5,379 matches
-
caz cînd lotul a fost înstrăinat către o instituțiune culturală, Casa centrală va despăgubi instituțiunea culturală numai de prețul de cumpărare. Lotul devenit astfel disponibil va trece în proprietatea Casei centrale, care îl va vinde prin bună învoiala unui alt sătean îndreptățit la împroprietărire. Articolul 226 Terenurile pe cari s-au clădit fabrici sau orice alte stabilimente industriale nu sînt supuse restricțiunilor privitoare la pământurile rurale cuprinse în această lege, din momentul terminării construcțiunii și începerii funcționarii. Articolul 227 Dispozițiunile din
REGULAMENT din 31 octombrie 1921 privind cauza de utilitate naţionala, proprietăţile rurale, în măsura şi condiţiunile mai jos arătate, în scopul de a spori întinderea proprietăţii rurale taranesti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134223_a_135552]
-
de voință lui și va încheia proces-verbal de cele constatate. Declarația și procesul-verbal vor fi transcrise într-un registru anume alcătuit și ținut la judecătoria de ocol pe numele proprietarilor. Articolul 237 Prin derogare la regulele stabilite prin codul civil, sătenii proprietari de pămînt au libertatea de a dona sau a testa porțiunea indivizibila arătată în art. 126 din lege, fără obligațiunea pentru donator sau legatar de a raporta, nici chiar în numerar, excedentul peste cotitatea disponibilă. Capitolul 17 Comasarea Articolul
REGULAMENT din 31 octombrie 1921 privind cauza de utilitate naţionala, proprietăţile rurale, în măsura şi condiţiunile mai jos arătate, în scopul de a spori întinderea proprietăţii rurale taranesti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134223_a_135552]
-
comunale, cum și punerea în valoare a produselor micii proprietăți, Casa centrală a împroprietăririi are dreptul de a stabili și impune micilor proprietari obligațiuni privitoare la planul de cultură, la organizarea mijloacelor de cultură și tovărășii, cari să îndrumeze pe săteni spre o cultură rațională și intensivă la desfacerea produselor lor și îmbunătățirea rasei vitelor, determinând și sancțiunile de luat. Articolul 240 Toți cumpărătorii de loturi după legea agrara, află��i într-o altă comună, la o distanță mai mare de
REGULAMENT din 31 octombrie 1921 privind cauza de utilitate naţionala, proprietăţile rurale, în măsura şi condiţiunile mai jos arătate, în scopul de a spori întinderea proprietăţii rurale taranesti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134223_a_135552]
-
și fără îndatorirea de a urmări, în prealabil, încasarea ratelor. Încunoștințarea se va face de Casei centrale a împroprietăririi cu adresa oficială, prin notar, sub luare de dovadă. Capitolul 19 Plata loturilor Articolul 245 De îndată ce s-a făcut împroprietărirea și sătenii au fost puși în posesia loturilor, ei nu vor mai plăti arenda dacă prețul pămîntului expropriat a fost fixat, ci anuitatea prețului, care va fi divizat în rate semestriale calculate pe baza unei dobânzi de 5% pe an și amortisment
REGULAMENT din 31 octombrie 1921 privind cauza de utilitate naţionala, proprietăţile rurale, în măsura şi condiţiunile mai jos arătate, în scopul de a spori întinderea proprietăţii rurale taranesti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134223_a_135552]
-
calculate pe baza unei dobânzi de 5% pe an și amortisment după tabela. Dobîndă de întîrziere va fi de 6% pe an. Articolul 246 Pamantul cultivabil expropriat pe baza decretului-lege No. 3697/918, si a legii agrare, se va vinde sătenilor muncitori de pămînt prevăzuți în art. 77 și următorii din lege în loturi mici. Prețul vânzării nu va putea întrece de 20 ori prețul regional de arenda, fixat în anul 1916 de către consiliul superior al agriculturii pentru anii 1917-1922. El
REGULAMENT din 31 octombrie 1921 privind cauza de utilitate naţionala, proprietăţile rurale, în măsura şi condiţiunile mai jos arătate, în scopul de a spori întinderea proprietăţii rurale taranesti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134223_a_135552]
-
în posesie. Acelora cari nu vor fi în măsură să plătească în întregime pamantul primit, se va acorda un termen de plată în rate pînă la 20 ani, cu condițiunea de a varsă înainte cel putin 20% din preț. Pentru sătenii lipsiți, ministerul agriculturii, cu avizul conform al comitetului agrar, va putea reduce această obligație. Încasarea sumelor datorite se urmărește conform legilor ce sînt sau vor fi în vigoare pentru urmărirea veniturilor Statului, în baza rolurilor ce se vor trimite administrațiilor
