58,131 matches
-
rușinea de a exista și, consecință firească, de a vorbi despre sine. Jurnalul devine, astfel, un fel de confesiune à contre coeur, un instrument de anihilare a eului, nevoit să se exprime parcimonios și să se ascundă în falduri victoriene. Scrisul se transformă, prin urmare, într-un dificil exercițiu spiritual, vizând doar consemnarea evenimentului exterior, indiferent de relevanța sa, și înăbușirea completă a vocii interioare, care încetează, treptat, să-și mai ceară drepturile. Caietele cu pricina nu rețin nimic, nici un amănunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
care n-au cum să nu apară din moment ce două povești se juxtapun. Așa cum spun și legile lui Mircea Nedelciu. Citez cu aproximație: „Dacă două povești apar alăturat, una va deveni posesor și alta obiect posedat“. „La 14 ani, am descoperit scrisul ca o scăpare din lumea reală care-mi era nesuferită.“ Eugenia Ionescu s-a născut în 1923. Din cauza războiului și a permanentei migrații a familei sale, a terminat, fără să-și dea examenul de bacalaureat, Liceul Iulia Hasdeu din Câmpina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
-și povesti sau răscroi biografia pusă în context cu marile evenimete ale istoriei? Un citat din Tennesse Williams așezat la începutul primului caiet ne dă o oarecare idee asupra mobilului de redactare a acestor caiete: „La 14 ani, am descoperit scrisul ca o scăpare din lumea reală care-mi era nesuferită“. Totuși, Eugenia Ionescu nu poate evita o contradicție, fiindcă lângă citatul de mai sus, în 1985, adaugă: „Când vorbesc sunt proastă, când scriu sunt mai puțin proastă, dar când tac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
și natura capriciile ei. - Îi poate sta cineva împotrivă? - Rămâne de văzut. Iată un prim document. O hârtie îngălbenită cu multe linii orizontale, câteva cuvinte imprimate cu litere mici, și unul sus cu litere mari. TELEGRAMA. Printre cele negre, un scris cu cerneală violetă nr. 2554. D-lui Nicu Ionescu, str. Fortunei 7. „Să ne trăiască și să-i dea D-ZEU noroc. Jean“. La 5 aprilie în casa soților Eufrosina și Niculae Ionescu a sosit o fetiță. Timpul nu ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
textul, toate faptele unei zile pentru un mobil incert. „Doctorul Obregia se convinge de influența nefastă a nicotinei asupra organismului omenesc a sistemului nervos în special.“ Totul curge fără paragrafe, dintr-o respirație, fiind greu să deducem unde se întrerupe scrisul unei zile. Schimbarea pastei, a cernelei, a culorii ei nu e neapărat un indiciu. Important e că tot acest jurnal contrazice o teză fundamentală. Conform căreia omul vede toate evenimentele istorice prin intermediul microculturii sale. Aici apare un fel de dedublare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
începe cu o fotografie a lui Shirley Temple, numită previzibil de viitoarea călugăriță drept „copilul minune“. Lângă fotografie putem citi o remarcă deloc auto-flatantă: „Se cunoaște că este produs (jurnalul, n.m) în 1984-1985, prost lipit și hârtie proastă (ca scrisul meu)“. Nu știu de ce nu mi se pare deplasat să compar neîncrederea Eugeniei Ionescu în propriul talent literar cu legitimarea concesivă a puștilor care încep aproape orice frază cu sintagme de genul: „Deși n-am învățat nimic, am luat 10
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
cele 4 ore zilnice pe verticală cuprinde la ziua respectivă aceleași materii spuse de nepoată. - La matematică ai făcut socotelile? Ia să văd! Da, puteai să faci cifrele mai frumos. La compunere titlul e Vine primăvara. Da, frazele sunt corecte, scrisul însă... la început ai scris mai frumos. De ce te grăbești? Și de ce ții degetul așa? - Care deget? - Degetul mic! Numai țoapele țin degetul așa... să se vadă. Ține mâna strânsă. Și pleacă. Fata răsuflă. De data asta a scăpat ieftin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
în care băltesc vagi vapori de cafea, Emil gândește. Din când în când, se deplasează până la fereastră, se sprijină de caloriferul care îl arde abia simțit și oftează printre cutele perdelei. La masă, Ciuvică așteaptă ceva cu un instrument de scris în mână. Tușește spre a nu mai fi ignorat. Se grăbește, e mai tânăr, cugetă Emil ca pentru sine. Are, nu se știe de ce, o privire trist-înțelegătoare, deși pare că nici o mare revelație nu l-a iscodit recent. Ciuvică nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
