4,921 matches
-
a zis el foindu-se pe scaun. Am vrut să spun că avea deja obiceiul ăsta cu mult înainte s-o cunosc eu. Cum de-și permite să folosească termenul „obicei“ în ceea ce mă privește, m-am gândit înfuriată din senin. De parc-aș fi fost o drogată. — Și-atunci de ce-ai stat cu mine? m-am trezit țipând. Dacă tot eram așa de îngrozitoare? Toți cei prezenți în încăpere au tresărit. Inclusiv eu. Luke a dat ochii peste cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mă calmau. Indiferent ce simțeam eu, și ele simțiseră aceleași lucruri. Și-mi repetau tot timpul: Am supraviețuit și acum suntem fericite. Fetele mi-au fost de un ajutor neprețuit mai ales în perioada războaielor Tanga, care se iscau din senin. Crezusem că, după împăcarea de la spital, mama și cu mine nu aveam să ne mai certăm niciodată. Greșit! Foarte, foarte greșit! Nici nu vă puteți imagina ce greșeală am făcut gândind asta. Ce s-a întâmplat a fost că toată lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
de Valium, tristețea mi s-a risipit și m-am simțit ca și cum m-aș fi complăcut într-o stare caldă, dar confuză. Duminică seara am stat acasă. Ne-am cuibărit pe canapea și ne-am uitat la o casetă. Din senin, în fața ochilor mi-a apărut o fantezie încântătoare: eu inhalând o linie lungă și minunată de cocaină. Imediat, am simțit că prezența lui Luke mă sufoca. Am început să mă foiesc pe canapea încercând să mă calmez. Era duminică seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
c/o Annandale’s Hostel for Women, West 15th St, New York. Era de la Luke. Nu intenționasem să mă mai întorc vreodată la New York. Dar când am împlinit cincisprezece luni de când nu mai luasem droguri, Nola mi-a spus, așa, din senin, că ar trebui să merg acolo. —Ei, haide, mi-a zis ea ca și cum pentru mine ar fi fost o nimica toată. Sigur că da. De ce să nu te duci? Nu, am dat eu înapoi. —Ba da, m-a îndemnat ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
spre L.A. în mai puțin de douăzeci de minute. Vivian l-a făcut țăndări, iar Gregory a fost destul de afectat. A plecat cam acum o oră și tocmai a sunat la Resurse Umane, să-i anunțe că demisionează. Demisii din senin în mijlocul zilei? Poveștile horror pe care le auzisem de la foștii mei colegi îmi răsunau în amintire. În orice caz, am vorbit cu Johnny - el e noul asistent temporar - iar el crede că Vivian o să fie prinsă în întâlniri toată ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
și eu te iubesc, Randall! am spus aruncându-mă de gâtul lui și sărutându-l. și sigur că mi-ar place la nebunie să locuiesc cu tine. Pe bune, la ce naiba să mă mai gândesc? Sigur că anunțul picase din senin - chiar nu mă așteptasem ca Randall să-mi facă propunerea asta - dar eu eram obișnuită cu tipi cărora le era teamă să se implice prea mult într-o relație, tipi ca James, care refuzase să-mi dea voie să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
emoții a unui dealer de blackjack de la Bellagio 1. Oare eu eram singura care se simțea complet năucită de faptul că un editor senior - un editor cu atașamentul și cu rezultatele incredibile ale lui Phil - putea fi concediat așa, din senin? Dawn și Phil lucraseră împreună vreme de patru ani de zile - patru ani la Grant Books, adică douăzeci de ani oriunde altundeva - însă ea nu părea nici pe departe afectată de faptul că Vivian se descotorosise de el fără milă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
de la șapte kilometri depărtare - și care îmi cerea mâna. Voiam să mă mărit cu el?! Întrebarea plutea în aer. Eu nu mai puteam să respir. O cerere în căsătorie? Nu mă așteptasem la asta - mi se părea că venise din senin și că era prea devreme... — Claire, a șoptit Randall, te rog, spune da. M-am uitat în ochii lui. Îi iubeam pe Randall. Îl iubeam. Îl iubeam de când aveam optsprezece ani. — Da, am răspuns și următorul lucru de care îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
e nevoie să conduci un taxi, băiatule. Orice vechitură de mașină e suficientă. — Ba nu, e o diferență. Cu o mașină obișnuită, pierzi elementul de trudă, care e esențial pentru întreaga experiență. Oboseala, plictisul, monotonia care te tâmpește. Apoi, din senin, simți brusc un mic impuls de libertate, o clipă sau două de fericire reală, neîntinată. Dar pentru ea trebuie să plătești. Fără trudă, nu cunoști nici fericirea. Tom habar nu avea de ce continua să îl refuze în felul acesta pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
