3,605 matches
-
nju" se pot folosi și după prepoziții, în acest caz acestea din urmă fiind accentuate: "prȅdă me „înaintea mea”, "ză nj „pentru el”. În ceea ce privește distribuția formelor "ju" și "je" „o” (acuzativ), "je" se folosește în general, iar "ju" în vecinătatea silabei "je", anume înaintea verbului auxiliar "je" ("On ju je dočekao" „El a așteptat-o”) și după cuvintele care se termină cu silaba "je": "Ne voli limunadu, ali pije ju kad je vruće" „Nu-i place limonada, dar bea când e
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
el”. În ceea ce privește distribuția formelor "ju" și "je" „o” (acuzativ), "je" se folosește în general, iar "ju" în vecinătatea silabei "je", anume înaintea verbului auxiliar "je" ("On ju je dočekao" „El a așteptat-o”) și după cuvintele care se termină cu silaba "je": "Ne voli limunadu, ali pije ju kad je vruće" „Nu-i place limonada, dar bea când e foarte cald”. Spre deosebire de română, în croată există un singur pronume reflexiv, cel din tabelul de mai sus care începe cu s. Acesta
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
subordonate. Negarea predicatului se face în general cu particula negativă "ne" plasată înaintea sa: "Ja na pitanja ne odgovaram" „Eu la întrebări nu răspund”. Cu unele verbe, "ne" se îmbină, neschimbată cu verbele "imati" și "htjeti", care își pierd prima silabă: "imam" „am” → "nemam" „n-am”, "hoću" „vreau” → "neću" „nu vreau”. Cu indicativul prezent al verbului "biti", "ne" ia forma "ni-": "(je)si" „ești” → "nisi" „nu ești”. Imperativul negativ se poate forma în două feluri: "Nemoj" poate înlocui orice verb la
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
se închină. Shiva are 1008 nume sau epitete, traducând diversele lui atribute. Printre cele mai importante sunt: Zeul poate să întrerupă ciclul de reîncarnări (samsara)- " Cine pune cu mâna sa o floare pe capul lui Shiva, rostind versul de 6 silabe, acela nu mai renaște." (Panchatantra I, 168). Cele 6 silabe sunt ""Om, namah Shivaya", adică ""Om, închinare lui Shiva"("om" este silaba sacră cu care începe invocarea oricărui zeu). Totodată, Shiva este ocrotitorul asceților și deținătorul puterii magice a meditației
Shiva () [Corola-website/Science/303951_a_305280]
-
lui atribute. Printre cele mai importante sunt: Zeul poate să întrerupă ciclul de reîncarnări (samsara)- " Cine pune cu mâna sa o floare pe capul lui Shiva, rostind versul de 6 silabe, acela nu mai renaște." (Panchatantra I, 168). Cele 6 silabe sunt ""Om, namah Shivaya", adică ""Om, închinare lui Shiva"("om" este silaba sacră cu care începe invocarea oricărui zeu). Totodată, Shiva este ocrotitorul asceților și deținătorul puterii magice a meditației și căinței (în această ipostază reprezentat adesea ca ascet gol
Shiva () [Corola-website/Science/303951_a_305280]
-
de reîncarnări (samsara)- " Cine pune cu mâna sa o floare pe capul lui Shiva, rostind versul de 6 silabe, acela nu mai renaște." (Panchatantra I, 168). Cele 6 silabe sunt ""Om, namah Shivaya", adică ""Om, închinare lui Shiva"("om" este silaba sacră cu care începe invocarea oricărui zeu). Totodată, Shiva este ocrotitorul asceților și deținătorul puterii magice a meditației și căinței (în această ipostază reprezentat adesea ca ascet gol, cu cenușă pe trup și cu un craniu în mână, în care
Shiva () [Corola-website/Science/303951_a_305280]
-
este vocală e, se produce în general disimilarea lui e din desinența, care trece în o, în cuvinte că "mesecom" „cu luna”, "s Bečom" „cu Viena” "s koledžom" „cu colegiul”, "s muzejom" „cu muzeul”. Accentul care cade pe una din silabele unui cuvânt are în limba sârbă un dublu caracter. Este de intensitate, adică nucleul silabei este rostit cu mai multă forță decât celelalte (că în română), dar și tonic (numit și muzical), nucleul de silaba accentuată fiind pronunțat cu un
