11,877 matches
-
a fi fost incapabili să stopeze „actul huliganic”, fiind necesar să fie găsiți țapi ispășitori și la un rang înalt, din nomenclatura întreprinderii. ședințele s-au derulat ritualic, așa cum am precizat deja, tinzând să minimalizeze din punct de vedere politic revolta de la Brașov și chiar să o nege, reducându-i pe protestatari la stadiul de infractori de drept comun. Au fost excluși și sancționați nu doar membri de partid, ci și oricine putea fi suspectat a fi fost cât de cât
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
protestatari la stadiul de infractori de drept comun. Au fost excluși și sancționați nu doar membri de partid, ci și oricine putea fi suspectat a fi fost cât de cât vinovat (după o listă aleatorie), nu doar pentru participarea la revoltă, ci și pentru simpatizarea acesteia. Tot tendențios, activitatea propagandistică a fost zeloasă la nivel vizual prin panouri și lozinci răspândite în întreaga întreprindere. S-a pedalat și pe o propagandă la nivel sonor, prin cântece patriotice. La 1 decembrie 1987
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
loc adunarea generală a oamenilor muncii din IABv: intrarea la ședință a fost verificată, oamenii fiind selectați riguros. În incinta IABv au fost plasate detașamente ale gărzilor patriotice, pregătite să intervină în caz de forță majoră (de pildă, o altă revoltă sau un protest al celor aflați în sală). Intervențiile din ședință au fost stabilite dinainte, iar ședința a fost transmisă în direct pentru Ceaușescu. A fost demisă conducerea întreprinderii și aleasă o alta: nu fiindcă cei dinainte nu ar fi
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
transmisă în direct pentru Ceaușescu. A fost demisă conducerea întreprinderii și aleasă o alta: nu fiindcă cei dinainte nu ar fi fost înrolați ai Puterii comuniste, ci fiindcă aceștia nu se dovediseră a fi disciplinați și abili în a obstrucționa revolta muncitorilor. La nivel simbolic, fosta conducere era, și ea, considerată a fi „pătată” de acțiunea rebelilor. Represiunea Încă din timpul marșului spre Comitetul Județean, protestatarii au fost filați de agenți ai Securității (iar când a fost posibil, chiar fotografiați și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cele din urmă, dezorganizată și presimțind reprimarea, mulțimea s-a retras, fugărită de detașamentele antiteroriste. Cu această ocazie, au fost operate primele arestări printre demonstranți (câteva zeci). Majoritatea arestărilor (sute, de data aceasta) aveau să fie operate în zilele următoare revoltei, după identificarea manifestanților (prin fotografii, filme, dar și după declarațiile informatorilor din uzină sau după listele întocmite de șefii de secție și secretarii de partid din IABv; unele femei care au participat la protest și-au vopsit părul ori s-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ori chiar ținuți în pielea goală, în frig. Bătaia cu bastonul de cauciuc a fost cea mai practicată tortură. Unui anchetat bănuit că a purtat steagul tricolor în timpul marșului (steagul având altă conotație decât cea comunistă și semnificând aici tocmai revolta împotriva comunismului) îi sunt schingiuite mâinile intenționat, întrucât acestea deveniseră organul „vinovat” al respectivului protestatar. Loviturile la cap erau în mod specific gândite. Un anchetat este lovit cu capul de birou întrucât anchetatorii considerau că de acolo venea „răul”. Altuia
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
încât victimele să nu cedeze complet? În urma maltratărilor dure, mulți arestați au trecut prin infernul deznădejdii. Mare parte dintre ei au rezistat însă, prin solidaritate, prin credință, prin viclenie (s-au prefăcut a fi cedat în fața anchetatorilor) sau chiar prin revoltă și insolență în fața celor care îi agresau fizic și psihic. Nu puțini au fost cei care mai întâi au încercat să-și păcălească anchetatorii și să-i manipuleze, chiar dacă au fost descoperiți ulterior. Gavrilă Filichi, a cărui mărturie este cea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
că este un cunoscător al romanului Papillon de Henri Charière, considerându-se a fi prevenit din cartea acestuia de pericolele detenției. Deși inițial încearcă să pareze ancheta printr-o cacealma, după ce este adus în situația să-și recunoască participarea la revolta brașovenilor, treptat începe să creadă în Dumnezeu și găsește diferite metode de a contracara singurătatea din celulă. Este obstinat în a nu ceda psihic. Declarațiile false și cosmetizarea istoriei În urma anchetei dure, mulți protestatari au fost siliți să semneze declarații
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
anchetatorii au încercat să cosmetizeze istoria: ei au regizat anchete în care se pretindea că muncitorii nu s-ar fi revoltat împotriva comunismului și a lui Ceaușescu, ci împotriva directorilor de întreprinderi. A existat și o variantă de interpretare a revoltei ca având o tentă legionară sau de spionaj, dar s-a renunțat la aceste ipoteze neverosimile. Până la urmă s-a pedalat doar pe ideea revoltei „huliganice”, infracționale, excluzându-se intenționat orice urmă de caracter politic în acțiunea muncitorilor brașoveni. Metodele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
