5,527 matches
-
epoci), într-un context cultural dat, exprimată printr-un privilegiu aparte acordat unui anumit lucru, mergând de la elemente specifice (vestimentație, podoabe, coafură, stiluri arhitectonice și de mobilier), până la ideologii, modalități de gândire și conduite de viață". Altă definiție, dată de sociologul Achim Mihu (2007/2008, 348), subliniază mecanismele de influențare prezente în fenomenele de modă: "moda este un model sau un stil de înfățișare și comportare, indus oamenilor prin forța persuasiunii reclamei și receptat prin disponibilitățile oamenilor (parcă nelimitate) de imitație
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
fost declanșată de urbanizarea progresivă începută în epoca industrială (M.-L. Rouquette, 1994/2002, 47). "Marea teamă a modernității emanciparea" (P. Sloterdijk, 2000/2002, 11), care a cuprins diferitele aspecte ale societății începutului de secol XX, a atras interesul unor sociologi clasici precum Gustave Le Bon, Gabriel Tarde, Thorstein Bund Veblen, Georg Simmel. Climatul modernității semnalat deseori prin "forța" mulțimilor, prin comportamentul maselor, prin pierderea tradițiilor sau prin schimbările rapide ale modei a fost explicat de autorii citați anterior prin noțiunile
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
valorizat social. Invocarea proceselor imitative în sociologia modei reflectă traseul științific al acestui concept. Dacă, la începutul secolului XX, fenomenul propagării modei era explicat prin intermediul imitației-instinct, după 1960 asimilarea unor comportamente vestimentare a fost explicată prin teoria învățării sociale. Astfel, sociologul american Gregory P. Stone (1962, 109) a arătat că, în faza de socializare anticipatorie, copiii imită rolul adulților, fără însă a adopta și ținuta acestora, în vreme ce, în etapa socializării secundare, rolurile de adult și hainele corespunzătoare acestuia servesc drept modele
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
adopta și ținuta acestora, în vreme ce, în etapa socializării secundare, rolurile de adult și hainele corespunzătoare acestuia servesc drept modele de imitat pe care copiii le reproduc mai ales în jocurile lor. 2.1.1. Georg Simmel: teoria trickle down Eseul sociologului german Georg Simmel despre fenomenul modei, publicat în anul 1904 în revista International Quaterly (vol. X) la New York, a marcat destinul teoretic al sociologiei modei timp de aproximativ șaizeci de ani. Receptarea acestui articol avea loc în contextul în care
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
un rol decisiv în sociologia modei. Multiplele exegeze asupra scrierilor lui Georg Simmel îl caracterizează drept o personalitate marcantă în fundamentarea științifică a disciplinei sociologice (D. Frisby, 1984/2004, xiv; R. Sassatelli, 2000, 42; S. Dungaciu, 2003, 18) și poate "sociologul clasic cel mai important" (D. Frisby, 1984/2004, 3). Nu întâmplător, concepția lui Georg Simmel despre fenomenul modei a fost valorificată deopotrivă în sociologia consumului, în analiza comportamentelor colective, în estetică și în filozofie. Însă textul eseului a fost interpretat
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
modei a fost valorificată deopotrivă în sociologia consumului, în analiza comportamentelor colective, în estetică și în filozofie. Însă textul eseului a fost interpretat divergent. În sociologia modei, argumentele lui Georg Simmel sunt relaționate cu cele ale contemporanului său, economistul și sociologul american Thorstein B. Veblen și reunite sub denumirea teoria trickle-down, cu toate că "nu există vreun indiciu al influenței intelectuale între cei doi sociologi" (cf. R. Tilman, 1999, 282). Deși am putea găsi un punct de reper pentru interpretarea unitară a celor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
interpretat divergent. În sociologia modei, argumentele lui Georg Simmel sunt relaționate cu cele ale contemporanului său, economistul și sociologul american Thorstein B. Veblen și reunite sub denumirea teoria trickle-down, cu toate că "nu există vreun indiciu al influenței intelectuale între cei doi sociologi" (cf. R. Tilman, 1999, 282). Deși am putea găsi un punct de reper pentru interpretarea unitară a celor două concepții, și anume faptul că traseul modei descrie structura societății în care se manifestă, totuși, pe parcursul lucrării, voi prezenta separat asimilarea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Veblen: teoria consumului Expresia "societatea de consum" emblematică pentru caracterizarea ordinii economice și vieții cotidiene în societatea contemporană (G. Lipovetsky, 2006/2007, 17) și-a făcut debutul în discursul sociologic la sfârșitul secolului al XIX-lea, prin lucrarea economistului și sociologului american Thorstein Bund Veblen (1857-1929), The Theory of the Leisure Class (1899). Reluarea temei homo consumericus de către generațiile ulterioare de sociologi a însemnat delimitarea unei arii de preocupări teoretice și empirice denumită "sociologia comportamentului de consum" sau "sociologia consumului" (J.I.