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
o, în cuvinte că "mesecom" „cu luna”, "s Bečom" „cu Viena” "s koledžom" „cu colegiul”, "s muzejom" „cu muzeul”. Accentul care cade pe una din silabele unui cuvânt are în limba sârbă un dublu caracter. Este de intensitate, adică nucleul silabei este rostit cu mai multă forță decât celelalte (că în română), dar și tonic (numit și muzical), nucleul de silaba accentuată fiind pronunțat cu un ton mai ridicat sau mai coborât decât celelalte. Accentul poate fi de patru feluri, combinații
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
care cade pe una din silabele unui cuvânt are în limba sârbă un dublu caracter. Este de intensitate, adică nucleul silabei este rostit cu mai multă forță decât celelalte (că în română), dar și tonic (numit și muzical), nucleul de silaba accentuată fiind pronunțat cu un ton mai ridicat sau mai coborât decât celelalte. Accentul poate fi de patru feluri, combinații între caracterul descendent sau ascendent și durata vocalei (lungă sau scurtă). Semnele convenționale pentru accente apar în exemplele de mai
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
numelor” (vezi și Declinarea adjectivelor). Privitor la locul și caracterul accentului există următoarele reguli: Și vocalele neaccentuate pot fi lungi sau scurte. Cele lungi se notează (nu în scrisul obișnuit) cu ¯ ("žèna" „femeie” - "žénă" „al/a/ai/ale femeilor”). O silaba lungă neaccentuata se poate găsi numai după o silaba accentuată. Unele cuvinte nu pot fi accentuate. Astfel sunt majoritatea cuvintelor gramaticale clitice, care pot fi enclitice (plasate după un cuvant cu accent) sau proclitice (plasate înaintea unui cuvânt cu accent
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
caracterul accentului există următoarele reguli: Și vocalele neaccentuate pot fi lungi sau scurte. Cele lungi se notează (nu în scrisul obișnuit) cu ¯ ("žèna" „femeie” - "žénă" „al/a/ai/ale femeilor”). O silaba lungă neaccentuata se poate găsi numai după o silaba accentuată. Unele cuvinte nu pot fi accentuate. Astfel sunt majoritatea cuvintelor gramaticale clitice, care pot fi enclitice (plasate după un cuvant cu accent) sau proclitice (plasate înaintea unui cuvânt cu accent). Enclitice sunt particulă interogativa "li" (cu sensul aproximativ „oare
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
aș scutură”. La forma de gerunziu și cea de participiu pasiv, negația formează un singur cuvânt cu verbul: netresući" „nescuturând”, netresen" „nescuturat”. La indicativul prezent al verbelor "imati" „a avea”, "hteti" „a vrea” și "biți" „a fi”, negația înlocuiește prima silaba a verbului, cu "biți" negația având varianta "ni-". Exemple: "imam" - "nemam" „nu am”, "hoću" - "neću" „nu vreau”, "jesam" - "nisam" „(eu) nu sunt”. La viitor, forma negativă, auxiliarul se detașează de verb: "pevaću" - "neću pevati" „nu voi cânta”. Imperativul negativ se
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
importanța economică a orașului prin depozitarea cărbunelui de-a lungul cursului Rinului, acest necesar de cărbuni crește prin dezvoltarea industriei metalurgice din bazinul Ruhrului. Sunt mai multe variante de esplicare a originii numelui localității, una dintre acestea ar fi: prima silabă a denumirii „dheus“ în germana veche înseamnă "regiune umedă" sau "regiune inundabilă". înseamnă de fapt "fortăreață în zonă inundabilă". O altă explicație ar fi "Duisburg" înseamnă "cetatea de pe deal", orașul vechi fiind întradevăr situat pe o ridicătură de teren pe
