5,259 matches
-
care le recenzam apăruseră la „diferite edituri literar-culturale” (Eminescu, Albatros, Dacia etc.), pentru a se marca faptul că fuseseră „aprobate” de o varietate de cenzori. „Critica televiziunii”, menționată chiar la Începutul referatului, putea fi o gafă explozivă (se știe cine simboliza, pe atunci, „televiziunea”...), dar era citată cu perfect firesc, tocmai pentru a păstra senzația „normalității” și a evita orice sugestie de neobișnuit, primejdios, subversiv. Stereotipa invocare a „renașterii” din 1965 (pe care și eu o folosisem În carte, dar mai
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
treptat, denunțând structura socială pe care, ca om, o apărase cu atâta vehemență. Eliberat de Înfățișarea sa umană, Jean este despovărat de legile și regulile pe care fusese silit să le urmeze. Bérenger este terorizat. În fața sa stă omul care simboliza totdeauna ordinea - cineva pe care se simțise prea slab să-l imite. Bérenger nu poate trece dincolo de absurditatea acestei revoluții Împotriva condiției umane. El este Îngrozit să admită că RINOCERII ar lua o decizie valabilă, plină de satisfacții de sine
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și blestemați să poarte, acum, după Auschwitz, noua stigmă, gravată În carne, a „secretului” milenar al excluderii. Francez refugiat În Germania, Chamisso resimțea o vizibilă solidaritate cu acel „Ewiger Jude”1. Figura lui Ahașver apare În poezia sa. Numele Schlemihl, simbolizând În tradiția evreiască „Schlamassel”, un fel de urgisit August Prostul care atrage toate ghinioanele și nenorocirile, Îl auzise În faimosul salon literar berlinez al Doamnei Rahel Levin-Varnhagen, aristocrata Înfricoșată la gândul că și ea este „ein Schlemihl und eine Jüdin
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
bine de patru sute de ani sunteți prinși în războaie devastatoare. Cerul v-a trimis acum un semn. Luați-l în considerare. Cruțați Imperiul de un nou război și răsplata va fi binemeritată.» Sfatul ministrului a fost ascultat. În Orient, unicornul simbolizează pace și liniște. În Occident, agresiune și patimă. În ambele locuri, unicornul rămâne însă un animal fabulos, și tocmai pentru că este imaginar, fiecare îi poate da orice semnificație dorește. Există și o specie de delfini care nu au un corn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
trebuie să ne gândim. N-avem decât să aruncăm în aer apartamentul ăsta, nu contează. Deci, să nu te mai aud pomenind de ușă! Eu și ușa, mi-am zis în gând. Nu conta că era ieftină sau nu. Ea simboliza ceva. — Bine, nu mai zic nimic de ușă. Dar să știți că mă vor da afară din clădire din pricina scandalului ăsta. E un bloc liniștit și toată lumea își vede frumos de treabă. — Dacă-ți face cineva probleme, dă-mi un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
un topos romantic. Un volum din 1995 poartă titlul Retorica oglinzii. Autorul consemna, într-un studiu dedicat lui G. Bacovia (George Bacovia sau Monologul pe mai multe voci, 1996), că oglinda, sub dubla ei funcție, de cunoaștere și de prezentare, simbolizează visul într-o fază conștientizată, narcisiacă și uneori angoasantă. Oglinda evocă spiritul, divinul, dar și imaginea omului scindat: „un intrus se află în corpul meu” (Detaliu culpabil). Poetul descoperă „în labirintul oglinzii” eternitatea și semnificația „ocheanului întors” spre sine pentru
DEACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286708_a_288037]
-
Ingratitudinea conjugală a eroului, ponegrindu-și soția, e crudă. Pe de altă parte, harabagiul o sperie pe îndelete pe Malca, pe care o transporta la Piatra, cu pericole imaginare: tâlharii din Grumăzești, lupul, balaurul din dealul Bălaurului (cruzimea glumețului e simbolizată în text de frecventa invocare a lupului). Când i se pare că a înfricoșat-o cum trebuie, eroul face pasul decisiv, prefăcându-se că vrea să o lase singură, în plină noapte, în pădure (s-ar repezi până acasă, ca să
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
are nevoie de ele), N. Iorga afirmă că misiunea prioritară a revistei este „păstrarea bunelor tradiții, care nu sunt nici noi, nici vechi, ci logice, necesare, eterne, și îndrumarea tinerelor talente pe această cale a bunelor tradiții sănătoase”. Titlul revistei simbolizează legătura directă cu modelele culturale și istorice ale trecutului, așa cum au fost acestea promovate de sămănătorism, „pentru a face să ajungă, cu aceleași solii ca ale vechiului «Sămănător», batjocorit astăzi de arivismul lărmuitor al tuturor «tinerilor de viitor», cuvinte de
DRUM DREPT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286879_a_288208]
-
colonel de securitate; supravegheat pas cu pas, trăiește iluzia vieții libere, are naivitatea să se creadă un disident; după „revoluție” devine slujbașul colonelului, ajuns acum om de afaceri. Motivul „cheii pierdute” a locuinței din strada Pantazi implică o dublă intertextualitate, simbolizând debusolarea și captivitatea în iluzie a intelectualului. Volumul Lumi narative (1998), care adună articole și recenzii apărute în „Convorbiri literare”, departe de a fi un gest repetitiv, oferă imaginea diversității vii a prozei contemporane, urmărind, prin analize laborioase, nu atât
DRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
pentru care orice aluzie culturală Înaltă este suspectă de lipsă de autenticitate. Sphinx - lipsit de articol, deci din capul locului ambiguu, un el? o ea?: mister - reverberează ca simbol cultural. Pătruns În Grecia antică din anul 2000 Î.Hr., sfinxul simbolizează taina sub aspectul unei leoaice cu cap de femeie și aripi: altă ambiguitate. Dar romanul apare la cîțiva ani după ce Michel Foucault Începuse la Collège de France cursurile despre Hermeneutica subiectului, al căror concept central este „grija de sine” a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de imagini” (Petru Poantă), dar și o caligrafie aeriană, cizelată și intensă ori un solilocviu coșmaresc. Într-un registru imagistic variat, poezia lui C. sublimează o stare dominată de viziunile singurătății, melancoliei, pustiului. Pastelul aparent se convertește în peisaj metafizic, simbolizat prin straniul simbol al „cinei pe mare”, care și dă titlul celui de-al doilea volum, Cina pe mare (1988). Poemele de aici urmează același filon tematic, într-o continuitate aproape programatică, vizând consolidarea perspectivei lirice. Poetul rămâne fidel dicțiunii
CRISTOFOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286512_a_287841]
-
menționa erodarea în sec. XX a ideii de coerență a persoanei umane. Virtuțile presupun un om care în mare măsură este - sau devine - identic și constant cu sine, statornic sieși de-a lungul circumstanțelor. După Renaștere, acest fapt a fost simbolizat de către portretul pictat și de către eroul de roman. Ambele se estompează și pierd treptat din pregnanță în sec. XX. Viața socială devine tot mai mobilă și schimbătoare, mai ales în a doua jumătate a acestui veac, fapt ce necesită tot
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
involuntar, un destin macedonskian, dorind să fie „trist” și „anarhist”, „nebun” și „beat”, un poet al României violate vers de vers, propriul cobai într-o lume searbădă, a foamei, mizeriei și frigului - România e iubita drogată și prostituată -, creația sa simbolizând „boala” și „moartea” unei întregi literaturi. „Nebunia” este tema predilectă, alături de „sinucidere”, iar „primele poezii”, unele de „dragoste întoarsă”, sunt ale unui poet autentic în era internetului, un liric al Gării de Nord, erou tragic, care vede toate relele lumii filmate prin
IANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287487_a_288816]
-
și fără pereche”, „soitar obraznic”, are „suflet de hingher și de cioclu”, e „stricat până la măduvă, giolar, rișcar, slujnicar, înhăitat cu toți codoșii și măsluitorii”. În Craii de Curtea-Veche, C. oscilează între imundicitatea prezentului, concentrată în Pirgu, și elevația trecutului, simbolizată de Pașadia și Pantazi, toată afecțiunea sa îndreptându-se către aceștia din urmă. Scriitorul, care se identifică, în esență, cu cei doi eroi de viță nobilă, căutând parcă o compensație autobiografică în destinele lor, e conștient de declinul acestora, se
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
la secolul al XX-lea și la gândirea filosofică modernă. Examinând lirismul eminescian, cu imaginile, simbolurile și miturile lui arhetipale, criticul a reușit să reconstituie și să tălmăcească întregul cosmos poetic al clasicului nostru. În viziunea exegetului, Narcis și Hyperion simbolizează marile extreme ale vieții, între care Poetul se zbate în odiseea cunoașterii Ființei: josul și înaltul, pământul și cerul, bulgărele și steaua, Satan și Demiurg, efemerul și eternul, relativul și absolutul. Alte două cărți de incontestabil merit, Căderea în sus
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
Aceste cercetări i s-au părut lui Bandura revelatoare. Elaborarea teoriei modelării le-a folosit ca axiome care permiteau formularea unui fel de teoremă. Bandura a subliniat aici că modelarea este, în principal, axată pe procesele reprezentând activități tipice ce simbolizează funcția direcționării răspunsurilor și doar secundar pe forma particulară a răspunsurilor și felul în care este prezentată informația. După el, un număr de confuzii conceptuale și metodologice au decurs din definirea modelării prin felul în care activitățile necesare sunt ilustrate
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ne aflăm adesea în ipostaza de a nu reuși să alegem, individual sau în echipă, cu mult succes soluția cea mai potrivită. Această tehnică rezolvă, în opinia lui Clegg și Birch (2003), dilema noastră. Astfel, vom împărți tuturor participanților hârtii simbolizând 100 de lire. Apoi le vom cere să parieze pe soluțiile emise, despre care consideră că vor avea șansele cele mai mari de a fi alese. Fiecare participant face opțiunea în funcție de propriile criterii, oferind pentru soluții toți banii primiți, fie
