4,438 matches
-
Era drept că de la Dănculeț, din Piața Mare, pînă la moșica Mari, de la căpitanul de intendență cu nevasta cam ușurică, pînă la casa de marmoră a făinarului Razu, Lică nu ducea lipsă de aprovizionare." CASA DE ZID ȘI CASA DE SIMȚIRE Pentru a înțelege traiectoria personajelor, un avertisment explicit însoțește parcursul lor, contînd pe o adevărată depliere de "argumente" materiale, cele care compun habitatul, construit pentru sine sau dobîndit, al protagoniștilor. Simbolismul parcă primar cu care este investit un detaliu al
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
resurse de subtilitate, cu o vocație a stabilirii relațiilor. Mini se întrece pe sine: principiul metonimiei care pune semnul echivalenței între mediu și personaj, sugestia obiectului față cu profilul uman, raporturile de comunicare între "casa de zid" și "casa de simțire" se întîlnesc năvalnic în impresiile sale, reținute de gînd. La "școala" romanului, pe acest personaj se poate conta. Lecția este perfect asimilată. Înainte de a fi transcris, sensul anunțat de "decorul shakesperian al tragediei" (pe care personajul îl intuiește în conacul
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
între habitat și locuitor vor fi subliniate". (9) " Lucrurile participau azi cu tact și cu o inteligență nespusă la împrejurările zbuciumate ale oamenilor" constată Mini, sensibilă observatoare căreia "cele două locuințe ale fiecărei ființe, casa de zid și casa de simțire îi păreau deopotrivă de concrete"(s.n.). Cum vocea interioară a lui Mini se acomodează treptat cu "vibrațiile" spațiului traversat, sensurile nu întîrzie să i se reveleze. Abilitatea deducțiilor, conexiunile în exces trădează însă, cum arătam înainte, o școală a romanului
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
reședința Razu / Maxențiu), sanatoriul luminat de candelabre, pe jumătate confiscat de colecțiile muzeului, "apartamentul sanitar" al prințului tuberculos spații paradoxale, impregnate de "originalitatea" compromisului existențial. Spații devia(n)te, în care impuritatea se acomodează structural lumii personajelor. Viziunea "casei de simțire" nu este o figură pasageră în morfologia romanului bengescian. Asociată "casei de zid" pentru a oferi o compensație și a o distinge de locuirea vizibilă, "casa de simțire" numește interioritatea ascunsă a ființei, simultan cu atracția spre forul ei ultim
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
te, în care impuritatea se acomodează structural lumii personajelor. Viziunea "casei de simțire" nu este o figură pasageră în morfologia romanului bengescian. Asociată "casei de zid" pentru a oferi o compensație și a o distinge de locuirea vizibilă, "casa de simțire" numește interioritatea ascunsă a ființei, simultan cu atracția spre forul ei ultim. Scriitoarea manifestă obișnuita consecvență în descrierea analitică a personajului axată pe imaginarul arhitectural. O situație dintre cele mai frecvente compune în mod echilibrat cele două "fețe" ale existenței
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
tot delirul gradat al lui Leiba Zibal, din nuvela O făclie de Paște, tematizat în text: "Zgomote nehotărîte vin din depărtare... Parcă sunt tropote de cai, bubuituri de mai înfundate, convorbiri misterioase și agitate. O încordare înaltă a atenției ascute simțirea auzului în singurătatea nopții; cînd ochiul e dezarmat și neputincios, auzul pare că luptă să și vază." Infirmitate pasageră, lipsa văzului slăbește puterea înțelegerii. Victima este oricum într-un spațiu devenit avanscenă...Ce se întîmplă (sau se "petrece") alături, dincolo de
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
NOTE 20 ROMANUL IMATURITĂȚII 21 NOTE 38 UN REFLECTOR PE SCENA SUPLICIULUI 39 IMAGINARUL SCENIC ÎN ROMANELE HORTENSIEI PAPADAT-BENGESCU 42 CASE DE STICLĂ 42 SPRE SCENA ORAȘULUI 49 "PALAT DE NUNTĂ ȘI CAVOU..." 56 CASA DE ZID ȘI CASA DE SIMȚIRE 68 MOARTEA LENOREI 76 FASCINAȚIA ASCUNSULUI 81 NOTE 85 "...CAMIL CITEȘTE LA DAME AUX CAMÉLIAS..." 86 RE-SCRIEREA INTERTEXTUALĂ. LA DAME AUX CAMÉLIAS 99 NOTE 101 SCENA ȘI IRONIA. CU UN INTERMEZZO DESPRE TEATRALIZARE ÎN EPICUL CARAGIALIAN 102 DESPRE CUM NIMIC
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
sub forma unui bocet arhaic, în care se împreună aspirația spre puritate ("de sete de apă"), cu dorința de extincție ("Și de foame de scrum"). În celulă, numai existența tencuielii se justifică fiind singura "filă" accesibilă pentru exprimarea gândirii și simțirii poetice. Dacă apostolii au primit ajutoare din partea divinității, poetul a fost lipsit de ajutor, rămânând în singurătate și tristețe. La nivelul versificației remarcăm rima-pereche și ritmul neregulat. Unele sonorități sugerează tristețea, iar o inversiune este tipic argheziană: "nu o mai
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