om fi intrat noi, că la un moment dat m-am trezit că aici sunt patru-cinci benzi, acolo patru-cinci benzi, p-ormă unele-n jos, altele-n sus. Începuse să curgă transpirațiile pe mine, bă frate, unde suntem? Când văd scris mare de tot: Viena. O iau acuma pe unde o da Dumnezeu! Am luat-o la întâmplare. Cert e că, pe unde am fost, n-am găsit loc de cazare. Cu cât înaintai, prețul creștea. Și ne-am întors, văzusem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
coleg al meu a zis că el a citit Familia Guldenburg. Era un serial celebru la începutul anilor ’90. Celebru pentru că era și singurul. Citise titrarea colegul meu și se apropia de sensul pe care acum încercăm să-l dăm scrisului. Câini. Câinii nu pot fi citiți. Îi lăsăm în pace. „Intrarea persoanelor străine strict interzisă“, scrie undeva. Pe blocul 17 E, sc. D. Atenție ugandezi, bolivieni, pakistanezi, pe aici nu se trece. „Gogoși marmeladă 7000 lei.“ Afară miroase a iarbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
despre fenomenul literar românesc - Bibliografia literară română (1932). Cursul de bibliologie (1946) predat de el a fost publicat structurat fiind pe părțile de bibliografie, de organizare a activității intelectuale (Metodica intelectuală. Idei generale în industrii tehnice, 1947), de istorie a scrisului și a cărții (Scris și carte. Istorie, tehnică, semnificație, 1948). A rămas în istoria bibliologiei românești ca editorul periodicului Scriptum. Buletin bibliologic (1943-1944), a înființat (1929) secția de bibliologie în cadrul Institutului Social Român al lui Dimitrie Gusti, a contribuit la
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Bibliografia literară română (1932). Cursul de bibliologie (1946) predat de el a fost publicat structurat fiind pe părțile de bibliografie, de organizare a activității intelectuale (Metodica intelectuală. Idei generale în industrii tehnice, 1947), de istorie a scrisului și a cărții (Scris și carte. Istorie, tehnică, semnificație, 1948). A rămas în istoria bibliologiei românești ca editorul periodicului Scriptum. Buletin bibliologic (1943-1944), a înființat (1929) secția de bibliologie în cadrul Institutului Social Român al lui Dimitrie Gusti, a contribuit la fondarea Centrului Român de
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
utilizarea fișierelor, documente electronice (îmbină text, sunet și imagine fiind considerate documentele viitorului). Ø Materialul pe care este informația (caracteristicile materiale ale documentului vor impune modul de conservare și utilizare a documentului). Ø Producerea acestuia (gravură, microfilm, înregistrare numerică a scrisului, sunetului, imaginii, înregistrarea video, sonoră, date citibile de către pagina web, film cinematografic, multimedia, document cartografic, muzică imprimată etc.); informatica vine în ajutorul achiziției, conservării, difuzării unor documente care pot fi produse automat la mare distanță. Ø Utilizarea acestora directă sau
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Olăreanu (1948) și Ion Gheorghe Pricop (1959-1964). De aceea, îi atrag atenția că și-a luat pe umeri o povară care trebuie onorată. I-am urmărit evoluția lui Rareș Tiron încă din clasa a X-a și constat că patima scrisului devine o constantă a vieții sale, deocamdată cu ingredientele vârstei, cu orgoliul nemărturisit al cuceririi lumii cu talentul său, transferat, desigur, câtorva eroi din cartea debutului, pe care se încumetă s-o propună cititorilor: . Noul pretendent la mâna literaturii are
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
către celelalte povestiri. Pe o schemă similară, în Activitate mistuitoare se conturează descoperirea propriului talent literar de către un tânăr licențiat în Filologie, Osvald, care eșuează ca profesor, apoi în alte locuri de muncă, până ce are „iluminarea” că menirea lui este scrisul. Își face un „laborator de creație” în casa părinților, sub privirile ironice și dezaprobatoare ale familiei. Dojana surorii Mihaela îl aruncă în raționamente dilematice, dar convingerea că are talent învinge, cu toate că trebuie să treacă și de împotrivirea, mai aprinsă, a
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
tremendum 1, ca întoarcere a „fiului risipitor” pregătit pentru căință, salvându-și, astfel, și mama, care l iartă. Ce-i drept, acest moment final nu este suficient de bine susținut artistic, dar este o soluție de viață. Nu știu cum va evolua scrisul lui Rareș Tiron și nu pot pune pariu că pasiunea literară nu va fi abandonată. S-ar putea ca prefața mea să nu confirme așteptarea că s-a născut un viitor prozator. Pariul meu trebuie câștigat de autor, iar nu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
