130,724 matches
-
de Jurnalist Emerit al Ucrainei. În special, a optat pentru montarea unei plăci comemorative, cu chipurile celor trei redactori, pe clădirea unde se află sediul ziarului. De asemenea, a sugerat propuneri pentru cinstirea memoriei eruditului Gheorghe Mihalcean la baștina sa, satul Boian. Ideea cu montarea plăcii comemorative e un proiect mai vechi, inițiat de redactorul-șef Ni-colae Toma, mai nouă fiind decizia de a-i primi, post-mortem, pe Mircea Motrici și Gheorghe Mihalcean ca membri ai Societății Jurnaliștilor Români Independenți din
Gheorghe Mihălcean – În alintul iubirii noastre [Corola-blog/BlogPost/93584_a_94876]
-
a învățat să supraviețuiască cu „dușmanul”, folosind cuvântul scris, drept armă a luminii. A așteptat aprobarea pentru înscrierea la facultate vreo patru ani, iar ca să-și exprime poezia a fost nevoie să-și ia pseudonumele de Ana Blandiana, după numele satului natal al mamei - Blandiana, județul Alba. Poeta și prozatoarea Ana Blandiana, cu sensibilitatea și harul său, înveșnicește cuvintele din Cuvânt, motiv pentru care, prin ani, premiile nu au ocolit-o. Este deținătoarea mai multor premii - al Uniunii Scriitorilor din România
Lumina trebuie să pornească din noi [Corola-blog/BlogPost/93605_a_94897]
-
culturală sălăjeană a ultimilor ani îl reprezintă apariția tot mai frecventă a lucrărilor cu caracter monografic dedicate unor localități sau personalități. În acest context și curent istoriografic se încadrează și lucrarea de față, semnată de Ileana Petrean-Păușan, distinsă fiică a satului Treznea. O monografie a satului Treznea nu credem că putea fi scrisă mai bine decât de un reprezentant de seamă al localității. Astfel se adeverește, încă o dată, faptul că oriunde ne-ar purta valurile vieții nu putem uita satul natal
O CARTE DE SUFLET PENTRU MARTIRII DIN TREZNEA [Corola-blog/BlogPost/93613_a_94905]
-
îl reprezintă apariția tot mai frecventă a lucrărilor cu caracter monografic dedicate unor localități sau personalități. În acest context și curent istoriografic se încadrează și lucrarea de față, semnată de Ileana Petrean-Păușan, distinsă fiică a satului Treznea. O monografie a satului Treznea nu credem că putea fi scrisă mai bine decât de un reprezentant de seamă al localității. Astfel se adeverește, încă o dată, faptul că oriunde ne-ar purta valurile vieții nu putem uita satul natal în care am copilărit, casa
O CARTE DE SUFLET PENTRU MARTIRII DIN TREZNEA [Corola-blog/BlogPost/93613_a_94905]
-
a satului Treznea. O monografie a satului Treznea nu credem că putea fi scrisă mai bine decât de un reprezentant de seamă al localității. Astfel se adeverește, încă o dată, faptul că oriunde ne-ar purta valurile vieții nu putem uita satul natal în care am copilărit, casa părintească, poveștile bunicilor sau ale bătrânilor satului despre vremuri de restriște din timpul războiului, cotele insuportabile și colectivizarea forțată a agriculturii, în urma căreia au rămas fără unicul lor mijloc de existență - pământul și animalele
O CARTE DE SUFLET PENTRU MARTIRII DIN TREZNEA [Corola-blog/BlogPost/93613_a_94905]
-
scrisă mai bine decât de un reprezentant de seamă al localității. Astfel se adeverește, încă o dată, faptul că oriunde ne-ar purta valurile vieții nu putem uita satul natal în care am copilărit, casa părintească, poveștile bunicilor sau ale bătrânilor satului despre vremuri de restriște din timpul războiului, cotele insuportabile și colectivizarea forțată a agriculturii, în urma căreia au rămas fără unicul lor mijloc de existență - pământul și animalele. Localitatea Treznea va rămâne în istorie ca o localitate martir a neamului românesc
O CARTE DE SUFLET PENTRU MARTIRII DIN TREZNEA [Corola-blog/BlogPost/93613_a_94905]
-