REGULAMENT din 31 octombrie 1921 privind cauza de utilitate naţionala, proprietăţile rurale, în măsura şi condiţiunile mai jos arătate, în scopul de a spori întinderea proprietăţii rurale taranesti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134223_a_135552]
-
în plus și pește cota anuală înscrisă pentru amortizare. Articolul 250 Plata prețului pășunilor comunale înființate sau completate prin legea promulgată prin decretul No. 3865 din 22 Septemvrie 1920 se face de comune, în condițiunile prevăzute în acest capitol pentru săteni. Capitolul 20 Dispozituni finale Articolul 251 Casă centrală a împroprietăririi este în drept că, în scopul de a revinde cultivatorilor de pămînt, să cumpere porțiunile de teren rămase pe seama proprietarului. Articolul 252 Prin derogare dela art. 1252 și 1253 din
REGULAMENT din 31 octombrie 1921 privind cauza de utilitate naţionala, proprietăţile rurale, în măsura şi condiţiunile mai jos arătate, în scopul de a spori întinderea proprietăţii rurale taranesti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134223_a_135552]
-
agricultură indicate în anexa art. 44. În acest scop se va emite renta perpetua iar Casă de depuneri, va pune la dispoziția ministerului de agricultură pentru școlile prevăzute la anexă art. 44. Articolul 23 De îndată ce s-a făcut împroprietărirea și sătenii au fost puși în posesia loturilor, ei nu vor mai plăti arenda dacă prețul pămîntului expropriat a fost fixat, ci anuitatea prețului, care va fi devizat în rate semestriale calculate pe baza unei dobânzi de 5 la sută pe an
REGULAMENT din 3 iulie 1923 pentru precizarea şi lămurirea preţuirii şi plăţii pământurilor expropriate, cum şi plata loturilor celor improprietariti în Basarabia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134070_a_135399]
-
Capitolul 1 Articolul 1 Se înființează pe lînga ministerul agriculturii și domeniilor o instituțiune autonomă care va purta numele de: "Casă centrală a cooperației și împroprietăririi sătenilor". Scopul instituțiunii Articolul 2 Scopul instituțiunii este: a) De a veni în ajutorul băncilor populare, cooperativelor și obștiilor sătești, precum și a federalelor lor, de a le supraveghea și controla; ... b) De a autoriza constituirea și funcționarea acestor instituțiuni; ... c) De
DECRET-LEGE nr. 3.922 din 31 decembrie 1918 relativ la înfiinţarea casei centrale a cooperaţiei şi împroprietăririi satenilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140894_a_142223]
-
executa îmbunătățiri funciare; ... h) De a întocmi cadastrul moșiilor parcelate și parcelelor comasate; ... i) De a înființa școlile necesare pentru pregătirea personalului special trebuincios instituțiunii; ... j) De a conduce și execută, lucrările de expropriere a terenurilor rurale și împroprietărire a sătenilor potrivit legilor de expropriere și împroprietărire; ... k) De a organiza asigurările agricole; ... l) De a îndeplini orice alte sarcini ce s'ar da prin legile privitoare la expropriere și împroprietărire. ... Articolul 3 Casă centrală a cooperației și împroprietăririi este persoană
DECRET-LEGE nr. 3.922 din 31 decembrie 1918 relativ la înfiinţarea casei centrale a cooperaţiei şi împroprietăririi satenilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140894_a_142223]
-
suta asupra capitalului vărsat, iar din rest se va varsă la Stat suma necesară pentru plata cheltuielilor bugetare ale centralei băncilor populare. Prisosul se va întrebuința conform deciziei consiliului de administrație al centralei pentru învățămîntul cooperatist, pentru educația profesională a sătenilor și propagandă cooperativa. Articolul 16 Statul va acoperi cheltuelile bugetare cu taxă de 1 la suta asupra beneficiilor nete ale federalelor și băncilor populare, cum și în partea din beneficiul arătat mai sus, care se va varsă la finele anului
DECRET-LEGE nr. 3.922 din 31 decembrie 1918 relativ la înfiinţarea casei centrale a cooperaţiei şi împroprietăririi satenilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140894_a_142223]
-