armoniei și echilibrului, romantic prin alte elemente ale concepției estetice (E. Simion). Critica maioresciană devenise un instrument al adevărului, tinzând spre impersonalitate, adică obiectivitate. T. Maiorescu aștepta de la literatură simțământul natural, respectul adevărului, înțelegerea ideilor universale, adâncirea elementului național, sinceritatea simțirii, eleganța și precizia limbajului. Din această orientare decurg și criteriile de judecată critică la acest om al principiilor. Aceste principii au fost aplicate în justificarea valorii, a recunoașterii condițiunii materiale și ideale a artei, iar când voia să evidențieze impostura
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
încercând o descriere istorică și o definire a specificității reprezentației dramatice. Susținea "regia autentică" și "regia sintetică" o integrare a tuturor elementelor reprezentației într-o viziune echilibrată. ELEMENTE DE ESTETICĂ A ROMANULUI Camil Petrescu aspira către autenticitate, "momente autentice de simțire" în roman, prin autenticitate înțelegând ilustrarea realității prin propria conștiință. Alte concepte folosite în spirit camilpetrescian: a. substanțialitatea (literatura trebuie să reflecte esența concretă a vieții); b. sincronizarea (armonizarea desăvârșită a literaturii cu filosofia și psihologia epocii); c. luciditatea (intelectuali
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se desfășoară lent; în partea a doua, ritmul este dinamic, evenimentele sunt dramatice. Personajul colectiv este bine realizat, țăranii acționând ca un singur individ: "Sutele de fețe, cu aceeași expresie, păreau a fi ale aceluiași cap, cu aceleași gânduri și simțiri, un singur și același om în infinite exemplare..." În viziunea arendașului Rogojinaru, țăranul român "e numai rău și prost, și leneș". Pentru Simion Modreanu țăranul e talpa țării, pentru Miron Iuga țăranul e o unealtă agricolă, pentru Nadina țăranul este
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
băgarea în jug“, întrucât apucându-se de băutură și de „curvăsărie“ își necinstește părinții și trăiește rău cu soția. Reclamația vine din partea tatălui. Sau Dra gul din mahalaua Precupeții Vechi este „băgat de gât în jug“ ca să-și „vină în simțire“, deoarece amenință că își va încuia nevasta în casă și îi va da foc. In sta lat la poarta Bisericii parohiale, jugul poate fi văzut ca un stâlp al infamiei. Bătaia, darea prin târg și punerea în jug, iată o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mai degrabă o consultare a părților, prin care se aprobă împăcarea sau divorțul. separarea de corp se pronunță și pe un interval in definit în funcție de îndeplinirea anumitor condiții: găsirea unui chezaș, împlinirea zestrei sau până când vinovatul „își va veni în simțire“. Această din urmă con di ție ascunde o mare doză de libertate acordată, de regulă, soțului care poate afirma că s-a schimbat după două zile sau după doi ani. O simplă cerere din partea sa și separarea se suspendă, iar
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
scenariul lui Ken Taylor, a fost produsă de ITV pentru BBC în 1983, în regia lui David Giles, care a realizat mai multe seriale bazate pe adaptările unor române clasice, printre care s-a numărat și ecranizarea românului Rațiune și simțire, produsă în 1971. Spre deosebire de această primă adaptare realizată de BBC, care urmărește îndeaproape firul evenimentelor românului, fără a aduce modificări substanțiale în structura originală, cea de a doua ecranizare, realizată în 1999, diferă în mod semnificativ față de român, schimbând câteva
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
de divertisment, care implică personaje principale și secundare, care au fost însă omise într-o versiune mai scurtă de film a românului. După Mândrie și prejudecată, Hollywood nu a mai preluat nici un roman al lui Jane Austen până la Rațiune și simțire, adaptarea încununată cu lauri din 1995. Încă de la inceput ne sunt prezentate cele trei surori Dashwood: Elinor, cea mai mare, o fată bătrână trecută de varsta căsătoriei, care își reprimă sentimentele în favoarea unui spectacol constant de buna-cuviință publică; Marianne, sora
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
film amândouă să devină voci ale optimismului. Feminismul radical și problemele economice sunt aduse vizibil în prim plan chiar dacă, paradoxal, filmul susține conceptul conservator de căsătorie ca fiind scopul femeii în viață. În ciuda convingerilor sale politice mixte, ecranizarea Rațiune și simțire rămâne fidelă tradiției dramei culturale, în ciuda faptului că producătorii filmului sunt americani. De exemplu, toate locațiile și șeptelurile folosite sunt adecvate perioadei istorice, în fundal nu apar niciodată plante moderniste, iar costumația este adaptată perioadei românului. Vestimentația stridenta, în culori
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