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
2007, 17) și-a făcut debutul în discursul sociologic la sfârșitul secolului al XIX-lea, prin lucrarea economistului și sociologului american Thorstein Bund Veblen (1857-1929), The Theory of the Leisure Class (1899). Reluarea temei homo consumericus de către generațiile ulterioare de sociologi a însemnat delimitarea unei arii de preocupări teoretice și empirice denumită "sociologia comportamentului de consum" sau "sociologia consumului" (J.I. Nelson, 2007, 178). Pornind de la premisa că timpul liber este o resursă diferențiată a oamenilor, Thorstein B. Veblen ajunge să descrie
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
lui Herbert Blumer este, desigur, incontestabil prin orientarea tematicii în acord cu obiectul de studiu al sociologiei. Acest articol a însemnat una dintre cele mai importante contribuții la articularea unei teorii a modei în ansamblul științelor sociale, "o invitație adresată sociologilor de a trata serios problema modei" (H. Blumer, 1968, 275). 2.1.5. Pierre Bourdieu: teoria gusturilor sociale În sfârșit, omul se uită la Raskolnikov și-i spuse cu glas tare, răspicat: Pot să-mi permit stimate domn, să intru
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Am enunțat, în frazele precedente, o tematică (stratificare socială) și un concept (capital) care au făcut carieră în sociologie, în special prin lucrările lui Karl Marx (1818-1883) și Max Weber (1864-1920). La mijlocul secolului trecut, printr-o cercetare teoretică și empirică, sociologul Pierre Bourdieu caracterizat, în cadrul unui compendiu al teoriilor sociale contemporane, drept "cel mai original și cel mai influent sociolog francez de la Durkheim și până astăzi" (C. Calhoun, 2000/2003, 274) semnala diferențele de gust din structura societății franceze a anilor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în special prin lucrările lui Karl Marx (1818-1883) și Max Weber (1864-1920). La mijlocul secolului trecut, printr-o cercetare teoretică și empirică, sociologul Pierre Bourdieu caracterizat, în cadrul unui compendiu al teoriilor sociale contemporane, drept "cel mai original și cel mai influent sociolog francez de la Durkheim și până astăzi" (C. Calhoun, 2000/2003, 274) semnala diferențele de gust din structura societății franceze a anilor 1963-1968, furnizând noi concepte explicative pentru delimitarea stratificării sociale: "capital cultural", "gust", "habitus". Teza sociologului francez Pierre Bourdieu despre
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și cel mai influent sociolog francez de la Durkheim și până astăzi" (C. Calhoun, 2000/2003, 274) semnala diferențele de gust din structura societății franceze a anilor 1963-1968, furnizând noi concepte explicative pentru delimitarea stratificării sociale: "capital cultural", "gust", "habitus". Teza sociologului francez Pierre Bourdieu despre gusturile culturale se aseamănă, într-un fel, cu cea a lui Georg Simmel prin originea kantiană a conceptelor pe care le vehiculează. Dar, spre deosebire de Georg Simmel care utiliza conceptul filozofic de "formă" pentru a defini moda
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
numai cel economic, îl clasează pe individ în ierarhia socială. Aceasta teză, prezentată în lucrarea La Distinction: Critique sociale du jugement (1979), a fost pusă în evidență printr-o serie întreagă de anchete și studii etnografice de amploare, desfășurate de sociologul francez pe o perioadă de aproximativ cinci ani, respectiv din 1963 și până în 1969. Cercetarea s-a derulat în două etape, inițial, în anul 1963, pe un eșantion de 692 de subiecți de origine franceză, cu reședința în Paris și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cultural, așa cum a fost conceptualizat de Pierre Bourdieu, îmbracă mai multe forme. Întâi, include calificările obținute prin intermediul educației, apoi cunoașterea și înțelegerea aspectelor artistice și creative ale unei culturi, cum ar fi muzica, dramaturgia, arta și cinematografia. În acest sens, sociologul francez distinge trei paliere ale gusturilor, corespondente nivelului educațional (P. Bourdieu, 1979/1984, 16): (1) gustul legitim, dominant, reprezentat, spre exemplu, de picturile lui Breughel sau Goya crește odată cu nivelul educațional și se manifestă în cadrul fracțiunilor claselor dominante cu un
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
un nivel socio-economic redus, în schimb "lupta pentru a adecva și a apropia simbolurile de clasă" (P. Bourdieu, 1979/1984, 249) este un obiectiv al celor care doresc să se poziționeze superior în structura socială. Aceste diferențe sunt explicate de sociologul francez prin conceptul de habitus, înțeles ca "o formă a internalizării condițiilor de clasă" (P. Bourdieu, 1979/1984, 101), deseori convertit într-o serie de dispoziții, de scheme de percepție și apreciere (de gust) (idem, 170). Iată cum explică Pierre
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
156) întreprinse în spațiul nord-american indicau că rata consumului cultural varia în funcție de clasa socială a indivizilor: spectacolele simfonice, de balet și de operă erau audiate în special de americanii cu statut social înalt, absolvenți cu studii superioare. După 1984, studiul sociologului francez a alimentat o serie de cercetări ample privind receptarea bunurilor culturale, care se angajau fie să infirme (R.A. Peterson și R.M. Kern, 1996; P. DiMaggio 1987), fie să confirme (J. Galille, 2002; A. Warde et al, 1999; D.B. Holt
