7,439 matches
-
pentru o vreme de soția lui, ignorând că acesta era deja căsătorit; această căsătorie este, din partea femeii, o relație sexuală nepermisă pur involuntară datorată ignoranței ei; repudiată la reîntoarcerea primei, ea va putea să se căsătorească (rrrrr), chiar dacă nu o sfătuiește. Deci în acest canoane nnnnnnneste folosit de două ori, prima oară pentru soția unui militar al cărei soț a dispărut și este în mod verosimil decedat, a doua oară - identificată cu sssssss - pentru căsătoria unei femei cu un bărbat abandonat
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
căsătorii după separare: înșirarea din 4,9 a 999999999999999999 a (corectat nu se știe de ce de Holl în ((((() )))))))nu poate fi un citat din versetele lui Matei, care ar depăși considerabil. Epifaniu citează înainte de toate 1Tim 5,14, care le sfătuiește pe tinerele văduve să se recăsătorească, apoi 1Cor 5,1-5, care vorbește despre omul incestuos care a luat în căsătorie soția tatălui său: 2Cor 2,8-10 este legat de acesta, ceea ce înseamnă că Epifaniu, ca toți ceilalți scriitori din antichitate
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
mers-au ei trei luni de-a rând Zi și noapte pîn-găsiră -a lui săgeată în pământ. (65) Ș-ajungînd au scos amnarul, au scos cremene și iască Ca s-ațîțe foc în codru, să se-ntindă s-odihnească. Dar întîi se sfătuiră ca pe rând să stee pază Și pe foc să pue vreascuri, a se stinge să nu-l lase, Hotărând ca celui care va lăsa să se potoale, (70) Va lăsa să-i prindă noaptea, ei să-i pue capu-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Iată curge - un strop fierbinte pe a unui smeu ureche. Ăsta țipă cu - ngrozire ca un bou împuns de streche. Toți treziți pun pe el mâna, unu-l leagă, altu-l ține, Unu-i țasălă pădurea, cetluindu-l cole bine. (145) Sfătuiesc ca să-l omoare. - Da, mă rog, Dumilor voastre, Cine și-ar mai pune mintea cu așa obrazuri proaste Cumu-s eu, Măria Voastră! Mă lăsați că-s om sărac, De când sunt n-am văz't turaua, nici măcar de la petac. Zise unul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ascunde fața roșă de iubire și sfială, 520Ochii-n lacrimi îi ascunde-n părul moale de peteală... Și adorm. Somn greu îi varsă plumb în vinele - ostenite. Frații lui când văd cât doarme, ei se pun pe șopotite Și mărunt se sfătuiră ca picioarele să-i taie, Să se laude c-omorîră ei pe smeii în bătaie. 525L-ar fi omorât, dar cesta, năzdrăvan fiind, nu pot. Ei făcură cum gândiră și-l lăsară - așa schilod. La pornit pe fete scoală... Iar Călin de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
frunze încărcată. Se băgar - atunci în baltă și-amîndoi eșiră - ntregi Și pe bab-o aruncară în isvorul c-unde reci Și cu apă moartă... Dânsa se-nchircește, se-nnăsprește- Ca un trunchiu uscat cu noduri pe isvorul mort plutește. 575Și acum se sfătuiră veseli ei și bucuroși Ca fărtatul lui să iee Fata - mpăratului Roș. Se gătiră omenește cu ițari și cu cojoc, Cu chimirul plin de galbeni, încinși bine la mijloc Și pe drumuri părăsite ei se iau și se pornesc 580Și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
s-o întoarne Când așa-i menit din vechi? Că, să vezi, și-mpărăteasa... De... atîta-ți spun acuma, Taci, da ochi-ți ai de pază, Că ce-i fata, ce-i și muma! E și-un alt metod, ți-l sfătui, Să taci molcom, să îngădui, Fă-te că nici știi... n-ai treabă, Tu să-i faci frumos tabietu-i Și-ncolo să-ți vezi de treabă. 72 {EminescuOpVI 73} {EminescuOpVI 74} {EminescuOpVI 75} Deci Miron o ia de mână Ș-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cioare toți scobiți Și cu var îl presăra Să nu se - mpută lumea. 186 Frunză verde de lemn scris, Prunc tânăr rău am ajuns. Câți oameni la noi în sat Tot la mine s-or uitat, Or stat să se sfătuiască Pe mine să mă despărțească De părinți și de-a mea casă. Ei bine s-or sfătuit Pe mine m-or despărțit Ca și ceriul de pământ Și tare m-or depărtat De părinți și de-al meu sat. Când
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
