20,441 matches
-
căpătat - încă de acum câteva decenii - caracterul unei adevărate instituții (Stoetzel și Girard, 1975). Astfel încât rezultatele sondajelor de opinie au, în primul rând, funcția de a informa publicul asupra stării de spirit și a tendințelor ce animă conștiința colectivă. Se satisface astfel nevoia de curiozitate, dar nu numai atât. Atare informații pot ajuta oamenii să se orienteze în activitățile zilnice. Instituțiile guvernamentale, administrative și comerciale utilizează rezultatele sondajelor într-un sens și mai aplicativ, ghidându-și strategiile, planurile și producțiile și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
lucru nu este suficient pentru a comunica; trebuie să ne folosim și de context, spre exemplu, pentru că nu vorbim în același mod cu toți interlocutorii pe care îi întâlnim). După Parks (1994), „competența de comunicare reprezintă gradul în care indivizii satisfac scopurile pe care și le-au propus în interiorul limitelor situației sociale, fără să-și riște abilitățile ori oportunitățile de a urmări alte scopuri mai importante din punct de vedere individual” (Jablin, Putnam, 2001, p. 820). Pentru Joseph DeVito, competența de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
expresivă valoric; 4) reacția cognitivă. În ceea ce privește reacția (Katz o denumește uneori și funcția) adaptativă, aceasta reprezintă modul în care receptorul reacționează în vederea maximizării recompensei și minimizării pedepsei. Atitudinile și deprinderile față de anumite obiecte, persoane și simboluri se formează în măsura în care acestea satisfac anumite nevoi. Cu cât sunt mai aproape de satisfacerea efectivă a unor astfel de trebuințe și sunt mai clar percepute ca relevante în acest sens, cu atât este mai mare probabilitatea formării unei atitudini pozitive față de ele, subliniază autorul (este o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de valori. În această arie, se disting trei tipuri de feedback: pozitiv, negativ și formativ. 1) Feedback-ul evaluativ pozitiv încearcă să mențină comunicarea în direcția în care se află deja (spre exemplu, dacă ținem un discurs, iar audiența este satisfăcută de modalitatea de prezentare, vom încerca să păstrăm tipul de abordare folosit); 2) Feedback-ul evaluativ negativ servește unei funcții corective, care ajută la diminuarea/eliminarea comportamentelor de comunicare nepotrivite (dacă este să luăm tot exemplul de mai sus, atunci când
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
188). „În sens psihologic, atât rezolvarea conflictelor, cât și rezolvarea problemelor țin de încercarea de a face față incongruenței, nepotrivirilor între ceea ce este și ceea ce ar putea fi” (Fryer, 1998, p. 121). Rezolvarea se referă la „dobândirea de soluții care satisfac toate cerințele aparențelor forțelor de conflict” (Heitler, 1993). Există trei elemente importante în rezolvarea de conflict, după autoarea americană Susan Heitler: simptom, proces și conținut, acestea fiind susținute de trei perspective majore în ceea ce privește sistemul strategiilor conflictului: confruntarea, evitarea și rezolvarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Astfel, se oferă două alternative dintre care una atât de rea, încât partenerul este pus în situația de a face orice ca să o evite. • Tehnica „kamikaze” este folosită de negociatorul care, în situații de criză, dacă cererile nu-i sunt satisfăcute, preferă să distrugă totul decât să cedeze. Filozofia lui este „nici tu, dar nici eu!”. Într-o altă tactică numită „excursiile vinovate”, persoana inițiatoare poate face pe cineva să se simtă rău pentru că s-a comportat într-un mod care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și aici necesitatea conceperii și utilizării unor exerciții care să pună cursanții în situația de a înțelege în profunzime implicațiile acestora asupra conflictului. 8.2. Negociereatc "8.2. Negocierea" Termenul negociere desemnează procesul pe care îl utilizăm pentru a ne satisface necesitățile atunci când ceea ce ne dorim este controlat de alții. Orice dorință pe care urmărim să ne-o îndeplinim, orice necesitate pe care suntem obligați să ne-o satisfacem sunt potențiale situații de negociere. „Negocierea este procesul în care două sau
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Negocierea" Termenul negociere desemnează procesul pe care îl utilizăm pentru a ne satisface necesitățile atunci când ceea ce ne dorim este controlat de alții. Orice dorință pe care urmărim să ne-o îndeplinim, orice necesitate pe care suntem obligați să ne-o satisfacem sunt potențiale situații de negociere. „Negocierea este procesul în care două sau mai multe părți, având obiective comune și conflictuale, dezbat posibilitățile unui eventual acord.” (Hellriegel, Slocum, Woodman, 1992, p. 478) Aceiași autori vorbesc despre câteva concepte-cheie în negociere: negocierea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să-i confere acestuia o direcție de rezolvare eficientă și mai ales să înregistreze, o dată cu această rezolvare, un progres sau este necesar aportul unei terțe părți (ca în mediere)? Morton Deutsch vedea conflictul ca fiind productiv dacă toți participanții sunt satisfăcuți de rezultatele obținute și cred că au câștigat ceva în urma conflictului. Dacă în cadrul medierii vorbeam despre implicarea terței părți în sensul rezolvării unui conflict escaladat, secțiunea de față ne-a deschis perspectiva centrării mai puțin pe produs (rezolvarea, stingerea conflictului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ideile, sugestiile și deciziile grupului. 