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
nu împărtășește aceleași gusturi vestimentare cu cei care au urcat în ierarhia socială. Astfel, studiul confirmă ipoteza lui Pierre Bourdieu privind gusturile indivizilor ca exponente ale clasei sociale. Analiza câmpului de producție al modei reprezintă o altă temă reflectată de sociologi (J. Entwistle, 2006b; J. Entwistle, 2002; E. Wilson, 2007) în baza rezultatelor cercetării lui Pierre Bourdieu. O variabilă care intervine în diferențierea practicilor de semnificare și de consum a hainei este, în opinia sociologului francez, câmpul de producție, adică industria
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
reprezintă o altă temă reflectată de sociologi (J. Entwistle, 2006b; J. Entwistle, 2002; E. Wilson, 2007) în baza rezultatelor cercetării lui Pierre Bourdieu. O variabilă care intervine în diferențierea practicilor de semnificare și de consum a hainei este, în opinia sociologului francez, câmpul de producție, adică industria modei (P. Bourdieu, 1979/ 1984, 232), "un exemplu perfect al întâlnirii dintre istoria câmpului de producție, care are legi proprii de schimbare, și istoria spațiului social în ansamblu său, care determină gusturile sociale" (ibidem
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Dezbaterea asupra fenomenului modei ca formă de comportament colectiv are loc, în mare măsură, în jurul primelor teorii sociologice de la începutul secolului XX. Pe urmele lui Gabriel Tarde, Gustave Le Bon, Thorstein Bund Veblen și Georg Simmel, timp de trei decenii, sociologii anilor 1950-1980 au încercat să răspundă întrebării dacă moda poate fi considerată o formă de comportament colectiv. Argumentele autorilor citați anterior privind motivațiile comportamentelor dictate de modă respectiv cursa pentru status social, pentru diferențiere individuală și de clasă, pentru loisir
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
împlinire (wish-fulfillment fantasy). Dorința de a fi la modă este o atitudine stabilă. La fel și dorința de a fi bogat. Așa se explică de ce teribilismele și moda sunt probabil cele mai volatile și pregnante manifestări ale comportamentului colectiv, subliniază sociologul american. 4. Factorii precipitanți, adică evenimentele importante care susțin și amplifică lansarea unei mode, ca de exemplu paradele de la Paris și New York care anunță începutul unei nou ciclu al modei. 5. Mobilizarea pentru acțiune. Conform lui Neil Smelser, mobilizarea pentru
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
opinie, precum și mediul de origine, climatul relațional, producția și achiziționarea de îmbrăcăminte sunt tot atâtea influențe posibile care generează manifestări ale comportamentelor dictate de modă. Fiecare dintre acestea reprezintă o posibilă sursă, ceea ce reconfirmă teoria clasică a selecției colective aparținând sociologului american Herbert Blumer (1900-1986), potrivit căreia există numeroase direcții care concurează la formarea și orientarea gusturilor colective ale indivizilor. O concluzie care se desprinde în urma analizei mișcării punk constă în faptul că anumite stiluri vestimentare devin un indice al resurselor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de duminică. La serviciu, ținută relaxantă din zilele de vineri s-a transformat în ținuta zilnică. Chiar și primul ministru și-a abandonat sacoul și cravata pentru agenda din week-end. Dar de ce standardele noastre vestimentare au mers așa de departe? Sociologul David Holmes de la Universitatea Monash spune că aveam de-a face cu mai mulți factori. Cel mai proeminent, această tendință reflectă relaxarea societății noaste în general. Cu alte cuvinte, cu toți am devenit mai flexibili. "În general, există mai puțină
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
acțiunilor individului; d) uniformele asigură conformarea la normele instituției (apud S.B. Kaiser, 1985/1997, 374). Din păcate, în discursul psihosociologic despre rolul uniformelor în interacțiunile sociale și în cultura unei organizații se omite citarea lui Georg Simmel (1911/ 1998, 36), sociologul german care sublinia, în urmă cu un secol, că "oamenii îmbrăcați la fel se comportă relativ similar". În acord cu textul din care a fost extras acest citat (vezi secțiunea 2.1.1), înțelegem nu numai aspectele legate de similitudinea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
fost extras acest citat (vezi secțiunea 2.1.1), înțelegem nu numai aspectele legate de similitudinea vestimentară a celor din același palier social, dar mai ales funcțiile ținutelor standardizate: de uniformizare a înfățișărilor membrilor unui grup și a conduitelor acestora. Sociologul american George Ritzer, cel care a consacrat expresia "mcdonaldizarea societății" pentru a semnala "iraționalitatea raționalizării" (G. Ritzer, 2000/2003, 29) lumii moderne, a sesizat, prin prisma teoriei raționalizării elaborată de Max Weber, crearea comportamentului previzibil la angajații Disney Land și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]