4,151 matches
-
la recunoașterea și la apărarea drepturilor celuilalt, ca și la ajutorul reciproc (P. Dasen, C. Perregaux, M. Rey, 1999, p. 185). Dar cum se ajunge de la solidaritate la autonomie? Puntea de legătură este interculturalitatea. „Autonomia nu însemnă afirmarea zgomotoasă a sinelui. Ea înseamnă aptitudinea interioară a individului de a căuta un sens vieții sale. Orice societate depinde, atât în ceea ce privește existența cât și dezvoltarea sa de un echilibru între afirmarea de sine a individului și interesul colectiv. Realizarea acestui echilibru duce la
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
tot la nivelul omului, pentru că aceasta face parte dintre modalitățile de operare ale cogito-ului corespondentul lui res cogitans. Ideea de sine aparține ego-ului, la fel ideea corespunzătoare altor persoane și ideea lucrurilor corporale și a substanțelor pentru că sunt comparații ale sinelui. Tot prin comparație cu sine ideea de Dumnezeu poate fi considerată tot o formă a ego-ului? Aceasta are un statut special pentru că reprezintă ideea cea mai abstractă cu putință. Prin definirea acestei noțiuni ajungem la o situație complexă: "Prin cuvântul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
să fie superioară efectului. Cele două idei ne vor ajuta să lămurim problema existenței lui Dumnezeu ca certitudine pentru cunoaștere. Ideea pe care o deținem despre Dumnezeu se referă la faptul că există o ființa unică, desăvârșită, atotputernică, cauză a sinelui. Cauza ideii este cea care mă poate ajuta să ajung la concluzia că Dumnezeu există ca act. Această cauză este superioară mie. Astfel Dumnezeu există pentru că dețin ideea de Dumnezeu ca semn al Lui. În jurul Lui se întemeiază întreaga existență
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a fantasticului, pe când pentru Descartes era o imagine a realității. Imaginația pentru Descartes este o sursă a cunoașterii certe rolul ei fiind acela de a crea legătură între lumea sensibilă și cea a cogitatelor. Concluzionând putem spune că: atunci când gândesc, sinele devine autoreflexiv, pe când în momentul imaginativ sinele este proiectat spre exterior. Aici se poate observa cel mai bine solipsismul cartezian: în lumina adevărului stau lucrurile centrate în eu, pe când cele exterioare sunt foarte greu de adus în lumea certitudinii. Faptul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
imagine a realității. Imaginația pentru Descartes este o sursă a cunoașterii certe rolul ei fiind acela de a crea legătură între lumea sensibilă și cea a cogitatelor. Concluzionând putem spune că: atunci când gândesc, sinele devine autoreflexiv, pe când în momentul imaginativ sinele este proiectat spre exterior. Aici se poate observa cel mai bine solipsismul cartezian: în lumina adevărului stau lucrurile centrate în eu, pe când cele exterioare sunt foarte greu de adus în lumea certitudinii. Faptul că aceste imagini sunt deținute de către mine
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
al sufletului. Doctor Ionescu își va călăuzi pacienții către forul lor interior spre descoperirea propriului sine conform emblematicului dicton clasic grec Gnothi se auton! - Cunoaște-te pe tine însuți! Organismul își regăsește starea de sănătate deplină - prin resortul credinței în sinele divin (locuind esența fiecărei ființeă și consacrând în mod natural vindecarea. Emblema călăuzitoare a doctoriței Ionescu a fost întotdeauna principiul întâi al jurământului hipocratic, respectiv Non nocere!- Să nu faci rău, să nu lezezi! Cu harul său deosebit de vindecător, de
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
normative și cu lansarea conceptului de capital social, filosofii comunitariști au orientat discuțiile despre dreptate către teoria socială. Comunitarismul a apărut ca o reacție la liberalism și la teoria lui Ralws, prezentându-se ca o teorie morală fondată pe ideea sinelui social. În After Virtue (1984), Alasdair McIntyre a afirmat explicit că filosofia morală are nevoie de o sociologie, iar Michael Walzer a vorbit, în Spheres of Justice (1983), despre o sociologie a recunoașterii 56 care, ca sociologie, s-ar interesa
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
un element cheie al dreptății în organizații. Bazându-se pe teorii solide ale dreptății organizaționale, autorul pune în evidență că problema dreptății în organizații nu poate fi ruptă de modurile de înțelegere și de recunoaștere a identității personale și a sinelui organizațional. Din studiu poate fi desprinsă ideea că o cultură a recunoașterii este un element cheie al dreptății organizaționale. Analiza propusă de Carmen Buzea se înscrie în paradigma instrumentală a dreptății în organizații. Autoarea a căutat să vadă dacă modelul
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
stabilității (oferirea unei supape de siguranță pentru exprimarea punctelor de vedere) și un mecanism pentru canalizarea anxietăților și îndoielilor angajaților, fără ca aceștia să apeleze la proceduri conflictuale sau la acțiune colectivă 25. Surse micro ale injustițiilor organizaționale: munca emoțională și sinele dramaturgic Sinele dramaturgic este determinat de două aspecte ale dezvoltării societății noastre. Pe de o parte, sinele dramaturgic este un rezultat al noilor tehnologii și mijloace de supraveghere care îi constrâng pe angajați să fie mult mai conștienți de sine