forțată a agriculturii, în urma căreia au rămas fără unicul lor mijloc de existență - pământul și animalele. Localitatea Treznea va rămâne în istorie ca o localitate martir a neamului românesc, alături de Ip și alte localități care au cunoscut ororile războiului. De satul Treznea se leagă martiriul celor 86 ființe nevinovate, care au fost asasinate în tragica zi de 9 septembrie 1940. De aici credem că pornește și autoarea monografiei în momentul în care a stabilit titlul cărții: Treznea, localitate martir a neamului
O CARTE DE SUFLET PENTRU MARTIRII DIN TREZNEA [Corola-blog/BlogPost/93613_a_94905]
-
ființe nevinovate, care au fost asasinate în tragica zi de 9 septembrie 1940. De aici credem că pornește și autoarea monografiei în momentul în care a stabilit titlul cărții: Treznea, localitate martir a neamului românesc: monografie. Este prima monografie dedicată satului Treznea, iar autoarea mărturisește în argumentarea vastului proiect științific greutatea unui astfel de demers, acela de a cuprinde între coperțile unei cărți atâtea secole de istorie, istorie trăită, nu ficțiune. Însă, autoarea nu este la prima întreprindere de acest gen
O CARTE DE SUFLET PENTRU MARTIRII DIN TREZNEA [Corola-blog/BlogPost/93613_a_94905]
-
realizarea prezentului demers științific. Dar să vedem, pe scurt, cine este autoarea cărții. Ileana Petrean- Păușan s-a născut la 4 iulie 1952 la Treznea și este căsătorită cu Pavel Păușan, recunoscut interpret de romanțe. A urmat cursurile primare în satul natal, în perioada 1959-1967. S-a înscris la Școala Normală din Cluj și a absolvit cursurile prestigioasei școli de învățători în anul 1972. Studiile superioare le-a urmat la Facultatea de Ziaristică din București, pe care le-a absolvit în
O CARTE DE SUFLET PENTRU MARTIRII DIN TREZNEA [Corola-blog/BlogPost/93613_a_94905]
-
Normală din Cluj și a absolvit cursurile prestigioasei școli de învățători în anul 1972. Studiile superioare le-a urmat la Facultatea de Ziaristică din București, pe care le-a absolvit în anul 1985. După absolvirea liceului a fost învățătoare în satul natal, iar din 1985 a lucrat ca redactor la ziarele Năzuința, Graiul Sălajului, Sălajul Orizont. 8 Treznea, localitate martir a neamului românesc: monografie Din noiembrie 2001 și până la pensionare a fost consilier la Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural
O CARTE DE SUFLET PENTRU MARTIRII DIN TREZNEA [Corola-blog/BlogPost/93613_a_94905]
-
rezultatul unor cercetări științifice îndelungate și anevoioase pentru a culege informații din diverse surse, începând cu cele privind vestigiile arheologice, până la evenimentele contemporane și ultra-contemporane, acestea din urmă primite și pe cale orală de către autoare de la oamenii mai în vârstă ai satului. De la cultura materială, până la cea spirituală sau imaterială, până la tradiții și ocupații supuse impactului modernității. Față de alte monografii care au o structură clasică, autoarea cărții de față dovedește inspirație, trădată și de profesia de bază, cea de învățător și apoi
O CARTE DE SUFLET PENTRU MARTIRII DIN TREZNEA [Corola-blog/BlogPost/93613_a_94905]
-
el reflectat în literatură. Astfel sunt redate principalele articole scrise de istorici referitoare la conjunctura istorică în care s-a produs evenimentul de la Treznea, lista martirilor așa cum sunt ei înșirați pe lespezile de marmură ce acoperă groapa comună din cimitirul satului, lista locuitorilor cărora le-au fost arse gospodăriile în timpul masacrului, documente privind procesul criminalilor de război, care a avut loc la Cluj în anul 1946, declarații și mărturii ale supraviețuitorilor, documente importante și inedite din arhiva Ministerului Afacerilor de Externe
O CARTE DE SUFLET PENTRU MARTIRII DIN TREZNEA [Corola-blog/BlogPost/93613_a_94905]
-