2) Rolurile de construcție și susținere a grupului (grupul reprezintă o unitate ce include relații interpersonale diverse, care trebuie construite și menținute pentru ca grupul să funcționeze eficient - astfel încât membrii grupului să fie simultan productivi și satisfăcuți de activitatea în grup; aceste roluri se focalizează pe tonul emoțional al desfășurării activității, iar în lipsa lor membrii grupului obosesc mai repede, se plictisesc de activitatea desfășurată, se angajează frecvent în conflicte unii cu alții etc.): - Încurajatorul contribuie la achizițiile
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cea care menține coeziunea de grup și ajută grupul să crească; - Observatorul și comentatorul înregistrează modul de a acționa al grupului și utilizează această înregistrare în direcția evaluării proprii și a grupului; - Persoana din poziția standard așteaptă până când grupul este satisfăcut de procedurile utilizate și arată criteriile care vor fi utilizate pentru evaluarea funcționării grupului; - Urmăritorul merge cu ceilalți membri ai grupului, acceptând pasiv ideile celorlalți și funcționând mai mult în calitate de audiență decât ca membru activ al grupului. Pe lângă aceste roluri
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
implicații poate avea jucarea fiecărui rol pentru activitatea grupului?” etc.). 5. Rolurile pe care le jucăm în viața de zi cu zi sunt desemnate și de statusul fiecărei persoane interactante. Pentru a încerca depășirea unor roluri ce nu vă mai satisfac, încercați următorul experiment propus de către Milgram: alegeți o persoană pe care o cunoașteți și o respectați (liderul de grup, spre exemplu), o persoană căreia vă adresați folosind titlul sau numele de familie. Luați hotărârea ca în următoarea întâlnire să vă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sunt în număr de cel puțin patru (cf. tabelul 9): 1) baza motivațională pentru atragere. Influența primară în coeziunea grupului constă în motivele și nevoile individuale. Aceste motive includ nevoile de afiliere, recunoaștere, securitate și alte nevoi care pot fi satisfăcute de către grup; 2) proprietățile de stimulare a grupului. Acestea constau în obiectivele, programele și caracteristicile membrilor grupului, stilul operării, prestigiul și alte proprietăți semnificative din baza motivațională; 3) expectațiile privind rezultatele. Acestea se referă la ceea ce simt persoanele ca membri
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
observație nu îi lipsește și el are prilejul să constate, astfel, că portul românesc intrigă, dar și place. Dorul de ai săi începe treptat să îl încerce și se interesează mai des de ceea ce se întâmplă în țară, arătându-se satisfăcut de mazilirea „tiranului” Alexandru Moruzi. Ș. e un memorialist ingenuu. SCRIERI: [Scrisori], în N. Iorga, Scrisori de boieri și negustori olteni și munteni către Casa de negoț sibiană Hagi Pop, București, 1906. Repere bibliografice: N. Iorga, Scrisori de boieri și
STIRBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289935_a_291264]
-
ale lui S. se află, în ordinea realizării literare, mult sub nivelul celor prin care dramaturgul s-a impus anterior. Coriolan Secundus (1929), Durnoaia, Dracul (1935), Baronul mizează pe senzațional și pe comicul de situații, pe efecte facile, menite să satisfacă gustul unui public puțin cultivat. Nu lipsite de calități (intrigă, dialog, atmosferă, pictură de mediu), dar tot superficiale, sunt Răzbunarea și A doua tinerețe, debitoare, de altfel, Patimii roșii. Dezamăgitoare sunt scrierile în proză: romanele O iubești? (1933), Mângâierile panterei
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
vrea să îl integreze familiei. Nevasta rezistă, dar acceptă în cele din urmă, condiționându-și acordul de trecerea pe numele ei a două pogoane. Altfel, bărbatul ar putea să o alunge oricând. Dumitru refuză, sub cuvânt că, dacă i-ar satisface pretenția, femeia, independentă material, nu ar mai avea grijă de copil. De aici, tot timpul, certuri și bătăi. Dumitru o bate pe Voica întocmai ca Ion, personajul lui Liviu Rebreanu, pe Ana. Își bate și soacra, atunci când nevasta îi fuge
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
Andreea Deciu În materie de ficțiune, activitatea teoretică mă satisface pe deplin" (Gérard Genette). Acest motto ales de prefațatoarea și traducătoarea volumului Opera artei. Imanență și transcendență, Muguraș Constantinescu, mi se pare, în special după lectura cărții, o veritabilă profesiune de credință a autorului. Genette e un teoretician vorace și
O estetică pentru contemporani by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17151_a_18476]
-