lemn scris, Prunc tânăr rău am ajuns. Câți oameni la noi în sat Tot la mine s-or uitat, Or stat să se sfătuiască Pe mine să mă despărțească De părinți și de-a mea casă. Ei bine s-or sfătuit Pe mine m-or despărțit Ca și ceriul de pământ Și tare m-or depărtat De părinți și de-al meu sat. Când pe mine că m-or tuns Uni - or râs și alți - o plâns - Alții ziceau că mi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ține douăsprezece țări vestite, Adică de la pusta secreată, Că acolo era țara bogată, Și le trimise popă pre Mătrăgună Cel de viță bună, Și pre cinstitul Porgație Făcătoriu de predicație. Dacă-i auziră, țiganii se adunară Și cu popa se sfătuiră, Se strânse pruncii și țiganele Să li facă Paștile, Și-ncepu Porgație A spune predicație: " O dodulare, dodulare, O venighe! dodulare mandeosu". Atuncea strigă Bașa fierarilor: " Așune more " Ora more Porgație, " Mai scurta din predicație, Nu o face mare, Că
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-oi spune lăutarilor să zică și cuparilor să împle cupele cu vin și-om lega frăție de cruce pe cât om fi și-om trăi. 318 {EminescuOpVI 319} Și se sărutară feciorii de-mpărați în urările boerilor, și băură și se sfătuiră. Zise împăratul lui Făt-Frumos: - De cine-n lume te temi tu mai mult? - De nime-n lumea asta, afară de Dumnezeu. Dar tu? - Eu iar de nime, afară de Dumnezeu și de mama pădurilor. O babă bătrână și urâtă, care îmblă prin
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cea mare și s-o pornit ș-o ajuns la frații lui. Ș-o zis așa: - Fraților, pe aste două le-ți lua voi, dar asta mijlocie e-a mea; și s-o culcat să doarmă. Și frații s-o sfătuit așa: ca să-l omoare nu se putea, da să-i taie picioarele și să iee fetele și să se ducă la --mpăratul și să zică că ei le-o scos. Și i-o tăiet picioarele când dormea, ș-o luat
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
și s-astupe borta vântului. Întâlnește pe D-zeu. - Na-ți bade, o cârjă, da să nu zici pân a casă: cîrje-ncîrjește-te. Ia cârja, vine pe la omul cela. Acu omul i-a dat și mai strașnic ospăț și s-a sfătuit că dac-or vede ce-a mai da și cârja, pe urmă să-l omoare, ca să nu prepue că el i-o luat. Acu zice omul femeii: - Măi, femee, noi hai cu cîrja-n zămnic (beciu) și să-nchidem ușa ș-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
au început a pierde cinstea ce-o avea omul acela, și-ntîi în sat. O-nceput să se mire omul, din ce pricină au pierdut el cinstea. Băiatul lui i-o spus: iaca, tată, din ce pricină. Și omul s-o sfătuit cu mama fetei, s-o prăpădească din pricina asta. Au tocmit un om, ș-au pus pe fată-n căruță ș-au zis s-o ducă-ntr-o pustietate, și să-i scoată ochii amândoi să-i aducă tătînă-său. Omul a
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
voiești. Însă am sfârșit răbdarea, Focul arde nu glumește; Cu tăcerea mea cea mare Văz bine, nu potolește. {EminescuOpVI 395} Îndrăznesc, ah! din durere, Îți discopăr soarta mea, Deci te rog mă pedepsește Cu durerea cea mai grea. Însă-ntîi te sfătuește, Întreabă-ți inima ta Și văzând ce îți va zice Ia-ți drumul ce-a arăta. 14 Viață bună vreodată De - am gândit ca să trăiesc, N-au fost chip nici cu putință Că-n tot ceasul pătimesc. (bis) Ah! amoriul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mine Că nu ai pre nime-n lume Și că de te-oi mai afla Să-ți fac atunci ce voi vre, Căci nu mai ai crezământ Căci cu totul te-am urât; Adevăr îți vorbesc Și din inimă te sfătuesc Să nu mai petreci așa pe lume, Să-ți scoată oamenii nume Ca celor de la cârciumi Ce-i chiamă din drumuri, Ce nu le ajunge unul Ci ar înghite ca tunul. Ci te-ntoarce cu plăcere Precum legea te cere
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
rămășag că păstrează acasă într-un sanctuar tot felul de fleacuri rătăcite de Florence: o floare, un etu gol de ruj, o jartieră... Adică nu! E prea pudic pentru o jartieră... Bilețele în care-i solicită mici servicii, sau îl sfătuiește să-și pună ventuze. Bunica îți povestea mereu de primul ei flirt, un domn foarte bine din Rîmnicu Vâlcea, care să dădea în vânt după canotiere și scordolea de raci. Asta se întîmpla imediat după războiul cu turcii. Odată ți-
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