semințelor și animalelor. ... Ministerul agriculturii va executa prin această direcțiune toate măsurile de îmbunătățire și îndrumare a micei culturi; c) Organizarea și conducerea campurilor de selecțiune a plantelor, procurarea sau producerea semințelor și animalelor de prașila necesare obștiilor, cooperativelor și sătenilor împroprietăriți; ... d) Procurarea creditului necesar obștilor pentru efectuarea operațiunilor agricole sau pentru plata arenzilor; ... e) Organizarea, împreună cu centrală cooperativelor sătești, a vânzării în comun a cerealelor produse de obștii și aprovizionarea lor cu masinele și instrumentele agricole. Articolul 30 Pentru
DECRET-LEGE nr. 3.922 din 31 decembrie 1918 relativ la înfiinţarea casei centrale a cooperaţiei şi împroprietăririi satenilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140894_a_142223]
-
de pescari; ... b) Prin licitație, în loturi mari, de preferință pentru cultura plantelor industriale și legumelor. ... ÎI. A fanetelor și a pămîntului de pășune: a) Prin bună invoeala, crescătorilor de vite model recunoscuți de consiliul superior al agriculturii; precum și în lipsa sătenilor din comunele învecinate; ... b) Prin licitație, preferîndu-se la preț egal sătenii din comunele învecinate. ... Dispozițiunile acestui articol nu se îndeplinesc în cazul cînd pamantul a fost concesionat în folosul îndiguirii. III. Stufăriile, prin bună invoeala, de preferință locuitorilor mărginași sau
LEGE nr. 1.394 din 11 aprilie 1927 privind organizarea şi exploatarea pescariilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143552_a_144881]
-
cultura plantelor industriale și legumelor. ... ÎI. A fanetelor și a pămîntului de pășune: a) Prin bună invoeala, crescătorilor de vite model recunoscuți de consiliul superior al agriculturii; precum și în lipsa sătenilor din comunele învecinate; ... b) Prin licitație, preferîndu-se la preț egal sătenii din comunele învecinate. ... Dispozițiunile acestui articol nu se îndeplinesc în cazul cînd pamantul a fost concesionat în folosul îndiguirii. III. Stufăriile, prin bună invoeala, de preferință locuitorilor mărginași sau industriilor cari le întrebuințează ca materie primă. Capitolul 9 Transportul peștelui
LEGE nr. 1.394 din 11 aprilie 1927 privind organizarea şi exploatarea pescariilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143552_a_144881]
-
din jud. Ilfov, precum și în mai multe comune din regiunea petrolifera, din Ținutul Olt și Prut; ... b) S-au executat lucrări de reformă agrara la proprietățile rămase necontestate, luându-se totdeodată măsurile necesare în vederea desăvârșirii marei opere de împroprietărire a sătenilor; ... c) S-au revizuit planurile Capitalei, cu excepția a doua Ocoale, precum și a orașelor: Craiova, Iași, Constantă, cu excepția cartierelor periferice care urmează a fi ridicate din nou, iar în orașele: Ploiești, Pitești, Piatra-Neamt, Tekirghiol, Carmen Sylva, Mangalia, Poiana Țapului, Vaslui etc.
DECRET-LEGE nr. 2.710 din 13 august 1940 pentru modificarea unor articole din legea pentru unificarea dispoziţiunilor privitoare la cărţile funciare promulgată prin inaltul decret regal Nr. 1.642 şi publicată în Monitorul Oficial Nr. 95 din 27 Aprilie 1938. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143623_a_144952]
-
bătrâneților, pe care o cumpărase de la fostul socru Nicu Hartulari cu două hectare de vie. Aici o așteptau amintirile copilăriei mutate acolo, cât și vechea pianină în fața căreia seara se așeza visătoare, interpretând lieduri și cuplete ce ajungeau la urechile sătenilor, așezați pe marginea șanțurilor drumurilor, ca în fotoliile teatrelor... Era adepta crezului lui Enescu: „Să te odihnești de muncă prin altă muncă!“ A petrecut o parte di n toamna anului 1936 acasă, la Cotnari, susținând activitatea „Asociației pentru Prop ășirea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
teatrelor... Era adepta crezului lui Enescu: „Să te odihnești de muncă prin altă muncă!“ A petrecut o parte di n toamna anului 1936 acasă, la Cotnari, susținând activitatea „Asociației pentru Prop ășirea Cotnarilor“. Seara, cânta la pian spre bucuri a săteni lor ce o ascultau ca pe o zeitate. Dar vremea vremuiește și macină străluc irile ca nisipul și veni timpul când deprimată și bolnavă, la sfârșitul lunii decembrie 1938, s-a internat la Spitalul Filantropia, chinuită de dureri, stingându-se
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