Falke ce și-a cucerit publicul prin naturalețea cântului și jocului. Acest public frecventator al Operetei, care este puțin probabil să meargă la Operă să vadă și spectacolul de acolo, după cum amatorii de operă nu cred că s-ar declara satisfăcuți de varianta Operetei. Nu atât din cauza unor diferențe de nivel ale spectacolului, ci mai ales din cauza unui orizont de așteptare diferit. Publicul Operetei este unul sentimental care se bucură naiv de acțiunea propriu-zisă și de tot ce i se oferă
Un "Liliac", doi "Lilieci" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17148_a_18473]
-
Adunai tot ce jucau ei, cu ei, pe afișe, cu tot, și le dădeai foc... cu toate deșeurile lor, care ard... nu înfloreau mari stațiuni de gunoi... pentru marii eroi... civilizați... Dar asta era odată... când - de atâta economie, ca să satisfacă Lumea înalt civilizată și Bogată - și Latină era tăiată... și atâtea erau tăiate... din dragoste... din arta... numai viața nu era tăiată... Acum, să vedeți dragoste revărsată... Se taie Planeta toată... Ca să se pună prostia și mojicia în frunte... în
CAPCANA de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381284_a_382613]
-
a-l dezvălui pe el, sie însuși și lumii prin intermediul propriului corp (Mârza D. N., 2007). Prin intermediul instalațiilor și aparatelor sportive folosite în lecția de educație fizică, copii fac cunoștință și cu alte aspecte ale lumii materiale. De exemplu: mingea satisface prin forma sa, ea incită la acțiune deoarece poate fi lovită cu piciorul, aruncată, prinsă, rostogolită, controlată, pe scurt toate proprietățile sale putând fi utilizate pentru a se exprima și a se juca. Având în vedere toate acestea putem afirma
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
din joc; profesorul de educație fizică va lua, în mod obligatoriu, toate măsurile pentru prevenirea accidentelor. Jocurile dinamice, bine organizate și cu un conținut corect, au influență educativă și formativă multilaterală asupra copiilor dacă sunt selecționate și dirijate, astfel încât să satisfacă varietatea intereselor și nevoilor de creștere și dezvoltare a acestora. De asemenea, nu trebuie să omitem faptul că în unele jocuri se pot manifesta și aspecte negative în atitudinea și comportamentul elevilor, ceea ce necesită o corectare imediată. Din numărul mare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
mișcare (dinamice) Datorită faptului că jocurile de mișcare creează o stare de emulație, dublată de un consum energetic mare și în același timp au o influență educativă și formativă multilaterală asupra copiilor dacă sunt corect selecționate și dirijate, astfel încât să satisfacă varietatea intereselor și nevoilor de creștere și dezvoltare a acestora, recomandăm folosirea acestora în lecția de educație fizică și la clasele a V-a și a VI-a. Pentru valorificarea superioară a valențelor multiple sub raport instructiv educativ și pentru
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
posibilitatea să Își aplice cunoștințele, să-și exerseze și antreneze priceperile și deprinderile sale. Forma În care intenția principală este Învățarea este jocul, Învățare care pregătește copilul pentru muncă și viață. Jocul este forma de manifestare a copilului care Îi satisface În cel mai Înalt grad nevoia de activitate. Prin joc se dezvoltă procese psihice de reflectare mijlocită a realității: percepțiile, reprezentările, memoria, imaginația, gândirea, limbajul. Dacă copilul mânuiește În procesul jocului obiecte, materiale i se dezvoltă percepțiile de mărime, culoare
JOCUL - MODALITATE DE CUNOAŞTERE ŞI INTERVENȚIE ÎN CAZUL COPIILOR CU DEFICIENȚE ASOCIATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Andreea-Roxana TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2164]
-
recomandă o abordare diferențiată a conținuturilor, bazându-se pe o oarecare omogenitate a claselor de elevi. Cunoscându-și bine toți elevii, Învățătorul poate opta pentru curriculum aprofundat sau extins, poate recomanda elevilor și părinților acestora un anume opțional care să satisfacă În bună măsură posibilitățile unor copii cu capacități Înalte, sau dacă În colectivul de elevi al clasei are și copii cu deficiențe, În funcție de natura acestora, elaborarea unui curriculum adaptat. Considerând că modelul separării și instituționalizării elevilor cu cerințe educaționale speciale
EDUCAȚIA INTEGRATĂ – STUDIU DE CAZ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria BOZ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2167]
-
că ea depinde de mai mulți factori: gradul deficienței sau anomaliei pe care o prezintă copilul; factorii afectivi, sociali și culturali ai anturajului ce condiționează modul În care părinții trăiesc această realitate; nivelul de aspirație familială; măsura În care copilul satisface așteptările părinților În sensul unei realizări sociale sau intelectuale. Ameliorarea raporturilor părinte-copil se face relativ ușor atunci când părinții știu să discrimineze comportamentele și să reacționeze Într-un mod adecvat, respectiv când și cum trebuie să răspundă cerințelor copiilor lor. Învățarea
COPILUL CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ŞI FAMILIA. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica OȚEL () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2160]