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
unei supape de siguranță pentru exprimarea punctelor de vedere) și un mecanism pentru canalizarea anxietăților și îndoielilor angajaților, fără ca aceștia să apeleze la proceduri conflictuale sau la acțiune colectivă 25. Surse micro ale injustițiilor organizaționale: munca emoțională și sinele dramaturgic Sinele dramaturgic este determinat de două aspecte ale dezvoltării societății noastre. Pe de o parte, sinele dramaturgic este un rezultat al noilor tehnologii și mijloace de supraveghere care îi constrâng pe angajați să fie mult mai conștienți de sine. Pe de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și îndoielilor angajaților, fără ca aceștia să apeleze la proceduri conflictuale sau la acțiune colectivă 25. Surse micro ale injustițiilor organizaționale: munca emoțională și sinele dramaturgic Sinele dramaturgic este determinat de două aspecte ale dezvoltării societății noastre. Pe de o parte, sinele dramaturgic este un rezultat al noilor tehnologii și mijloace de supraveghere care îi constrâng pe angajați să fie mult mai conștienți de sine. Pe de altă parte, creșterea importanței sectorului serviciilor și a interacțiunilor cu clienții dau naștere la munca
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
al noilor tehnologii și mijloace de supraveghere care îi constrâng pe angajați să fie mult mai conștienți de sine. Pe de altă parte, creșterea importanței sectorului serviciilor și a interacțiunilor cu clienții dau naștere la munca emoțională și, deci, la sinele dramaturgic. David L. Collinson consideră interpretările dramaturgice ca un rezultat al tendințelor sistemelor de supraveghere sau al noilor tehnologii de a-i face pe indivizi mult mai conștienți de sine26. Conștientizarea supravegherii din partea celor aflați în poziții de autoritate sau
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Conștientizarea supravegherii din partea celor aflați în poziții de autoritate sau a clienților îi determină pe indivizi să construiască moduri alternative de exprimare, prin care să poată utiliza politic/strategic discursul și informația, pentru a manipula, ascunde, mistifica, exagera sau minimiza sinele, reputația și imaginea în ochii celor considerați semnificativi, prezentându-se astfel într-o lumină favorabilă. Potrivit lui A.R. Hochschild, angajații devin din ce în ce mai implicați în muncă emoțională o dată cu creșterea importanței sectorului serviciilor 27. Indiferent de domeniul de activitate, munca noastră presupune
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ca o abilitate/îndemânare pe care cineva o poate învăța și controla. Astfel, practicile coreografice, managementul reacțiilor și strategia răspunsurilor sunt corelate nu doar cu modurile în care subiecții sunt monitorizați, ci și cu nivelul de auto-conștientizare al individului. Cu toate că sinele dramaturgic este o strategie de supraviețuire importantă pentru individul aflat sub supraveghere, acesta nu semnifică nici o acomodare sau un conformism pasiv, nici o rezistență sau o opoziție totală la supraveghere și control 31. Vocea și tăcerea ca resurse comunicative strategice utilizate
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
modalitate de a construi, ancora, verifica și repara identitățile narativizate, ci și o sursă de anxietate și control. Actorii sunt constrânși de organizație să exprime doar acele resurse discursive, atitudini și emoții care se aliniază atât cu propriile narațiuni ale sinelui, dar și cu așteptările celorlalți relevanți de la locul de muncă 35. Puterea se îndepărtează de discurs și se îndreaptă către continua și persistenta confirmare sau infirmare a celorlalți. Hochschild afirmă că angajații, ca actori emoționali, trebuie să-și instrumentalizeze sentimentele
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
diferitelor discursuri de putere 39. Angajații din posturi marginale, dezagreabile, inferioare sau murdare, precum și membrii grupurilor marginalizate istoric sunt de multe ori încurajați de organizație să-și construiască la muncă o identitate falsă, dar preferată organizațional, pentru a-și proteja sinele real și privat 40. Prin urmare, munca nu poate construi adevărata identitate. Deși personajele de pe scenă sunt diferite de identitățile reale, angajații întâmpină dificultăți în a specifica când sunt în culise și când nu și, astfel, culisele devin un mit
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
diferite de identitățile reale, angajații întâmpină dificultăți în a specifica când sunt în culise și când nu și, astfel, culisele devin un mit, un spațiu continuu amânat. Chiar dacă angajații încearcă să păstreze un sine real care să fie diferit de sinele preferat organizațional, a părăsi sinele preferat organizațional atunci când ajung acasă este o provocare care poate fi cu greu depășită, deoarece locul de muncă transformă identitățile. De fapt, discursurile și normele organizaționale lasă un spațiu foarte mic pentru identitățile ne-prescrise
