4,200 matches
-
dar și toată strălucirea de lumină, ce pleacă de la Tatăl, Revărsându-se asupra noastră cu bunătate, ne îndreaptă din nou în sus ca o putere ce unifică și ne întoarce spre unitate tatălui, Celui ce Strânge la Sine și spre simplitatea Sa, Celui de îndumnezeiește. "Pentru că de la El și prin El și întru El sunt toate", precum spune cuvântul cel sfânt"80. Dar existența nu se rezumă doar la nivelul binelui și de aceea a fost căutată și identitatea ontică a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și cenzurii perioadei moderne. 1.4.4. Despre suflet și începuturile umanismului Devenirea științifică realizată în perioada Renașterii a fost influențată de modalitatea în care a fost perceput sufletul și raportul său cu cosmosul. Transformarea a fost realizată pornind de la simplitatea teleologică a percepției sufletului, specifică începutului creștinismului, la complexitatea specifică medicinii și concepțiilor psihosomatice, de la început de Renaștere. Creștinismul în simplitatea sa inițială urmărea doar aspectele privind salvarea individului, ulterior prin dezvoltarea teologică și sub influența neoplatonismului, neopitagorismului a ridicat
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de modalitatea în care a fost perceput sufletul și raportul său cu cosmosul. Transformarea a fost realizată pornind de la simplitatea teleologică a percepției sufletului, specifică începutului creștinismului, la complexitatea specifică medicinii și concepțiilor psihosomatice, de la început de Renaștere. Creștinismul în simplitatea sa inițială urmărea doar aspectele privind salvarea individului, ulterior prin dezvoltarea teologică și sub influența neoplatonismului, neopitagorismului a ridicat și alte probleme privind sufletul ajungându-se la concepții complexe la sfârșit de Ev Mediu. În primul rând s-au ridicat
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care Descartes consideră adevărul științific. Acesta introduce ideea de "îndemnuri naturale", prin care sunt introduse elementele specifice naturii în lumea cogito-ului a adevărului. Acestea constau în a accepta elementele ce sunt conforme cu natura drept cogitate. Această regulă alături de regula simplității constituie una dintre metodele prin care este creată lumea cogito-ului. Sintagma "așa mă învață natura" este folosită pentru a explica de ce anumite dubitate (elemente epistemice de care ne îndoim) trebuie să devină cogitate și să se integreze în noul univers
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
revenire la un punct inițial pe baza căruia să se dezvolte o nouă imagine prin inovare, interpretare și reintegrarea vechilor imagini. În acest context se poate realiza și o reevaluare valorică a trecutului, reordonându-se imaginile. Reordonarea se face începând de la simplitatea și puritatea imaginilor inițiale, evoluând printr-o raționalizare și dezvoltare rațional-metodică a acestora, construindu-se o structură rațională bine închegată, pentru ca în cele din urmă prin interpretarea metaforizarea și reanalizarea respectivelor imagini să se ajungă la o nouă formă de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
reordonarea valorică a anumitor tipuri de imagine. Exemplificând această tendință de dezvoltare a imaginarului pe perioada apropiată de secolul al XVII-lea putem urmări următoarea evoluție. După ce în Evul Mediu s-a dezvoltat o imagine rațională asupra universului pornind de la simplitatea inițială a creștinismului și de la tradiția Greciei antice, acesta s-a dezvoltat ajungându-se la imaginarul pulsional specific Renașterii. Acesta domină gândirea Occidentală timp de trei secole, dar, în această perioadă, asupra lui acționează cenzura raționalității spre a-l aduce
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o modificare metodică, de imagine sau metafizică. Această nouă formă de cenzură trebuie să fie declarativă și să sublinieze elementele ce trebuie cenzurate. Scopul acestei forme de cenzură este de a realiza un moment cultural de început dominat de o simplitate imagistică și metodică. La începutul secolului al XVII-lea putem urmări următoarele tipuri de cenzură. În primul rând o formă de cenzură religioasă manifestată prin intermediul Reformei, în al doilea rând o cenzură imagistică completă realizată de Bacon prin intermediul idolilor. Putem
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
religie purificată" este cea care ne duce cu gândul la Reformă ca modalitate de cenzură a unui forme de imaginar ce nu mai era acceptat. Biserica a dezvoltat în decursul timpului o imagine asupra lumii care s-a îndepărtat de simplitatea originală. De aceea s-a simțit nevoia cenzurii acesteia, cenzură care s-a realizat prin două demersuri: în primul rând să cenzureze imaginea asupra lumii pe care a dezvoltat-o biserica, aceasta implicând nu doar teologia, ci și structurile organizatorice
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