Duisburg () [Corola-website/Science/304370_a_305699]
-
lui "Satchmo", capabil să creeze variații infinite pornind de la aceeași temă. Armstrong a exercitat o influență considerabilă și asupra cântăreților de jazz, nu atât prin felul cum interpreta textele melodiilor, cât prin forma denumită "Scat", o succesiune de vocale și silabe care imitau sunetul unui instrument. Alți muzicanți importanți din această perioadă sunt Jack Teagarden (trombon), Eddie Condon (banjo), Gene Krupa (baterie). Mulți s-au mutat mai târziu la New York, care în anii succesivi avea să devină centrul muzicii de jazz
Jazz () [Corola-website/Science/298041_a_299370]
-
existent, Tenrei Banshō Meigi - din jurul anului 835 d.Hr. - era tot un glosar scris cu caractere chinezești. ele arabe au fost compilate între sec. al VII-lea și al XIV-lea d.Hr., organizând cuvintele în ordinea rimei (după ultima silabă), în ordinea alfabetică a radicalilor sau în ordinea alfabetică a primei litere (sistemul utilizat de dicționarele limbilor europene moderne). Sistemul modern a fost utilizat în principal în cazul dicționarelor de specialitate, de ex. cele cu termeni din Coran și hadith
Dicționar () [Corola-website/Science/311997_a_313326]
-
care interpreții de "cantus planus" îl invocau în cinstea protectorului lor, Sf. Ioan, pentru a nu-și pierde vocea, "instrumentul" care asigurea profesionalitatea, deci, existența lor materială. De la fiecare capăt de început al versurilor latine ale imnului s-au preluat silabele care au devenit astfel simboluri denominative ale celor șase trepte consecutive ale hexacordului - sistem melodic de bază pentru acele timpuri: Mai târziu (sec. XVII) denumirea sunetului "Ut" a fost înlocuită cu aceea de "Do" (presupusă a proveni de la cuvântul "Dominus
Notație muzicală () [Corola-website/Science/311491_a_312820]
-
d, ț, m, n, dintre vocale a, e, u. Dislalia este cea mai frecventă tulburare de vorbire ce constă în abaterea de la pronunția obișnuită, de la vorbirea standard. În unele cazuri, dislalia se manifestă prin neputința emiterii unor sunete sau a silabelor, ori omiterea lor; în altele, ele sînt înlocuite, substituite, inversate sau deformate. În formele grave, asemenea fenomene se pot produce și la nivelul cuvintelor. Se poate considera că există o dislalie simplă sau parțială, cînd apar deteriorări numai la nivelul
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
formele grave, asemenea fenomene se pot produce și la nivelul cuvintelor. Se poate considera că există o dislalie simplă sau parțială, cînd apar deteriorări numai la nivelul anumitor sunete, și alta generală sau polimorfa, cînd sînt alterate majoritatea sunetelor sau silabelor. Sunetele afectate nu au aceeași pondere, deoarece și în vorbire unele au o frecvență mai mare în raport cu altele. Consoanele sînt mai des afectate comparativ cu vocalele, iar dintre acestea cele care apar mai tîrziu în vorbirea copiilor și care necesită
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
Balbaiala este o tulburare mai gravă de vorbire și apare mai frecvent la băieți față de fete. Ea are trei forme: clonica, tonica și mixtă. În bîlbîiala clonica apar întreruperi ale cursivități vorbirii, determinate de prelungirea sau repetarea unor sunete și silabe. În formă tonica apare un blocaj la nivelul primului cuvînt din propoziție prin prezența unui spasm articulatoriu de lungă durată. Formă mixtă este mai gravă, deoarece sînt prezente caracteristicile primelor două, cu predominarea uneia dintre ele. Printre cauzele bîlbîielii menționam
