3,476 matches
-
încheie întregul lanț. Instrucțiunea de după ultimul "else" se execută doar când nici una dintre expresii nu a fost adevărată. Dacă o selecție multiplă este controlată de valoarea unei singure expresii, programarea se poate face mai eficient cu ajutorul instrucțiunii de selecție ("switch"). Sintaxa generală a acestei instrucțiuni este: Expresia pe baza căreia se efectuează selecția trebuie să fie de tip întreg (nu poate să fie de exemplu float, double sau un tip structurat). <br> "k1, k2, ..., kn-1" sunt expresii constante, cu valori distincte
Sintaxa limbajului C () [Corola-website/Science/296568_a_297897]
-
corpul este parcurs numai dacă testul este trecut de la început. În cazul celor cu test la sfârșit, corpul este executat cel puțin o dată în orice condiții. <br> Instrucțiunile repetitive se mai numesc și cicluri sau bucle. Această instrucțiune are următoarea sintaxă: Expresia poate fi de orice tip scalar. Instrucțiunea specifică prelucrările ce se efectuează în corpul buclei și se repetă atâta timp cât expresia este adevărată, mai exact diferită de zero. Această instrucțiune are următoarea sintaxă Ea are rolul de a repeta instrucțiunea
Sintaxa limbajului C () [Corola-website/Science/296568_a_297897]
-
cicluri sau bucle. Această instrucțiune are următoarea sintaxă: Expresia poate fi de orice tip scalar. Instrucțiunea specifică prelucrările ce se efectuează în corpul buclei și se repetă atâta timp cât expresia este adevărată, mai exact diferită de zero. Această instrucțiune are următoarea sintaxă Ea are rolul de a repeta instrucțiunea până când expresia este adevărată. Diferența față de instrucțiunea while constă în faptul că testul este plasat la sfârșitul buclei, deci instrucțiunea se execută cu siguranță cel puțin o dată, indiferent de valoarea expresiei. <br> Exemplul
Sintaxa limbajului C () [Corola-website/Science/296568_a_297897]
-
extinde mult domeniul de aplicare față de instrucțiunile de același tip existente în alte limbaje de programare. Este cea mai utilizată instrucțiune repetitivă, deoarece în afară de testul de rămânere în buclă, oferă două elemente necesare în majoritatea situațiilor: inițializare și actualizare. <br>Sintaxa instrucțiunii for: <br>- "expresia initializare" constituie inițializarea buclei și se evaluează o singură dată. <br>- "expresia actualizare" trebuie să fie de tip scalar și este evaluată înaintea fiecărei iterații. Valoarea acestei expresii este interpretată ca și condiție de rămânere în buclă. <br
Sintaxa limbajului C () [Corola-website/Science/296568_a_297897]
-
cu instrucțiunea break. <br> Prelucrările efectuate cu instrucțiunea "for", pot fi descrise și cu ajutorul unei bucle "while", care se aseamănă cu "for" prin faptul că este tot cu test la început. Secțiunea următoare este echivalentă cu instrucțiunea for a cărei sintaxă a fost prezentată mai sus: "Exemplul următor prezintă o buclă care va rula la infinit:" Există trei instrucțiuni de salt în limbajul C: "break, continue" și "goto". Tot la această categorie putem vorbi și despre instrucțiunea "return", care marchează încheierea
Sintaxa limbajului C () [Corola-website/Science/296568_a_297897]
-
la identificarea cazurilor în suedeză, dar acest gramatical a dispărut aproape în totalitate și mai poate fi întâlnit doar în unele expresii, cum ar fi "till fots" și "till sjöss" („pe jos” și „la mare”, genitiv). Fiind o limbă germanică, sintaxa suedezei prezintă unele similarități cu cea din engleză și germană. Forma de bază a cuvintelor în propoziție este subiect - verb - obiect (SVO), cu specificația că în propozițiile principale se folosește principiul verbului pe locul al doilea, dacă propoziția începe cu
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]
-