să am probleme. Știi cum e. Dintr-una-ntr-alta... bum! — Bum? a repetat Tom. — Da, bum, a spus ea. Și nu mă pune să-ți explic ce-i aia. — Bine, am intervenit, pricepând deodată că mariajul ei nu era deloc atât de senin cum bănuisem. Cred că știu care e soluția. Marina păstrează colierul, dar nu-l duce acasă. Colierul rămâne la restaurant. Îl poartă la serviciu, dar apoi îl lasă în casa de marcat peste noapte. Tom și cu mine putem veni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
o să apară un rol foarte important în curând. Da. Să vă explic. Probabil nici n-o să vă vină să credeți, pentru că de-abia îmi vine mie să cred, dar acum vreo șase săptămâni noul meu agent m-a sunat din senin. Niște oameni importanți de la Hollywood s-au arătat interesați să transforme Un tip la înălțime într-un film. Eram interesată? Interesată? Aproape am scăpat telefonul din mână! Dacă eram cum? E greu de crezut că în urmă cu doar un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
nazală și monotonă, atât above, cât și below the line. — Categoric! răspund cu Însuflețire, de parcă aș vrea să spun: Nu asta face toată lumea ? Logistice. Adică cum ? O, Doamne. Dacă mă Întreabă ? Nu fi proastă, Emma. N-o să te Întrebe din senin „Ce Înseamnă logistice ?“ Doar lucrez ca și ei, În marketing, nu ? Firește că știu lucrurile astea. Și, oricum, dacă mai pomenesc iar cuvântul ăsta În discuție, am să schimb repede subiectul. Sau o să zic că eu am trecut de etapa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
opri“ și au scris astfel o pagină importantă din istoria marketingului.“ Nu-i de mirare că Cyril a intrat așa În priză. — În cinci minute. Dave se uită la ceas. Aproximativ. — Dar... de unde până unde ? spune Katie. Adică, așa, din senin ? În ochii lui Dave lucește un licăr de satisfacție. Evident că a spus povestea asta de o mie de ori de azi-dimineață și se distrează copios. Se pare că vrea să-și arunce și el așa un ochi asupra filialei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
ai să ne vezi că stăm și discutăm literatură. Ne-am prefăcut cu toții. — Ești incredibilă. Mustăcește vizibil. Și la administrativ era o atmosferă la fel de falsă. Faptul care mi-a stârnit suspiciunea a fost că doi angajați s-au ridicat din senin și au Început să cânte imnul Panther Corporation. Nici măcar nu știam că avem așa ceva. — Nici eu, zic surprinsă. Și cum era, mișto ? — Tu ce crezi ? Ridică din sprâncene cu efect comic, iar eu Încep să chicotesc. E foarte ciudat, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
perfectă dreptate. Dar ar fi fost mult mai ușor dacă aș fi putut pur și simplu să spun Încântată „Vai, ador mașinile de epocă !“ Oricum. Nu contează. În timp ce-mi dau apa pe gât, În fața mea apare ca din senin o farfurie cu ardei copți. — Uau ! spun plăcut surprinsă. Îmi plac la nebunie ardeii copți. — Știu. Jack pare destul de mândru de sine. Ai zis În avion că ardeii copți sunt felul tău de mâncare preferat. Serios, așa am zis ? Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
bine ? A, despre asta e vorba. Da, mulțumesc, spun după o pauză. — Cu tipul tău misterios. — Da, zic și arunc pe șustache o privire spre peluză, uitându-mă după Jack. — E cineva de la noi de la firmă, așa-i ? spune din senin Connor, și simt un junghi În stomac. De ce spui asta ? zic pe tonul cel mai firesc de care sunt În stare. — De asta nu vrei să-mi spui cine e. — Nu e vorba de asta ! E vorba doar... Connor, de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
cu pași mari, cu paharul de Pimm’s În mână, iar eu rămân uitându-mă după el, scăpând un cub de gheață În iarbă. Un apartament. Asta nu poate să Însemne decât un singur lucru. O să facem sex. Și, din senin, mă cuprinde o nervozitate insuportabilă. — Doamne, ce tâmpit sunt ! exclamă Connor, lăsându-și jos cuțitul. Doamne, ce orb am putut să fiu. Se Întoarce cu fața spre mine, și Îmi aruncă o privire albastră otrăvită. Emma, știu cu cine te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