iar costumele și locațiile au un rol important în conturarea clasei și poziției sociale în acest film. Dar adevăratul succes al ecranizării vine din faptul că accentul rămâne pe relația dintre personaje și mai puțin pe comentariul social. Rațiune și Simțire este o expunere în mișcare reușită a românului, scenariul rămânând în general fidel evenimentelor și atmosferei pe care le regăsim în carte, reușind într-un fel să presare povestirii mai mult umor decât regăsim în textul original al lui Austen
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
exprima neliniștea și disperarea omului, deoarece, spre deosebire de celelalte activități ale gândirii omului, ea este singura ce-i captează în totalitate spiritul, mai ales prin marile ficțiuni care ajung să pătrundă în spațiul sacru al poeziei. Creația este acea parte a simțirii pe care am cucerit-o în lupta cu imensitatea haosului"24. Schimbarea în proza latino-americană din prima jumătate a secolului trecut este totală, atât la nivel ideatic, cât și al formei, al compoziției, se poate vorbi de o mare îndrăzneala
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
din ținutul La Plata: tangoul. Este imposibil să-i înțelegi pe Sábato, Borges sau Cortázar, daca nu înțelegi tangoul și metafizica să sau dacă nu evoci Buenos Aires", spune Cătănia 108. Tangoul, cu efuziunea să sentimentală, este o subtilă sinteză între simțirea locuitorului din Río de la Plata, "el porteno", si universalitatea să. "A spune Buenos Aires înseamnă a spune "lumea și acum" spune Julio Cortázar (el însuși autor de texte de tangouri) în care o poveste scurtă poate cuprinde toată tristețea, durerea sau
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
artistice, a armoniei, dinamismului, amplitudinii și ritmului gimnastei, duce la expresivitatea în mișcare a întregului corp. La aceasta se adaugă însă mimica feței, graiul ochilor, care trebuie să reflecte gama sentimentelor interioare, legate de trăirea mișcării, pasiunea lucrului în sine, simțirea izvorâtă din corelația dintre muzică și mișcare, forța interioară care generează frumosul și are puterea de a-l transmite”6. „Exercițiul pe care gimnasta îl prezintă în competiții, cu un înalt grad de dificultate și complexitate, tehnică și virtuozitate, cu
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
a ținutei artistice, a armoniei, amplitudinii și ritmului, duce la expresivitatea în mișcare a întregului corp. La aceasta se adaugă însă mimica feței, graiul ochilor, care trebuie să reflecte gama sentimentelor interioare, legate de trăirea mișcării, pasiunea lucrului în sine, simțirea izvorâtă din corelația dintre muzică și mișcare, forța interioară care generează frumosul și are puterea de a-l transmite. „Scopul muncii în gimnastica artistică feminină este acela de a obține frumosul în mișcare, un exercițiu artistic bine prezentat, precum și dezvoltarea
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
să credem că, de vreme ce și-a inventat o strategie atât de incredibilă, coarnele acelea mari nu i-au întunecat gândirea: urmărit de câini ore întregi, ajuns la capătul puterilor, el îi va "preda ștafeta" unei cete de cervidee, altfel spus "simțirea" (adică mirosul, pentru câini) și urma de pe pământ (pentru oameni) li se vor pierde printre cele ale semenilor, pentru a-i induce în eroare pe urmăritori. Manevra îi reușește atât de bine încât, în doar câteva minute (dacă totul merge
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
sau epoci istorice. Pare paradoxal, la prima vedere, dar o creație artistică este cu atât mai profund individualizată, iar autorul ei cu atat mai distinct conturat, cu cât în substanța acesteia se încorporează o cantitate mai mare din gândirea și simțirea unei întregi societăți, din aleanurile și năzuințele unei întregi epoci. Pentru ca o operă artistică să fie strict personală, emanație exclusivă a unui creator trăind într un absurd turn de fildeș - care de fapt nu a existat niciodată pentru că artistul este
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
lume s-au făcut numeroase experimentări care au adus însemnate câștiguri în exprimarea plastică, dar adăuga numaidecât că aceste câștiguri pe linia limbajului artistic trebuie asimilate pentru a ne sublinia mai pregnant propria originalitate, propriul nostru mod de gândire și simțire ― așa cum Brîncuși, prin arta lui, arăta întregii lumi ca este român. Format în spiritul unor asemenea idei și al unor tradiții atât de prestigioase, Mihai Cămăruț s-a impus treptat - alături de Victor Mihăilescu Craiu, Nicolae Popa și Călin Alupi - ca
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
multe/ Și-a lor glasuri a ta minte / Stă pe toate să le asculte,/ Ca si flori la poarta vieții/ Bat la porțile gândirii./ Toate cer intrarea-n lume,/ Cer veșmintele vorbirii.” Iată, sintetic si, desigur, genial exprimată interdependența dintre simțire, gândire si limbaj. Oricâtă bogăție în trăiri si sentimente ar avea un om, daca nu gândește și nu se exprimă logic, va fi greu de ințeles atunci 8 când va comunica. Asa încât, logica în gândire și în exprimare capătă
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]