acestui sit, pe Dealul Cătălina, care pro bează marea vechime a localității, importanța ei strategică și economică de a lungul secolelor și mileniilor. Iată și o farfurie smălțuită găsită, probabil, pe locul vechilor case domnești; locul se afla în curtea sătean ului Titirez Ruinele bisericii catolice COTNARIUL ASTĂZI Cotnariul a fost un punct strategic în inima geografică a Moldovei, așezat într un spațiu populat de milenii, așa cum ne demonstrează vestigiile arheologice și documentele din arhivele secolelor XV VIII, cetatea dacică de pe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
din producția celorlalte podgorii din țară sau din străinătate. Totuși, cele 1.710 de hectare ale societății Cotnari cultivate cu viță-de-vie produc anual, în medie, șapte milioane de litri de v in certi ficat la nivel mondial. Iar împreună cu viile sătenilor, la Cotnari există 1900 de hectare cu o asemenea bogăție națională. Dar vinurile de Cotnari sunt foarte căutate atât datorită rarității cât și a calității deosebite. Află, bând paharul, Mic, dar venerabil, Că nu-i vin Cotnarul, Ci soare potabil
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
lor în agricultori și viticulto ri. în timpul acelei revederi, am promis să realizez două mari lucrări: la Scobinți - o frescă cu grupuri de oșteni din vremea lui Ștefan cel Mare, Mihai Viteazu, Alexandru Ioan Cuza, între ei figurând, la cererea sătenilor , și por tretul meu, ca dovadă a integrării Hătmănenilor în istoria Moldovei; la Cotnari - un muzeu într-o veche casă țărănească, cu picturi exterioare pe pereți, iar în interior cu lucr ări în u lei și grafică. În ambele cazuri
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de pe moși ile ei, se vor desfășura la Movili, la Mita, la Schitul Hodi ștei, în tre dealuri... Oștirea Doamnei iese învingătoare și în finalul bătăliei, străbătută de fiorul năvalnic ce ți-l dă victoria, va ține o cuvântare: „Voi săteni credincioși mie, neaoși fii ai ăs tor sate Din Cotnari, din prejurime, cât ține domeniul meu, Doamna voastră cu drag vede ce neprețioasă pa rte Ați luat la voi nevoie, ca buni bravi supușii săi. Poema generalului Milicescu continuă pe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Lehia. „deși călugăr închis în mantie și rânduieli aspre la mânăstirea sa, abatele era și un om de lume și, neuitând pe Dumnezeu și jurământul, ținea socoteală de oameni. Ținea socoteala și de plăcerea sa“. În popasul făcut la gospodăria săteanului Griga Lazarel, uimit de multele lucruri văzute, printre care și taraful de lăutari, abatele apreciază mai ales sarmalele și zama de potroace, dar și vinul d e Cotnar . Astfel, în romanul amintit mai sus, în vara a nului 16 79
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
să-și păstreze vinurile... întotdeauna mulțimea a lucrat prin cooperar e... La Dodești, în zona Vasluiului, în satul bunicilor lui Victor Ion Popa, citeam undeva, prin anul 193 5, când studenții lui D. Gusti făceau culturalizare prin muncă la sate, sătenii au făcut chiar o întovărășire agricolă, tip cooperativă și plănuiau realizarea și a unei asociații locale a apicultorilor. N-au fost înspăimântați că vor fi acuzați, mai apoi, de idei co muniste... în Umbre, III, „Editura Junimea”, Iași, 1975, regretatul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
nu l-au primit tot cu aceleași sentimente, asta pentru că despăgubirea, dacă sunt bine informat, acordată proprietarilor de peste Milcov din Valahia este mai mare decât acea hotărâtă pentru proprietarii din Moldova, în proporție sau cu pământul ce se dă la săteni sau cu munca ce proprietarii aveau a primi de la săteni"454. Ținând cont de evoluția vieții politice din Principate în ultimii ani ai domniei lui Al.I. Cuza, Iașii erau din nou, la începutul anului 1866, în atenția autorităților centrale
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
despăgubirea, dacă sunt bine informat, acordată proprietarilor de peste Milcov din Valahia este mai mare decât acea hotărâtă pentru proprietarii din Moldova, în proporție sau cu pământul ce se dă la săteni sau cu munca ce proprietarii aveau a primi de la săteni"454. Ținând cont de evoluția vieții politice din Principate în ultimii ani ai domniei lui Al.I. Cuza, Iașii erau din nou, la începutul anului 1866, în atenția autorităților centrale. După manifestările avute în apropierea și în timpul zilei de 24
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]