loc la Cluj în anul 1946, declarații și mărturii ale supraviețuitorilor, documente importante și inedite din arhiva Ministerului Afacerilor de Externe etc. Regăsim aici redate și articolele semnate de autoare în presa sălăjeană și centrală referitoare la eveniment, precum și poezia „Sat natal”, publicată de către autoare într-unul din volumele de poezii pe care le-a semnat. În cadrul al două capitole distincte sunt analizați cei doi stâlpi ai oricărei comunități locale: biserica și școala. De asemenea, regăsim profile de vrednici preoți și
O CARTE DE SUFLET PENTRU MARTIRII DIN TREZNEA [Corola-blog/BlogPost/93613_a_94905]
-
mai reprezintă adevărate modele. Îi amintim aici pe Ilie Gog, Alexandru Coșuțiu, familia învățătorilor martiri Aurelia și Lazăr Cosma, Vasile Buda, Augustin Romitan și fiul său, doctorul Emil Romitan, nevoit să plece în exil, în America, în timpul regimului comunist. În satul Treznea își găsesc originile mari personalități, precum profesorul Octavian Lazăr Cosma, membru corespondent al Academiei Române sau prof. univ. dr. docent Ioan Pușcaș, a căror biografie și operă sunt analizate în cadrul lucrării. Un capitol consistent este dedicat de către autoare etnografiei, folclorului
O CARTE DE SUFLET PENTRU MARTIRII DIN TREZNEA [Corola-blog/BlogPost/93613_a_94905]
-
o toamnă târzie a copilăriei mele ne-au rămas în curte două berze pe un porumbar, mare cât un hangar. Clămpăneau toată ziua a pagubă. Curând și-au luat zborul și s-au întors primăvara, când tata a plecat, părăsind satul de frica colectivizării! Mai venea, pe furiș, și ne aducea câte o pereche de teneși pentru fiecare copil. Niște teneși albi, mici și frumoși cum n-am mai văzut de atunci nici o altă pereche de încălțări. I-am purtat o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93635_a_94927]
-
chiar, în imagini cu mare impact estetic, chiar sufletesc, prin mânuirea vie a culorii și iubirea sau adâncimea gândirii ce transpar din ele, căci mai oglindesc și veșnicia, după cum spunea Blaga (iar noi îl parafrazăm), ce s-a născut la sat. Iar dacă, deschizând revista, prin absurd, am uita titlul acesteia, din primele pagini ni-l vom aminti, căci în ele plânge Ardealul, în fapte punctuale consemnate cu tristețe în editorialul Marianei Pândaru, dar și în interviul cu I.P.S. Ioan Selejan
REVISTA „ARDEALUL LITERAR” Nr. 2, 3, 4 din 2013 [Corola-blog/BlogPost/93617_a_94909]
-
de trecere, este căutat de omul modern în psihoterapie. Acesta își asumă rolul, de a orienta omul în căutarea sensului pierdut, ori niciodată aflat. Noi, cei care am avut norocul să ne naștem și să trăim o vreme în lumea satului, suntem generația care, încă mai păstrăm legătura cu ritualele primordiale. Atâta vreme cât satul actual poate fi comparat cu satul din amintirea ta, civilizația noastră, cea așezată, agrară, cea a daco-valahilor va trece în sângle românilor de mâine. Satul patriarhal este suit
Conferința – Câmpul Românesc, Hamilton- Ontario [Corola-blog/BlogPost/93665_a_94957]
-
rolul, de a orienta omul în căutarea sensului pierdut, ori niciodată aflat. Noi, cei care am avut norocul să ne naștem și să trăim o vreme în lumea satului, suntem generația care, încă mai păstrăm legătura cu ritualele primordiale. Atâta vreme cât satul actual poate fi comparat cu satul din amintirea ta, civilizația noastră, cea așezată, agrară, cea a daco-valahilor va trece în sângle românilor de mâine. Satul patriarhal este suit în ceruri cu moșii și strămoșii. De acolo ne veghează și ne
Conferința – Câmpul Românesc, Hamilton- Ontario [Corola-blog/BlogPost/93665_a_94957]
-
căutarea sensului pierdut, ori niciodată aflat. Noi, cei care am avut norocul să ne naștem și să trăim o vreme în lumea satului, suntem generația care, încă mai păstrăm legătura cu ritualele primordiale. Atâta vreme cât satul actual poate fi comparat cu satul din amintirea ta, civilizația noastră, cea așezată, agrară, cea a daco-valahilor va trece în sângle românilor de mâine. Satul patriarhal este suit în ceruri cu moșii și strămoșii. De acolo ne veghează și ne așteaptă, așa cum dacii de pe columnă ne