ușor mai apoi, fiindcă ceea ce am citit în acel carnet cu însemnări avea să lucreze în mine și să-mi transforme multe laturi amorțite, schimbându-mă cu totul și copleșindu-mă cu învățăminte. Peste tot, paginile erau acoperite cu un scris foarte mărunt, dar, totuși, citeț. Am început să lecturez chiar de la prima pagină. Scria: Starea de spirit din această celulă nenorocită este cel mai nepotrivit lucru pentru cel care, aplecat către sinceritate, dorește să își pună gândurile în ordine și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
în tine! Întocmai așa, ei bine, se petrecu și cu eroul acestei povestiri, căci, într-o clipă de sclipire sublimă, își aminti de mai vechiul și mult-îndrăgitul său obicei, cu care se îndeletnicise ori de câte ori avusese ocazia în trecut, și anume scrisul. Astfel, cugetând serios la acest lucru, parcă deja și pornise în el agitația febrilă, care apare întotdeauna înaintea marilor decizii, de la care nu știi ce rezultat să aștepți, dar în care ai curaj să ți pui toată speranța. La momentul
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
în el o putere naturală și sinceră de a face literatură, mai ales că, din fericire, știa să găsească perfect și calea de a se acomoda cu exprimarea ei prin cuvinte. „Poate că am fost făcut ca să slujesc lumii prin scris!”, își spunea acesta în gând, de foarte multe ori, încrezător. Se și vedea, astfel, pe cel mai semeț pisc al acestei arte, fiind cel mai de seamă reprezentant al ei, iar mizeria în care trăia astăzi nu-i dărâma deloc
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
prea puțin importantă, pentru ca s-o ia serios în seamă. Nici măcar nesusținerea și ironia celorlalți nu părea a-l deranja prea tare. Desigur, se știe că vorbele calde încurajează întotdeauna, dar el parcă învățase să se descurce și fără ele... Scrisul - acesta era acum cel mai puternic imperativ al său, care reprezenta limpede un statut aparte în viața lui și cu care dorea cel mai mult să se avânte către viață. Iar el voia să înfrunte greul și sudoarea multă, pe
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
vertiginos credința-n zei și-n oameni, văd cum dispar pentru totdeauna persoanele de însemnătate din viața mea. Tocmai mi-a murit mama, și nici în vitalitatea celorlalți nu mă pot încrede pe deplin. Totul se întunecă și geme, numai scrisul mai lucește în întunericul acesta dens. Dacă n-aș continua drumul în direcția pe care mi-o deschide poarta acestei pasiuni, n-aș mai rezista nici eu: fie m-aș sinucide, fie aș înnebuni! Așadar, cred în mizantropie. Atât mi-
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
zi și noapte, continuu. Lucra atât de mult, încât adesea uita și de mâncare, și de somn, căci, în procesul de creație, nici foamea și nici somnul nu există, iar, când apar, sunt ofensatoare. Asta-i situația, ce să faci? Scrisul este o boală grea, dar de lux! Încetul cu încetul, consacrându-se în totalitate lucrului pe care îl făcea, găsi în el cea mai mare desfătare. Întotdeauna, diversitatea în muncă este minunată și extrem de dorită, iar imaginarea a ceea ce se
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
întotdeauna alunecoasă, nestatornică și trecătoare. În astfel de momente, nu mai simțea nimic altceva, decât cadența agitată a respirației sale, pusă în acord deplin cu tulburarea-i creatoare, ce o avea. Întruchipa tipul omului perfecționist și, când venea vorba despre scris, lucra doar întru perfecțiune, cu toate că știa prea bine că aceasta nu există. Însă mai știa și că, în final, va trebui musai să obțină un rezultat de valoare, căci lucrul ieftin nu ține niciodată mult. „Se știe că o imagine
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Și fericirea mea nu-i fericirea altora, precum nici fericirea altora nu-i fericirea mea. Amin! În continuare, în carte erau povestite cele ce au fost scrise aici. mai, 2013 Cale regăsită ar, la urma urmelor, ce înseamnă, mai exact, scrisul acesta? Îmi pare a fi doar o formă de exprimare subiectivă a felului scriitorului de pătrundere a lucrurilor și de viziune asupra lumii. Atât, și nimic mai mult. Multă lume citește și adoptă textele scrise, mai ales atunci când ele sunt
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
peste timp și loc : valentina becart. Desigur, n-am mai avut puterea și curajul să mai abordez acest subiect, lăsând totul pentru o dată viitoare pentru a avea timp suficient să meditez asupra Întâmplării neprevăzute. Mult mai târziu am Înțeles că scrisul, și arta În genere, necesită o muncă sisifică, singurătăți montane, o implicare faustică ( vânzându-ți sufletul Întreg pentru câteva cuvinte), că necesită mult zbucium sufletesc și multe Îngenuncheri, mai ales atunci când te lovești cu fundul de pământ, de vezi numai
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]