lui Ceaușescu, ci împotriva directorilor de întreprinderi. A existat și o variantă de interpretare a revoltei ca având o tentă legionară sau de spionaj, dar s-a renunțat la aceste ipoteze neverosimile. Până la urmă s-a pedalat doar pe ideea revoltei „huliganice”, infracționale, excluzându-se intenționat orice urmă de caracter politic în acțiunea muncitorilor brașoveni. Metodele de tortură și anchetă și limbajul securiștilor nu au diferit, în 1987, în majoritatea cazurilor (excepții au existat, ca întotdeauna), de cele din perioada Dej
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
era la fel ca odinioară: deșteptarea la ora 5 dimineața, în timpul zilei arestatul neavând voie să se întindă, ci doar să stea sprijinit de marginea patului; hrana era alcătuită din ceai, pâine neagră, marmeladă; stingerea era la ora 10 seara. Revolta brașovenilor luase prin surprindere organul de represiune din România. Pe lângă injuriile cu care au fost copleșiți arestații, unii dintre anchetatori nu s-au sfiit (deși foarte rar) să-și manifeste admirația față de protestul brașovenilor: „Măi, băieți, măi, ce-ați făcut
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dintre anchetatori nu s-au sfiit (deși foarte rar) să-și manifeste admirația față de protestul brașovenilor: „Măi, băieți, măi, ce-ați făcut voi, noi nu am fi avut curajul niciodată!” (Filichi, 1994, p. 37). Ecouri studențești La câteva zile după revolta muncitorilor brașoveni au apărut și foarte puținele, dar vehementele solidarizări ale studenților cu protestatarii. Cel dintâi este Cătălin Bia, student la Horticultură, care se așază în fața cantinei cu o pancartă pe care scrie: „Muncitorii arestați nu trebuie să moară”. Studentului
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în orașele de origine, fiind supravegheați și timorați împreună cu familiile lor. Securitatea a evitat să ia măsuri mai drastice, tocmai pentru a nu face vizibilă solidaritatea studenților (intelectuali) cu muncitorii. Procesul Deși fuseseră cercetate și anchetate 183 de persoane în legătură cu revolta brașoveană, la proces sunt prezenți 61 de acuzați (dintre care 53 de la IABv), care primesc aceleași încadrări ca și minerii din 1977: ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice; ei primesc condamnări ceva mai mici decât greviștii din Valea Jiului
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a fost întreruptă în timpul procesului, în apropierea întreprinderii. Intrarea în oraș era și ea păzită. Mai multe unități militare au fost în stare de alarmă; în uzină fuseseră plasate detașamente pregătite să intervină în caz că s-ar fi declanșat o altă revoltă, de pildă, sau o solidarizare. Sentința a fost explicată ca fiind o expresie a „generozității” și „umanismului” lui Nicolae Ceaușescu (care îi lăsase în viață pe protestatari, deși în ședințele din întreprindere se ceruse încă de la început pedeapsa capitală). Chiar
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
din pricina cărora fuseseră exmatriculați, gestul lor fusese emblematic). În 1987, fenomenul disidenței în România luase oarecare amploare, iar figura lui Ceaușescu decăzuse deja din ipostaza liderului reformator, așa cum fusese ea vehiculată până prin 1980, prin diferite strategii de manipulare. De aceea, revolta de la Brașov era bagatelizată și minimalizată de autorități, chiar dacă ceea ce se aplica, de fapt, și anume, deportarea, nu era deloc o măsură neglijabilă de represiune. „Umanismul” pretins în proces al regimului Ceaușescu era o ultimă încercare de a obține în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la diferite forme de captatio benevolentiae în proces, invocând, de pildă, tinerețea inculpaților, lipsa lor de experiență ori căința acestora. Procesul a fost înregistrat, filmat și transmis în direct pentru Ceaușescu, pe o rețea interioară a nomenclaturii. Deportarea și urmările revoltei Deportații au fost supravegheați continuu (acasă și la noul serviciu), impunându-li-se un program strict. Colegii de muncă aveau să-i privească, o vreme, cu retractilitate și suspiciune, dat fiind faptul că Securitatea inculcase zvonul că persoanele nou-încadrate sau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
timp de doi ani, până în 1989, aproape uitând să vorbească (Oprea și Olaru, 2002, p. 141). În schimb, atunci când un altul ajunge, în 1988, într-o delegație la Timișoara, muncitorii din uzina unde se află în delegație îi solicită relatarea revoltei de la Brașov. Deportații fugiți de la locurile de muncă unde fuseseră repartizați în urma procesului erau considerați evadați și tratați umilitor de către cadrele Securității, cu discursuri de tipul: „Mai bine te făcea mă-ta un rahat, măi, pleava societății!” sau „Mai bine
