh. Bacaloglu, Barbu G. Gănescu, V. Boerescu, G. Vernescu
PRUNCUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289056_a_290385]
-
P. Romanul Băiatul drumului (2000) ilustrează altă dimensiune, cea narativă, ce se lăsa întrevăzută pe alocuri chiar în versuri. Este o proză de evocare prin excelență, în care filonul liric se descătușează deseori din chingile acțiunii propriu-zise, autorul preferând o relatare și o descripție statică a întâmplărilor narate. Demersul epic amintește de tipul de proză al începuturilor lui Eusebiu Camilar sau Mircea Streinul, cu aceeași stăruitoare preocupare pentru reînvierea tipologiilor specifice satului bucovinean, într-o succesiune de tablouri ce caută să
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
analitic, frescă, politic, popular, senzațional, de mistere, polițist, dezbatere. Aliază banalul cotidian cu extraordinarul și fantasticul, gingășia cu trivialitatea, frivolul cu poeticul, eroicul și carnavalescul, vulgarul cu sublimul, grotescul cu tragicul, realismul demitizat cu romantismul mizerabilist (idealizarea declasaților, disculparea delincvenților), relatarea cursivă, limpede cu dialogul polemic sofisticat, cu monologul contorsionat sau cu cel dramatic, uneori subiacent dialogului, pe care, ca în teatrul lui Eugene O’Neill, îl contrapunctează, îmbină artificialul literar nedisimulat cu aliteratura, utilizează vocabularul periferic și exprimarea protocolară, injuria
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
scrierilor avându-l drept personaj principal pe Târlici, să abordeze domeniul al cărui public-țintă îl compun copiii și adolescenții. Numai că între naivele aventuri ale lui Târlici și pornografia afișată în narațiunea din 1996, involuția frizează lipsa de măsură în relatarea unor întâmplări, chipurile de o „extraordinară” complexitate existențială. În fața acestui deșeu epic, cu greu se poate ascunde regretul că R. nu s-a oprit la banalele, dar, în fond, acceptabilele încercări poetice de până atunci. SCRIERI: Între mare și cer
RACHICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289078_a_290407]
-
nuvela Vâltoarea, 1950). E drept, cărțile de memorialistică și istorie literară tipărite ulterior - Luminile oglinzilor (1974), Autografe (1983), Descoperirea păsării Sitela (1989) - au reliefat disponibilitatea pentru evocare, pentru portretizare, capacitatea de a surprinde personalitatea unui scriitor, trăsătura lui specifică prin relatarea unor întâmplări mai puțin cunoscute. Talent literar arată R. și în reportaje: Hai cu mine (1942) și Pe drumuri de țară (1957). O mare parte a activității sale a dedicat-o însă creației pentru copii: Un alai la pescuit (1972
RAICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289118_a_290447]
-
captivantă”, R.-N. ratează șansa de a scrie literatură adevărată, paginile lăsând impresia că sunt fie niște compuneri didactice cu ambalaj literar, fie o producție artificială, ieftină, de coloratură melodramatică. Doar parțial există și secvențe izbutite, axate în special pe relatarea unor situații dramatice, care au darul să miște pe cititorul mai sentimental. O prelucrare după Doamna de Ségur (Bietul Tudorel!, „roman pentru copii și tineret”, 1921), traducerile - din Maupassant, Sienkiewicz, Gorki - ar putea fi și un indiciu cu privire la preferințele prozatorului
RADULESCU-NIGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]