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
(cf. ). După dicționarul lui Ion Pachia Tatomirescu, «prin adonic (sau "adoneu") se înțelege versul, dar și ritmul, specific prozodiei antice, greco-latine, constând din cinci silabe, dintre care prima și a patra sunt accentuate, îndeplinind totodată și funcția de „încheietor“ de strofe safice». Tratatele îl explică printr-un «dactil acataletic și altul cataletic: — v v / — v » ("Dicționar de termeni literari", 1976, p. 15). În "Odă - în
Adonic () [Corola-website/Science/310192_a_311521]
-
Rabi Meir din Worms, al cărui fiu a fost omorât în timpul Cruciadei din 1096. Rabi Meir și-a apărat credința într-o dispută cu preoții locali, după ce a scris poemul într-un acrostih în care fiecare vers se termină cu silaba "ta" (תא), conținând ultima și prima literă a alfabetului ebraic și simbolizând astfel infinitatea Torei. Melodia care însoțește de obicei acest poem are un caracter de grandoare și triumf. Comunitățile sefarde nu recită acest poem dar includ în serviciul divin
Șavuot () [Corola-website/Science/310346_a_311675]
-
poartă numele "Poveștile lui TEO" și se adresează copiilor ce au deficiențe de a citi. Dislexia este o tulburare de învățare care are la bază o disfuncție neurologică ce împiedică dezvoltarea capacității de a citi. Confundarea literelor, citirea lentă, citirea silabelor în sens invers, dificultățile în înțelegerea textului citit sunt doar câteva dintre manifestări. Copiii dislexici nu pot însuși citit-scrisul cu metodele de predare obișnuite, având nevoie de metode și de terapii specifice. Deși tulburările de învățare NU se pot vindeca
Teo Trandafir () [Corola-website/Science/309207_a_310536]
-
cuvinte dintr-o limba. Unele dintre acestea sunt: În a syllabary, graphemes represent syllables or moras. (Note that the 19th century term "syllabics" usually referred to "abugidas" rather than true syllabaries.) În aceste sisteme, unele combinații consoană-vocală sunt scrise că silabe, iar altele că și consoana plus vocală. În cazul Persanei vechi, toate vocalele se scriau regardless, șo it was "effectively" a true alphabet despite its syllabic component. În Japanese a similar system plays a minor role în foreign borrowings; for
Listă de sisteme de scriere () [Corola-website/Science/310784_a_312113]
-
dispusă: în prima strofă întâlnim rima încrucișată, în a doua strofă rima este amestecată, iar în ultima strofă este o rimă încrucișată. Ritmul reflectă trăirile poetice declanșate de rememorarea stării de odinioară. Măsura este variabilă, de la versul scurt,de patru silabe, la versuri mai ample, de 14-15 silabe. Utilizarea timpului prezent în ultimul vers (“Ți-aduci aminte suflete de-atunci, tu, gândule?”) semnifică din punct de vedere a relației dintre om și timp perspective ale prezentului asupra trecutului, rememorarea nostalgică a
Cu o ușoară nostalgie () [Corola-website/Science/309909_a_311238]
-
în a doua strofă rima este amestecată, iar în ultima strofă este o rimă încrucișată. Ritmul reflectă trăirile poetice declanșate de rememorarea stării de odinioară. Măsura este variabilă, de la versul scurt,de patru silabe, la versuri mai ample, de 14-15 silabe. Utilizarea timpului prezent în ultimul vers (“Ți-aduci aminte suflete de-atunci, tu, gândule?”) semnifică din punct de vedere a relației dintre om și timp perspective ale prezentului asupra trecutului, rememorarea nostalgică a unei stări de vârste, și regretul pentru
Cu o ușoară nostalgie () [Corola-website/Science/309909_a_311238]