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
întâmpină dificultăți în a specifica când sunt în culise și când nu și, astfel, culisele devin un mit, un spațiu continuu amânat. Chiar dacă angajații încearcă să păstreze un sine real care să fie diferit de sinele preferat organizațional, a părăsi sinele preferat organizațional atunci când ajung acasă este o provocare care poate fi cu greu depășită, deoarece locul de muncă transformă identitățile. De fapt, discursurile și normele organizaționale lasă un spațiu foarte mic pentru identitățile ne-prescrise organizațional și interzic anumite aspecte
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
organizațional atunci când ajung acasă este o provocare care poate fi cu greu depășită, deoarece locul de muncă transformă identitățile. De fapt, discursurile și normele organizaționale lasă un spațiu foarte mic pentru identitățile ne-prescrise organizațional și interzic anumite aspecte ale sinelui din arenele organizaționale, dacă sunt considerate contra-productive. Aceste procese servesc la cultivarea unui individ care își definește valoarea și respectul de sine în funcție de abilitatea lui de a ajunge la sinele preferat organizațional în ciuda propriului sine real (ascuns și rușinos)"41
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
pentru identitățile ne-prescrise organizațional și interzic anumite aspecte ale sinelui din arenele organizaționale, dacă sunt considerate contra-productive. Aceste procese servesc la cultivarea unui individ care își definește valoarea și respectul de sine în funcție de abilitatea lui de a ajunge la sinele preferat organizațional în ciuda propriului sine real (ascuns și rușinos)"41. Acest tip de angajat devine un bun muncitor care nu își mai vede slujba ca o interpretare. Soluția la nivel micro: de la sinele real și fals, la sinele cristalizat Nu
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
în funcție de abilitatea lui de a ajunge la sinele preferat organizațional în ciuda propriului sine real (ascuns și rușinos)"41. Acest tip de angajat devine un bun muncitor care nu își mai vede slujba ca o interpretare. Soluția la nivel micro: de la sinele real și fals, la sinele cristalizat Nu este deloc neobișnuit ca discursurile sociale sau organizaționale să-i încurajeze pe angajații care ocupă posturi inferioare, murdare sau stigmatizate social, precum și pe cei care interacționează intens cu clienții să-și dezvolte un
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ajunge la sinele preferat organizațional în ciuda propriului sine real (ascuns și rușinos)"41. Acest tip de angajat devine un bun muncitor care nu își mai vede slujba ca o interpretare. Soluția la nivel micro: de la sinele real și fals, la sinele cristalizat Nu este deloc neobișnuit ca discursurile sociale sau organizaționale să-i încurajeze pe angajații care ocupă posturi inferioare, murdare sau stigmatizate social, precum și pe cei care interacționează intens cu clienții să-și dezvolte un sine alternativ pentru locul de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
organizaționale să-i încurajeze pe angajații care ocupă posturi inferioare, murdare sau stigmatizate social, precum și pe cei care interacționează intens cu clienții să-și dezvolte un sine alternativ pentru locul de muncă, unul care este separat și total diferit de sinele real, personal și privat 42. Sinele de la locul de muncă trebuie să acționeze în funcție de constrângerile date de scopurile, obiectivele, bunurile și serviciile organizaționale și, astfel, singura alternativă de a rezista este compartimentarea identității între sinele real și privat și un
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
care ocupă posturi inferioare, murdare sau stigmatizate social, precum și pe cei care interacționează intens cu clienții să-și dezvolte un sine alternativ pentru locul de muncă, unul care este separat și total diferit de sinele real, personal și privat 42. Sinele de la locul de muncă trebuie să acționeze în funcție de constrângerile date de scopurile, obiectivele, bunurile și serviciile organizaționale și, astfel, singura alternativă de a rezista este compartimentarea identității între sinele real și privat și un sine definit organizațional și fals. Pe
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
separat și total diferit de sinele real, personal și privat 42. Sinele de la locul de muncă trebuie să acționeze în funcție de constrângerile date de scopurile, obiectivele, bunurile și serviciile organizaționale și, astfel, singura alternativă de a rezista este compartimentarea identității între sinele real și privat și un sine definit organizațional și fals. Pe de altă parte, dacă angajații ocupă posturi care sunt valorizate privat și social, cum ar fi posturile profesionale de tipul gulerelor albe, sau posturi de îngrijire tradițional feminine, angajații
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]