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și de viziune. Funeraliile regelui Gheorghe (roman de sertar, scris în 1967-1968, dar apărut în 1995) reconstituie, realist și simbolic totodată, ziua funeraliilor lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, construind o vastă alegorie (mulțimile imense care se tălăzuiesc haotic, convocate la ceremonia funerară, simbolizează întreg corpul social) a dezastrului moral al epocilor totalitare. Piticii își puneau țărână-n cap e, ca și Funeraliile..., un roman-parabolă, cu situare anecdotică în anii ’90, dar cu sensuri perene, investigând resursele infinite ale abjecției, în contextul fascinației puterii
GHERMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287249_a_288578]
-
depășește 35 de ani. În legătură cu o astfel de abordare a speranței de viață, menționăm că, în ultimii ani, în Franța s-a pus la punct și chiar s-a introdus în statistica oficială, un indicator sintetic al stării de sănătate, simbolizat EVSI (esperence de vie sans incapacite), a cărui măsurare periodică permite compararea diverselor categorii sociale de populație, oferind decidenților din domeniul politicilor sociale posibilitatea să acționeze diferențiat în mediile dezavantajate. În general, speranța de viață în sănătate este mai scăzută
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
prinderea animalului cu ajutorul fecioarei. Era, deja, un simbol perimat. Prima parte a acestui scenariu, care probabil își are punctul de pornire în Fiziologul grecesc, rămâne fixată, în mare măsură, în tradiția interpretării alegorice ilustrate de acesta, conform căreia unicul corn simbolizează caracterul de unic fiu al lui Dumnezeu al lui Iisus, iar capturarea cu ajutorul unei fecioare întruparea Sa în pântecele Sfintei Maria și sacrificiul Său pentru mântuirea lumii. "Care este orginea poveștii animalului asemănător unui ied, capturat cu ajutorul unei fecioare?", se
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
atrag atenția mai curând prin lascivitatea lor ostentativă decât prin forța alegorică. O pictură a lui François Clouet, de la jumătatea secolului al XVI-lea, intitulată Dame au bain, înfățișează, în cadru îndepărtat, silueta unei licorne, care sigur că nu mai simbolizează virginitatea, de vreme ce femeia goală din prim-plan afișează o atitudine explicit pricepută în ale erosului. De asemenea, Domenichino pictează și el în palatul Farnese din Roma o tânără fată cu unicorn, în care îi atribuie personajului feminin gesturi deloc lipsite
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
creștină ca acțiune a fecioarei fecundate de Sfântul Duh. Asocierea cornului cu fecunditatea trebuie să fie interpretată aici nu în sensul alegoriei cornului abundenței de la greci, ci la un nivel mai înalt. Simbolul unicornului ne transmite fecunditatea spirituală, unicornul care simbolizează, de fapt, puritatea neputând întruchipa altceva decât energia spirituală"59. Sigur, pentru medieval, imaginea inorogului care, cu o simplă atingere a cornului său, purifică apa otrăvită de un dragon (simbol al diavolului) sau informația privitoare la potențialul său curativ, pe
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
devină publică, autorul își manifestă întreaga sa libertate de gândire. Pasajul pe care își sprijină argumentația este, într-adevăr, grăitor, nemailăsând loc suspiciunilor. Căzut în capcana întinsă de Hameleon, Inorogul se vede prins între fălcile Corocodilului (care, să ne amintim, simbolizau, în unele reprezentări ale Judecății de Apoi, gura Iadului) și, în loc să-și plângă de milă, dă dovadă de o maximă demnitate și disponibilitate de a-și accepta cu liniște soarta. Fragmentul trădează o bună cunoaștere a unor dialoguri și scrisori
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
primul rând ca o metaforă pentru lăcomie și distrugere", observă un cercetător al problemei 7. Dacă în Vechiul Testament (Geneza 49, 27, Ezekiel 22, 27) imaginea este aceea concretă a prădătorului feroce, în Noul Testament lupul capătă meschina sarcină de a-l simboliza pe diavol, care, asemenea lui, dă iama în oile Domnului. "Iată, Eu vă trimit ca pe niște oi în mijlocul lupilor; fiți dar înțelepți ca șerpii și blânzi ca porumbeii"8. (Matei 10, 16), le spune Iisus apostolilor săi. Imaginea se
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
urmează pe oamenii nestatornici care sunt în armata Diavolului, ca să poată copia faptele lor perverse. El se hrănește din cadavre, întrucât păcătosul se delectează cu plăcerile carnale care produc moarte"24. De cealaltă parte, acvila ar fi simbolul evanghelistului Ioan, simbolizându-l pe bunul creștin, care părăsește lucrurile lumești, pierzându-se în contemplarea celor cerești 25. Prin urmare, în lumea medievală, lucrurile sunt clare: acvila lui Zeus din Antichitate a fost divizată în două: o pasăre de rău augur, semn al
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]