asupra lumii pe care a dezvoltat-o biserica, aceasta implicând nu doar teologia, ci și structurile organizatorice. În al doilea rând putem vorbi despre o încercare de a găsi un nou început dincolo de tot ceea ce nu mai reprezintă credința în simplitatea sa. Pornind de la aceste două premise s-a construit o nouă imagine asupra ideii principale de Dumnezeu și a modului în care putem să realizăm legătura cu acesta. Însă momentul Reformei nu a fost întâmplător, el este rezultatul unei continue
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care a declanșat reforma din spațiul german. Dar problemele nu se limitau la elemente de ordin organizatoric, ci și la cele de ordin teologic. Structura de imaginar la care ajunsese teologia catolică se depărtase într-o mare măsură de ideea simplității religioase originale. Ea și-a construit forme de protecție și control care să poată susține instituția prin coordonarea tuturor celorlalte centre de putere. Începutul secolului al XVI-lea a fost propice pentru reformă și datorită conflictului, mai mult sau mai
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cu totul cunoașterii. Singura șansă pentru a cunoaște "realitatea" constă în eliminarea virușilor după identificare, lucru care este foarte dificil putând fi sceptici cu întreaga cunoaștere. Trebuie să eliminăm idolii care sunt cenzorii cunoașterii noastre și să ne întoarcem la simplitatea începutului. În acel moment o nouă metodă ar avea șanse de reușită în crearea unei noi imagini asupra lumii care să nu mai fie supusă distorsiunii realizate de idoli. Cenzura pe care urmează să o realizeze Bacon este o cenzură
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
prin deducție"98, experiență care echivalează cu inducția. Ulterior el va mai adăuga intuiția ca formă de cunoaștere, fiecare dintre aceste părți componente având scopul său. Principiul de la care pornește întregul demers cartezian este construit pe doi piloni: cel al simplității și cel al clarității. Regula a IX-a include cele două principii: "Pătrunderea minții noastre trebuie îndreptată asupra lucrurilor celor mai neînsemnate și mai ușoare, iar printre acestea e bine să zăbovim până atâta vreme până ce ne desprindem să intuim
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
importante ale rațiunii, dar care din punctul de vedere al lui Descartes nu mai au rolul din filosofia aristotelică sau din cea medievală. Cenzura lor se face în mod direct, prin enumerare și nu se realizează o detaliere a lor. Simplitatea discursului include categoriile la elementele specifice omului. Ele nu au statut de universale, sau de componente ale științei. Urmează cenzura celor apropiate de cogito: științele. Indiferent de tipul științelor acestea nu pot constitui certitudini. Dacă științele lucrurilor compuse: fizica, astronomia
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
susține acest lucru în mod evident în Novum Organum ori Nova Atlantis. Dar nu este singurul care își dezvoltă teoria din punct de vedere pragmatic. Descartes dorește o cunoaștere "clară și distinctă" a realității astfel încât să poată urmări adevărul în simplitatea sa, efect pozitiv din punct de vedere practic al cunoașterii. Dar dacă pragmatismul cartezian poate fi urmărit doar în mod implicit, deoarece acesta urmărea doar o cunoaștere mai bună, în cazul științelor practice el este explicit. Lucrările lui Galilei urmăresc
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
esența sa de natură deductivă și se construiește într-o lume a raționalității pure. Putem urmări în cazul lui Descartes două etape metodice. În primul rând o etapă a cenzurii dezvoltată deja, în care se încercă atingerea unei perfecțiuni a simplității și o etapă de construcție în care se caută acele adevăruri certe ce pot fi incluse în noua lume. În cazul construcției sunt dezvoltate reguli după care selecția dintre adevăr și fals poate fi realizată. Cenzura carteziană realizată în mai
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
un număr de trei reguli să indice drumul ce trebuie parcurs pentru a cunoaște realitatea. Regulile dezvoltate de Newton sunt o combinație esențializată între regulile carteziene și ideile metodice ale empirismului englez. Astfel prima dintre reguli ne amintește de regula simplității enunțată de Descartes: "Nu trebuie să admitem mai multe cauze pentru lucrurile naturale, decât atâtea câte sunt și adevărate și suficiente pentru explicarea aparențelor lor"97. Acest principiu redă ideea unei simplități a naturii, dar și a unei cauzalități indiscutabile
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Astfel prima dintre reguli ne amintește de regula simplității enunțată de Descartes: "Nu trebuie să admitem mai multe cauze pentru lucrurile naturale, decât atâtea câte sunt și adevărate și suficiente pentru explicarea aparențelor lor"97. Acest principiu redă ideea unei simplități a naturii, dar și a unei cauzalități indiscutabile în interiorul acesteia: "Natura este simplă și nu face lux cu cauze superflue ale lucrurilor"98. Aici întâlnim două dintre elementele științei moderne. Natura este simplă în sensul unei neîncărcări fantastice, și poate