vorbește într-un singur punct pe glob, în Antilele Olandeze. Are o gramatică portugheză și lexic spaniol. Este, după unii, descendenta primilor conchistadori; după alții este o creolă. Se știe că o limbă creolă este o limbă simplificată, bazată pe o sintaxă indigenă și cu lexic al limbii cuceritoare. Există creole spaniole în Cuba; se vorbesc mai multe creole în Filipine. Spaniola folosește alfabetul latin îmbogățit cu litera ñ ("eñe", care reprezintă fonemul /ɲ/) și digramele "ch" (reprezentează fonemul /tʃ/) și "ll
Limba spaniolă () [Corola-website/Science/296859_a_298188]
-
flexionară, având conjugarea foarte complicată, în schimb lipsește aproape în întregime flexiunea celorlalte părți de vorbire. Se folosesc multe prepoziții și se pune adjectivul după substantiv. Spre deosebire de română, în spaniolă atât articolele hotărâte cât și cele nehotărâte sunt proclitice. Tipologia sintaxei este de obicei SVO, dar schimbările sunt comune. Astfel ca majoritatea limbilor romanice, în spaniolă se poate pierde pronumele personal, când nu este necesar din punct de vedere al contextului. Flexiunea verbelor în spaniolă este una dintre cele mai complexe
Limba spaniolă () [Corola-website/Science/296859_a_298188]
-
cele din română li se adaugă -a sau -alui: La participiu există o singură formă pentru masculin și feminin singular. Verbele de conjugarea a III-a numite „cu accentul pe rădăcină” au forme diferite: "arsu" „ars”, "aprimtu" „aprins”, "coptu" „copt”. Sintaxa limbii aromâne nu diferă în esență de cea a românei. Articolul hotărât se folosește în mai multe cazuri decât în română. De pildă în domeniul substativului poate fi folosit și cu numele proprii de persoană: "Goglu" „Gogu”. În domeniul adjectivului
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
a unuia sau altuia dintre membrii familiei generate de o rădăcină. "Polisemia și ambiguitatea textului nevocalizat" Fenomenului derivării radicale i se adaugă, ca o dificultate importantă a arabei clasice potențial responsabilă de diglosie în opinia unor autori, și faptul că sintaxa depinde mai mult de vocalizarea unei cuvânt decât de poziția acestuia în propoziție. Astfel, o aceeași înșiruire de cuvinte, în funcție de vocalizare, poate avea două semnificații opuse: "daraba al-șaeb(a) al-rajiul(a)" poate însemna fie "tânărul l-a lovit pe bărbat
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
hai!”). Cuvântul modalizator nu se află în raport sintactic cu nicio parte de propoziție, ci caracterizează atitudinea vorbitorului față de conținutul întregului enunț în care este folosit. Asemenea cuvinte sunt: "talán" „poate”, "valószínűleg" „probabil”, "esetleg" „eventual”, "állítólag" „zice-se” etc. Prezentăm sintaxa limbii maghiare cu ajutorul terminologiei maghiare traduse în română. Părțile de propoziție sunt predicatul, subiectul, obiectul, complementul de loc, de timp, numeric, de stare, de origine, de rezultat, sociativ, de mod, de cauză, de scop, de relație, de grad/măsură, instrumental
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
după orașul Tetuan de unde provenea ), iar în nordul Marocului o formă numită haketiye - influențată de limba arabă marocană. Cărturarul Haim Vidal Sephiha face distincție între ladino și iudeospaniolă. După el, ladino - așa numita iudeospaniolă calchiată - este o formă a cărei sintaxă e foarte influențată de cea ebraică și a servit mai ales la traducerea textelor liturgice și religioase. Ea a fost prezervată mai mult în comunitățile sefarde din Anglia, America de Nord și Olanda, care au trecut mai repede la folosirea curentă a
Limba ladino () [Corola-website/Science/298193_a_299522]
-
a fost prezervată mai mult în comunitățile sefarde din Anglia, America de Nord și Olanda, care au trecut mai repede la folosirea curentă a limbilor țărilor de adopțiune - engleza și respectiv, olandeza. În schimb, iudeo-spaniola "vernaculară" sau judezmo este limba vorbită, cu sintaxă romanică ca și cea a spaniolei, și care vreme de secole a fost folosită în familie și în cartier de evreii sefarzi din Balcani, Turcia, Palestina, Italia și de cei din Maroc, Algeria și Egipt. Astăzi însă, termenii de ladino