îmi taie răsuflarea. La capătul ei e o bărcuță de lemn, cu un pescar care o închiriază. După ce ne așezăm în barcă, privind în sus mi se pare că stâncile îmi împing aerul înapoi în plămâni. Cerul este magnific de senin și albastru. La amiază ajungem în vârful stâncii. Când privim în jos, având perspectiva pe care o are o pasăre, barca pare mai mică decât o furnică. Comparația dintre grandoare și micime îmi oferă o idee asupra profunzimii și întinderii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
ar trebui să fie luată la fel de în serios ca o bătălie. Pentru ea, asta e mai mult decât adevărat. Simte că trebuie să lupte pentru dreptul de a respira. Devine isterică și nervoasă. Nimic nu durează veșnic, comentează ea din senin. Când doarme bine noaptea, se trezește gândindu-se la trecutul ei. Într-o zi, îi dezvăluie un secret cântăreței ei de operă preferate. Știi, asta este exact aceeași scenă pe care am jucat rolul Nora. Se întreabă pe unde e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
verifice din când în când ceasul că nu cumva sè întârzie prea mult! De ce n-ai venit dupè mine sâmbètè? De ce te-ai temut? Sè nu fii vèzutè cu mine? ea pierzându-și zâmbetul de pe buze, de parcè chipul ei, senin pânè atunci că cerul albastru de varè, s-ar fi umplut brusc de nori grei, cèutând din priviri un loc unde sè se adèposteascè de furtună care stè sè izbucneascè în aer, dar Matei, dur și inflexibil, nu-și deschide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
albe susținându-și nevinovèția, n-am tras-o de pèr, n-am tras-o! strèduindu-se el sè-și convingè mama care, însoțitè de mama Dianei, intrase alarmatè în camera copiilor, nu cred cè voi înțelege niciodatè de ce a plâns atunci din senin Diana, poate pentru cè Matei, neștiutorul, nu s-a priceput sè-i facè un bèiețel adevèrat, cine știe! La o vreme dupè aceea, Diana și pèrinții ei s-au mutat în sud, tatèl ei fiind de acolo, Matei n-a mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
fi Întors zâmbind spre Buni, toate simțurile s-ar fi aflat În alertă, pregătite s-o cântărească, s-o măsoare. Deasupra celor cinci cârlionți ai ei, uscați de permanentul ei proaspăt, de proaspătul vopsit, licărind ca arama Într-un asfințit senin de septembrie, se Încrucișează ultrasunete, semnalele liliecilor, priviri pline de subînțelesuri. Atenție! Filmare cu Încetinitorul! Buni se ridică, mai Întâi se ridică umerii gheboșați, apoi micuța cocoașă care Îi Îndoaie gâtul În față, apoi genunchii tremurători, vezi? vezi vezi vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
de luptă între cruciați și sarazini, unii căzând chiar atunci de pe cai în țipetele spectatorilor, purtând în piept sau în gât câte un vârf de suliță, dându-și duhul cu ochii ridicați spre cer, acolo unde însuși Iisus îi aștepta senin, într-o lungă cămășuță de noapte, aproape transparentă, întinzându-și brațele către creștinii războinici. Cei prezenți nu mai apucară să afle ce soartă au avut de înfruntat păgânii, vălătucii de fum sau de nori scoțând, curând, la iveală fantastice interioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
de rușine. Hai, flăcăi, ajutați-o! Fu luată de subsuori, săltată și trecută pe deasupra focurilor. Ea doar strânse picioarele, dar se întrecu în țipete și râsete. De fapt asta își dorea, realiză și clucereasa, văzându-i exuberanța stârnită ca din senin. Când focurile se mai potoliră, se treziră tropotind pământul. Se prinseră pe după umeri, închizând cercul acelei bătute fără lăutari. Ritmul se păstra de la sine, fără eforturi. Îl aveau în sânge. Clucereasa își lăsă capul pe spate și privi cu nesaț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
-l împiedici să mai rămână prieten cu mine... Deborah a făcut o pauză, cât să mai ia o gură de apă. Așa că iartă-mă dacă sunt profund suspicioasă, ba chiar mă simt insultată, atunci când tu te decizi să apari din senin ca să mă anunți că vrei să fii prietena mea. Noi două n-o să fim niciodată prietene. Chiar dacă n-ai fi fugit cu soțul meu, tot n-am fi fost prietene. Te consider o femeie obsedată de sine, superficială și, sinceră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]