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și a unei cauzalități indiscutabile în interiorul acesteia: "Natura este simplă și nu face lux cu cauze superflue ale lucrurilor"98. Aici întâlnim două dintre elementele științei moderne. Natura este simplă în sensul unei neîncărcări fantastice, și poate fi cunoscută în simplitatea sa. Cea de-a doua regulă o întâlnim într-un mod asemănător și în metoda inductivă a lui Bacon: "Și de aceea efectelor naturale de același fel trebuie să le atribuim, întrucât se poate aceleași cauze"99. Transferul acesta a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
spectrul dubito-ului reprezintă incertitudinea. Certitudinea este reprezentată până acum de manifestarea autoreflexivă a ego-ului și componenta fundamentală a acestuia cogito-ul: "Mă simt încredințat că sunt un lucru ce cugetă"151. Separarea cogitatelor certe de cele incerte este realizată prin intermediul regulii simplității: "mi se pare acum că pot stabili drept regulă generală cum că e adevărat tot ceea ce percep în chip foarte limpede și distinct"152. Regula este manifestarea cogito-ului la nivelul metodic. Simplitatea acesteia asigură posibilitatea complexă de acțiune deoarece cu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
certe de cele incerte este realizată prin intermediul regulii simplității: "mi se pare acum că pot stabili drept regulă generală cum că e adevărat tot ceea ce percep în chip foarte limpede și distinct"152. Regula este manifestarea cogito-ului la nivelul metodic. Simplitatea acesteia asigură posibilitatea complexă de acțiune deoarece cu cât regula este mai simplă cu atât se poate dovedi mai restrictivă, prin simplitate ajungându-se la posibilitatea de viziune holistică asupra realității. Pasul următor constă în prezentarea parțială a cogitatelor aflate
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
adevărat tot ceea ce percep în chip foarte limpede și distinct"152. Regula este manifestarea cogito-ului la nivelul metodic. Simplitatea acesteia asigură posibilitatea complexă de acțiune deoarece cu cât regula este mai simplă cu atât se poate dovedi mai restrictivă, prin simplitate ajungându-se la posibilitatea de viziune holistică asupra realității. Pasul următor constă în prezentarea parțială a cogitatelor aflate încă sub spectrul îndoielii. Sunt subliniate elementele specifice stării de creație. Ideile legate de simțuri, creațiile propriei minți (fantasmele), ideile matematice sunt
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
folosindu-se de modalitatea de a fi a acestora, filosoful explică relația dintre obiectele exterioare și idei. Cum pot cunoaște ce este adevărat și ce este supus erorii? Principiul după care se realizează este cel al clarității dublat de principiul simplității: "căci e un lucru vădit că tot ce e adevărat este ceva; și am arătat pe larg că toate cele pe care le cunosc în chip limpede sunt adevărate"177. Cele adevărate sunt introduse în lumea cogito-ului, astfel introducerea celor
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
există în realitate, toate proprietățile matematice specifice acesteia pot fi reale. Nu există o relația cauzală între manifestarea figurii geometrice și proprietățile specifice ale acesteia, dar realitatea matematică există. De aceea pornind de la principiile enunțate anterior, al clarității și al simplității și deoarece adevărurile matematice sunt simple și clare le putem introduce în lumea cogitatelor, indiferent dacă respectivele adevăruri sunt prezente în realitatea sensibilă. Toate cogitatele rămân și se manifestă în jurul lui Dumnezeu, conform principiilor enunțate. Între aceste cunoștințe chiar și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
noilor cogitate, problema poate fi analizată de alt nivel. Primul element fundamental este existența cogito-ului ce are printre formele sale de manifestarea imaginația și simțirea. La acestea se adaugă modalitatea de argumentare prin care se ajunge în lumea certitudinii: regula simplității. Acum se adaugă nouă modalitate de argumentare: "așa m-a învățat natura"184 pe care o vom numi regula naturalului. Prin introducerea noului sistem de argumentare putem accepta lucrurile sensibile ca forme a cogitatelor. Există în cercetarea lucrurilor sensibile doar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
după perioade de cenzură și puritate metodică, perioade de dezvoltare ale unei componente raționale a acestuia și perioade în care imaginarul pulsional domină. După o astfel de perioadă este necesară o nouă cenzură astfel încât să se realizeze o reîntoarcere spre simplitatea imaginii și a potențialității maxime. În această lucrare am încercat să surprindem un astfel de ciclu imaginar, început odată cu decăderea Imperiului Roman, descriind în detaliu perioada de cenzură a vechiului imaginar, cel renascentist și construcția de după aceasta, la începutul modernității
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]