Limba ladino () [Corola-website/Science/298193_a_299522]
-
Scrisul permite evidențierea sistematică a activităților economice și comerciale. Astfel, în jurul lui 3.500 î.e.n. apare, în Mesopotamia, scrirea cuneiformă, care, inițial, era bazată pe pictograme și ideograme. Ulterior, sumerienii dezvoltă scrierea prin redarea silabelor, bazată, deci, pe fonologia și sintaxa specifice limbii sumeriene. În Egipt apare scrierea hieroglifică, cea mai veche mărturie fiind "Paleta lui Narmer" (3100 î.e.n.). Limba ebraică a fost una dintre primele limbi care au utilizat scrierea bazată pe alfabet. Este vorba de sistemul de scriere abjad
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
se află temporar la un diferit URI. Din moment ce redirectarea poate fi modificata ocazional, utilizatoarul ar trebui să continuie să folosească URI-ul cerut pentru viitoarele acțiuni. 400 - cerere greșită:Cererea nu a putut fi înțeleasă/percepută de către server din cauza unei sintaxe greșite/incomplete. Utilizatorul ar trebui să nu repete cererea fără ca aceasta să suporte modificări. 401 - neautorizat:Cererea necesită autentificarea/înregistrarea utilizatorului. Răspunsul trebuie să includă WWW - câmp de autentificare conținând o somație aplicabilă utilizatorului. Utilizatorul poate repeta cererea. Dacă cererea
Hypertext Transfer Protocol () [Corola-website/Science/297513_a_298842]
-
a logicii considerând criteriul dezvoltării istorice. a.Logica tradițională b.Logica modernă ortodoxă: logica matematică clasică (bivalentă) c.Logica modernă neortodoxă: ---Logica modală ---Logica polivalentă ---Sistemele nonstandard de implicație: implicația strictă, „entailment” ș.a. ---Sistemele nonstandard de cuantificare: pluralitate, ș.a. a.Sintaxa logică b.Semantica logică c.Pragmatica logică d.Lingvistica logică ---Teoria structurii ---Teoria înțelesului ---Teoria validității a.Dezvoltări matematice ►Dezvoltări aritmetice În ordine istorică aceste dezvoltări au fost primele aplicații ale logicii simbolice. Logica matematică a debutat ca o logică
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
Universității maghiare din Cluj, care avea pe atunci și o catedră de limbă română. A continuat studiile clasice, frecventând cursurile de istoria grecilor vechi, traducere și interpretare de scrieri alese din Cicero, teoria și istoria retoricii la greci și romani, sintaxa greacă și istoria literaturii latine. A fost numit în comitetul Societății Iulia a studenților români; își începe colaborarea la "Tribuna" din Sibiu (decembrie 1884). În noiembrie 1886, bolnav și confruntat cu diverse dificultăți materiale, nu mai figurează printre studenții clujeni
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
căutare și înlocuire” operațiuni pe . Conceptul a apărut în anii 1950, când matematicianul american Stephen Cole Kleene a formalizat descrierea unui "limbaj regulat". Conceptul a intrat în uz comun împreună cu utilitarele de prelucrare a textului din Unix. Astăzi, există diferite sintaxe pentru scrierea expresiilor regulate, una fiind standardul și alta, utilizată pe scară largă, fiind sintaxa Perl. Expresiile regulate sunt folosite în , de dialogurile de căutare și înlocuire ale procesoarelor și editoarelor de text, în utilitare de prelucrare a textului, cum
Expresie regulată () [Corola-website/Science/317028_a_318357]
-
Cole Kleene a formalizat descrierea unui "limbaj regulat". Conceptul a intrat în uz comun împreună cu utilitarele de prelucrare a textului din Unix. Astăzi, există diferite sintaxe pentru scrierea expresiilor regulate, una fiind standardul și alta, utilizată pe scară largă, fiind sintaxa Perl. Expresiile regulate sunt folosite în , de dialogurile de căutare și înlocuire ale procesoarelor și editoarelor de text, în utilitare de prelucrare a textului, cum ar fi sed și AWK și în analiza lexicală. Multe limbaje de programare furnizează capabilități