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
deportare sunt umani. A fost un caz în care deportatul a avut intenția să fugă din țară, trecând granița clandestin (după ce, în prealabil, a testat terenul), dar în cele din urmă a renunțat, temându-se de represaliile asupra familiei. După revolta muncitorilor și a celor care li s-au alăturat în marș și după risipirea demonstrației, zona a fost invadată de securiști, milițieni, activiști, îndrumători și orice alt tip de supraveghetori. Orașul a intrat în stare de necesitate, fiind intens supravegheat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a intrat în stare de necesitate, fiind intens supravegheat pe străzi de trupe și patrule; sediile politice, la rândul lor, erau păzite de armată. Convorbirile telefonice cu alte localități din țară sau cu străinătatea în care se relata ceva despre revolta brașovenilor erau întrerupte. Corespondența era verificată (cea expediată din Brașov, în mod special). Unitățile militare au fost alertate, întreprinderile au fost înțesate cu delatori și securiști. Secțiile din IABv de unde izbucnise revolta erau supravegheate zi și noapte de activiști. La
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cu străinătatea în care se relata ceva despre revolta brașovenilor erau întrerupte. Corespondența era verificată (cea expediată din Brașov, în mod special). Unitățile militare au fost alertate, întreprinderile au fost înțesate cu delatori și securiști. Secțiile din IABv de unde izbucnise revolta erau supravegheate zi și noapte de activiști. La Universitatea brașoveană, după acțiunea studenților de la Horticultură, a fost declarată starea excepțională; căminele erau pichetate în permanență, pentru a se evita alte solidarizări ale studenților cu muncitorii. La nivel propagandistic, orașului Brașov
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ideologică, la propriu) i s-a impus să fie zelos în adularea figurii lui Ceaușescu, printr-o propagandă la scară uriașă, glorificare în presă etc.: izbucnise un fel de isterie de manipulare și falsificare a realității. La un an de la revolta brașovenilor, după ce zona fusese învăluită și reeducată (la fel ca în Valea Jiului), în 1988, Ceaușescu se deplasează într-o vizită de lucru în care mizează pe o cacealma regizată cu mult efort, vizitând IABv și mimând că relația între șeful
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
special de supraveghere, fiind instaurată o stare de asediu din partea Securității, miliției și armatei locale, și nu numai. În loc de final La fel ca în Valea Jiului în 1977, și la Brașov, zece ani mai târziu, în noiembrie 1987, cauzele grevei și revoltei sunt economico-financiare și sociale, la început, dar, treptat, revolta primește o coloratură politică. Protestatarii înșiși se vor referi la mișcarea lor ca la o „revoluție”, „insurecție”, „demonstrație”, „grevă”, „manifestare populară”, „revoltă muncitorească”. La fel ca în 1977, și în cazul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
din partea Securității, miliției și armatei locale, și nu numai. În loc de final La fel ca în Valea Jiului în 1977, și la Brașov, zece ani mai târziu, în noiembrie 1987, cauzele grevei și revoltei sunt economico-financiare și sociale, la început, dar, treptat, revolta primește o coloratură politică. Protestatarii înșiși se vor referi la mișcarea lor ca la o „revoluție”, „insurecție”, „demonstrație”, „grevă”, „manifestare populară”, „revoltă muncitorească”. La fel ca în 1977, și în cazul revoltei de la Brașov, solidaritatea dintre protestatari este esențială. Unii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ani mai târziu, în noiembrie 1987, cauzele grevei și revoltei sunt economico-financiare și sociale, la început, dar, treptat, revolta primește o coloratură politică. Protestatarii înșiși se vor referi la mișcarea lor ca la o „revoluție”, „insurecție”, „demonstrație”, „grevă”, „manifestare populară”, „revoltă muncitorească”. La fel ca în 1977, și în cazul revoltei de la Brașov, solidaritatea dintre protestatari este esențială. Unii dintre mărturisitorii și participanții activi la revoltă, anchetați și deportați ulterior, vor declara, după 1989, că nu sunt siguri că ar putea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sunt economico-financiare și sociale, la început, dar, treptat, revolta primește o coloratură politică. Protestatarii înșiși se vor referi la mișcarea lor ca la o „revoluție”, „insurecție”, „demonstrație”, „grevă”, „manifestare populară”, „revoltă muncitorească”. La fel ca în 1977, și în cazul revoltei de la Brașov, solidaritatea dintre protestatari este esențială. Unii dintre mărturisitorii și participanții activi la revoltă, anchetați și deportați ulterior, vor declara, după 1989, că nu sunt siguri că ar putea reedita curajul lor din 1987. Mulți dintre ei au recunoscut
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]