tu aici pe pereți nu faci mare brânză. ― Ceva tot iau... ― Luăm câte ceva, firește, dar trebuie neapărat să le găsim pe celelalte. Altminteri, plecarea peste graniță cade. Pricepi? ― Să ne uităm mai atent la semnături. ― Degeaba! Cunosc tablourile. ― Atunci? ― Ne sfătuim cu Scarlat. Accentuă: cu prietenul tău. Ar putea avea o idee. Te duci până la el și-i spui. Pentru tine e o joacă, ai o condiție fizică excelentă. Dascălu se împăună câteva secunde apoi se strâmbă. ― N-am chef să
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
atent. Gîndește-te, avem nevoie de ei... Doamna Miga îl privi iute, dar Scarlat nu-și continuă gândul. Dascălu se așeză. ― N-am găsit tablourile. ― Văd că ai adus ceva. ― Nu-s alea. Așa zice Ionescu. M-a trimis ca să ne sfătuim. Cică tipa cu evantai și Vânătorul au dispărut. Poate că le-a luat altul înaintea noastră. Nucu Scarlat se crispă. Aproape nu mai simțea durere. ― Cum adică au dispărut? ― Nu-s după grilaj. ― Imposibil! Nu pot să cred... Adică totul
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
căci nu se va mai crede singur. După cum ți-am spus, totul e ca hârtiuța să ajungă în antreu fără să te ridici de pe scaun. Ai putea să-l folosești pe Mirciulică. Îți face adeseori servicii asemănătoare, dar nu te sfătuiesc. Urmele dinților lui rămân în-ti-pă-ri-te pe hârtie. O altă soluție ar fi să umezești fundul tăvii cu cești murdare și să lipești biletul. Așa fura bani jupâneasa aceea negricioasă când aveai lume la poker. Venea cu tava udă și o
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
-le la loc. Sculptorul începu să râdă. Popa nu-l scăpa din ochi. Răsuflă ușurat abia după ce-l văzu Închizând tainița. ― Aveai o privire... observă amuzat Matei. Spune-mi, te rog, chiar așa impresie proastă fac? ― Execrabilă! ― Trebuie să ne sfătuim, declară Melania Lupu făcând ordine pe masă. ― Iar? Ce naiba, a mers totul pe roate! ― Domnii de la Miliție vor reveni... Popa șterse cuțitul pe o bucățică de pâine. ― De asta poți să fii sigură. ― Trebuie să justificăm dispariția Valericăi. ― A plecat
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
memoriile... Maiorul își încheie haina. ― V-ați angajat într-un joc periculos, domnule Matei. Mă întreb care e miza? ― Ce înseamnă joc? Și ce înseamnă miză? Nu cunosc termenii... ― Mai reflectați. Știți ce aș face eu în locul dumneavoastră? M-aș sfătui cu Melania Lupu și domnul Popa. Adăugă zîmbind: Sânt plini de idei... Au plecat? se interesă Grigore Popa în șoaptă. Bătrâna înclină capul. Privea în gol cu mâinile inerte căzute în poală. Celălalt se apropie. ― Unde-i ticălosul? Doru Matei
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
furie: ― Nemernicule! I-ai spus individului că mă țineam după Valerica Scurtu! ― Calm, copii! Nu vă pierdeți calmul... ― Ce calm, madam? N-auzi? Eram îndrăgostit lulea de insectă și am omorît-o pentru că nu rimam în sentimente! ― Deci recunoști. ― Derbedeule! ― Te sfătuiesc prietenește și, reține, o fac pentru a doua oară, să-ți masori cuvintele! ― Dragii mei... ― Îți dai seama! exclamă bătrânul cu gura plină de salivă, ăla-mi azvârle acum o crimă în spinare! ― Cine? întrebă femeia distrată. ― Cine?! Maiorul! Melania
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Îți garantez că am altele pe cap decât amorurile dumitale. Insecte sau patrupede! Îl privi lung. Ai și tupeu! După ce i-ai cârtit două ceasuri despre Margot și topor... ― Îl auzi? Recunoaște că a ascultat la ușă. ― Totdeauna am fost sfătuit să urmez exemplul bătrânilor... Melania Lupu îl scrută atent. Nările fine erau palide. ― Și-apoi, reluă adresîndu-se lui Grigore Popa, țineam mult să cunosc părerea dumitale despre doamna Melania. ― Despre mine? ― Foarte originală, tanti. Te asigur! ― Luați loc, domnule Matei
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
nu mai are importanță. Ați urmărit-o pe doamna Lupu, știind că tablourile sânt la ea. ― Oh! exclamă bătrâna. Cum a ghicit-o? Le-am adus, într-adevăr. Cumnata verișoarei mele e custode la Muzeul de Artă. Vroiam să ne sfătuim împreună, să-mi spună unde să mă adresez. Nu cunosc forul competent... ― Admirabil! Cristescu râse din toată inima: nu știați deci cum să procedați pentru ca pânzele să parvină mai repede statului. ― Dar bineînțeles. Aș fi putut oare proceda altfel? ― Vă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]