Conferința – Câmpul Românesc, Hamilton- Ontario [Corola-blog/BlogPost/93665_a_94957]
-
vreme în lumea satului, suntem generația care, încă mai păstrăm legătura cu ritualele primordiale. Atâta vreme cât satul actual poate fi comparat cu satul din amintirea ta, civilizația noastră, cea așezată, agrară, cea a daco-valahilor va trece în sângle românilor de mâine. Satul patriarhal este suit în ceruri cu moșii și strămoșii. De acolo ne veghează și ne așteaptă, așa cum dacii de pe columnă ne așteapă, să le facem dreptate: dreptatea pe care ne-o cer, este locul de cinste pe care îl merităm
Conferința – Câmpul Românesc, Hamilton- Ontario [Corola-blog/BlogPost/93665_a_94957]
-
Am trecut Prutul, pentru prima dată, în urmă cu circa 6 ani, cu prilejul primei mele cercetări de teren, alături de o echipă de studenți, de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București. Am cunoscut adevărați povestitori, din satele de suburbie a municipiului Chișinău - Condrița, Colonița, Ghidighici - care, prin istoriile lor de viață, mi-au stabilit și mie traseul și mi-au luminat vocația. Cine consideră că tematica identitară este una perimată și desuetă în Republica Moldova fie este răuvoitor
Cei de peste Prut nu sunt români de mâna a doua [Corola-blog/BlogPost/93603_a_94895]
-
care, prin istoriile lor de viață, mi-au stabilit și mie traseul și mi-au luminat vocația. Cine consideră că tematica identitară este una perimată și desuetă în Republica Moldova fie este răuvoitor, fie nu s-a deplasat prin orașele și satele din stânga Prutului. Îmi amintesc că, după nici două fraze introductive, cei care ne primeau în gospodărie începeau să vorbească despre Unire, despre Podurile de Flori, despre ocupația rusească și despre dramele aferente acestei ocupații petrecute în familiile lor. După această
Cei de peste Prut nu sunt români de mâna a doua [Corola-blog/BlogPost/93603_a_94895]
-
capricioasa, schimbătoare, exact cum ne este prezentată Babă Dochia în legendele ajunse până la noi, zile în care razele calde ale soarelui se întrepătrund cu ploaia, lapoviță, ninsoarea și uneori chiar cu viscolul. Legendele Dochiei ne introduc în atmosferă specifică unui sat românesc unde ocupația de bază este păstoritul. Una din legende spune că Babă Dochia, femeie puternică, dar aprigă și rea, care nu se teme de nimic, „N-are frică de vreun ger/ Nu-i e frică nici de cer”, dornică
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93652_a_94944]
-
rămână treaz”. Prin melosul comorilor folclorice, au mărturisit vrednicia românească frumoșii, dragii noștri invitați, demni de a purta în inimi o fărâmă din darul Duhului Sfânt, ca în clipe de îmbrățișare frățească să ni le dăruie cu dragoste însutită. Primarul satului Mahala, Elena Nandriș, înainte de a doini jalea înstrăinării de neam, împreună cu Lenuța Petriuc, tânăra directoare a căminului cultural din localitatea respectivă, ne-a dorit sănătate, sensibilizând că „asemenea întâlniri, organizate la „Zorile Bucovinei” ne dă puteri să rezistăm, să-i
NE-A DAT ARIPI PENTRU LIBERTATEA ZBORULUI [Corola-blog/BlogPost/93633_a_94925]
-
Sfântă Parascheva este cea mai cunoscută dintre toți sfinții ale căror moaște se află în țara noastră. Sfântă Cuvioasa Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea, în satul Epivat din Tracia. Sfântă Parascheva este cunoscută ca ocrotitoare a Moldovei, moaștele sale fiind păstrate în Catedrală Mitropolitana din Iași. Sfântă Parascheva de la Iași este pomenita de către Biserică Ortodoxă Română pe 14 octombrie. Sfântă Cuvioasa Parascheva este cea mai cunoscută
Sfanta Parascheva sărbătorită la 14 octombrie [Corola-blog/BlogPost/93684_a_94976]