Expresie regulată () [Corola-website/Science/317028_a_318357]
-
utilitare de prelucrare a textului, cum ar fi sed și AWK și în analiza lexicală. Multe limbaje de programare furnizează capabilități regex fie built-in, fie prin intermediul unor . Sintagma "expresii regulate" (și, în consecință, "regexuri") este adesea folosită cu referire la "sintaxa" standard", textuală" (distinctă de notația matematică descrisă mai jos) pentru reprezentarea "șabloanelor" cărora trebuie să se conformeze textul găsit. Fiecare caracter dintr-o expresie regulată (adică fiecare caracter din șirul care descrie șablonul) este considerat a fi un (caracter cu
Expresie regulată () [Corola-website/Science/317028_a_318357]
-
precisă la o asemănare foarte generală (controlată de metacaractere). De exemplu, codice 2 este un model general, codice 3 (care potrivește toate literele de la „a” la „z”) este mai puțin general și codice 4 este un șablon exact (se potrivește doar cu „o”). Sintaxa metacaracterelor este special concepută pentru a reprezenta obiective prescrise într-un mod concis și flexibil pentru a dirija automatizarea procesării de text pe o varietate de date de intrare, într-o formă ușor de introdus folosind o tastatură ASCII standard
Expresie regulată () [Corola-website/Science/317028_a_318357]
-
într-un mod concis și flexibil pentru a dirija automatizarea procesării de text pe o varietate de date de intrare, într-o formă ușor de introdus folosind o tastatură ASCII standard. Un caz foarte simplu de expresie regulată în această sintaxă ar fi pentru a localiza același cuvânt scris în două moduri diferite într-un editor de text, expresia regulată codice 5 se potrivește atât cu „pâine”, cât și cu „pîine”. ar putea realiza și ele acest lucru, dar sunt mai limitate
Expresie regulată () [Corola-website/Science/317028_a_318357]
-
excesul de spațiu de la începutul sau de la sfârșitul unei linii. Un regex mai avansat folosit pentru a identifica orice numeral este codice 7codice 8. Vezi secțiunea de "Exemple" secțiunea pentru mai multe exemple. Un procesor regex traduce o expresie regulată scrisă în sintaxa de mai sus într-o reprezentare internă care poate fi executată și comparată cu un reprezentând textul în care se caută. O abordare posibilă este cea a pentru a construi un (AFN), care este apoi și -ul rezultat este rulat
Expresie regulată () [Corola-website/Science/317028_a_318357]
-
bazelor de date a început în anii 1960 și s-a extins în anii 1980, atunci când s-au consolidat standardele din industrie, cum ar fi (cu precursorul ANSI „GCA 101-1983”). Nucleul este format din regexuri. Utilizarea sa este evidentă în sintaxa . Începând cu anul 1997, a dezvoltat (Perl Compatible Regular Expressions), care încearcă să imite îndeaproape funcționalitatea regexurilor din Perl și este folosit de multe instrumente moderne, inclusiv de PHP și de Apache HTTP Server. Astăzi, regexurile sunt suportate pe scară
Expresie regulată () [Corola-website/Science/317028_a_318357]
-
limbaje de programare, în programe de procesare de text (lexere speciale), editoare de text avansate, și alte programe. Suportul pentru regex face parte din biblioteca standard a multor limbaje de programare, inclusiv Java și Python, și este integrată și în sintaxa altora, inclusiv Perl și ECMAScript. Implementările funcționalităților regex sunt adesea numite motoare regex, și există mai multe biblioteci disponibile pentru reutilizare. O expresie regulată, de multe ori numită șablon (pattern), este o expresie folosită pentru a specifica o mulțime de
Expresie regulată () [Corola-website/Science/317028_a_318357]