12,660 matches
-
lucrări teoretice generale și epistemologice, multe dintre ele caracterizate, inevitabil, printr-un anumit diletantism. Se produce o explozie a publicațiilor: 211 publicații În medie În anii 1969-1973, vârful plasându-se În 1971 (Costea, Larionescu, Ungureanu, 1983). Etapa a patra: remarginalizarea sociologiei - 1974-1989 În 1973 se produce o reorientare ideologică bruscă a conducerii de partid. În acest an Ceaușescu lansează ceea ce s-a numit „revoluția culturală”. Dincolo de formulările șocante, În substanța sa, revoluția culturală era inevitabilă. În forme mai lipsite de stridențe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Comunismul cu față umană” din Cehoslovacia a fost vârful procesului de reformă, fiind Înăbușit cu tancurile de către forțele conservatoare. Procesul de reformă din România nu a Început, În primul rând, de la vârful partidului, ci mai mult din masa de intelectuali, sociologia având și ea o contribuție importantă. Conducerea partidului a creat o anumită permisivitate confuză care a oferit doar cadrul fructificării acestei oportunități de către forțele reformiste. Înăbușirea tendințelor reformiste s-a făcut nu cu armata, ci cu „revoluția culturală” și cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ani precedenți, la 156, iar În următorii cinci ani la 103. Probabil, printr-o extindere a identificării publicațiilor sociologice din anii ’80 s-ar identifica o rapidă scădere a volumului publicațiilor. În primul rând, dacă În perioada de relansare a sociologiei În anii ’60 s-a produs o adevărată explozie de sociologii empirice, consolidând mai ales competența cercetării empirice și o cunoaștere a problemelor reale ale societății românești, după 1973 regimul politic a descurajat masiv cercetările sociale, făcându-le, practic, imposibile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Probabil, printr-o extindere a identificării publicațiilor sociologice din anii ’80 s-ar identifica o rapidă scădere a volumului publicațiilor. În primul rând, dacă În perioada de relansare a sociologiei În anii ’60 s-a produs o adevărată explozie de sociologii empirice, consolidând mai ales competența cercetării empirice și o cunoaștere a problemelor reale ale societății românești, după 1973 regimul politic a descurajat masiv cercetările sociale, făcându-le, practic, imposibile. Cercetările sociologice empirice nu erau interzise, dar erau diluate și Îngreunate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
date empirice, au continuat să publice lucrări sociologice de Înalte standarde profesionale, datorită mai mult confuziei controlului ideologic și unei toleranțe/complicități intelectuale subterane care ar fi profund incorect să fie ignorată. În 1977 s-a dat o lovitură dură sociologiei, cu efecte pe termen lung, prin desființarea Învățământului universitar de sociologie și eliminarea profesiei de sociolog din nomenclatorul instituțiilor. Locurile de muncă cu profil sociologic au fost desființate, căpătând o altă orientare sau destinație. Toți studenții din sociologie din acel
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
profesionale, datorită mai mult confuziei controlului ideologic și unei toleranțe/complicități intelectuale subterane care ar fi profund incorect să fie ignorată. În 1977 s-a dat o lovitură dură sociologiei, cu efecte pe termen lung, prin desființarea Învățământului universitar de sociologie și eliminarea profesiei de sociolog din nomenclatorul instituțiilor. Locurile de muncă cu profil sociologic au fost desființate, căpătând o altă orientare sau destinație. Toți studenții din sociologie din acel moment au fost reorientați spre filosofie. Chiar absolvenții secției de sociologie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lovitură dură sociologiei, cu efecte pe termen lung, prin desființarea Învățământului universitar de sociologie și eliminarea profesiei de sociolog din nomenclatorul instituțiilor. Locurile de muncă cu profil sociologic au fost desființate, căpătând o altă orientare sau destinație. Toți studenții din sociologie din acel moment au fost reorientați spre filosofie. Chiar absolvenții secției de sociologie din 1978 au primit diploma de licență nu În sociologie, ci În filosofie. Formal, Învățământul sociologic nu a fost desființat. El a fost introdus ca un curs
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociologie și eliminarea profesiei de sociolog din nomenclatorul instituțiilor. Locurile de muncă cu profil sociologic au fost desființate, căpătând o altă orientare sau destinație. Toți studenții din sociologie din acel moment au fost reorientați spre filosofie. Chiar absolvenții secției de sociologie din 1978 au primit diploma de licență nu În sociologie, ci În filosofie. Formal, Învățământul sociologic nu a fost desființat. El a fost introdus ca un curs postuniversitar la Academia „Ștefan Gheorghiu”. Acolo s-a plasat și un sistem doctoral
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de muncă cu profil sociologic au fost desființate, căpătând o altă orientare sau destinație. Toți studenții din sociologie din acel moment au fost reorientați spre filosofie. Chiar absolvenții secției de sociologie din 1978 au primit diploma de licență nu În sociologie, ci În filosofie. Formal, Învățământul sociologic nu a fost desființat. El a fost introdus ca un curs postuniversitar la Academia „Ștefan Gheorghiu”. Acolo s-a plasat și un sistem doctoral În sociologie, cu câteva locuri la doctorat. Producția de sociologi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1978 au primit diploma de licență nu În sociologie, ci În filosofie. Formal, Învățământul sociologic nu a fost desființat. El a fost introdus ca un curs postuniversitar la Academia „Ștefan Gheorghiu”. Acolo s-a plasat și un sistem doctoral În sociologie, cu câteva locuri la doctorat. Producția de sociologi a sistat Însă În fapt. Instituția de partid, prin obiectivul său, a produs activiști de partid și cadre În sistemul administrației, și nu sociologi. Introducerea sociologiei În sistemul universitar În 1966 a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
plasat și un sistem doctoral În sociologie, cu câteva locuri la doctorat. Producția de sociologi a sistat Însă În fapt. Instituția de partid, prin obiectivul său, a produs activiști de partid și cadre În sistemul administrației, și nu sociologi. Introducerea sociologiei În sistemul universitar În 1966 a produs o generație de sociologi valoroși, dar un număr relativ restrâns. Prima promoție a ieșit de pe băncile universităților În 1971. Doar În următorii șapte ani, până la desființarea sa, au fost produși sociologi. După o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
băncile universităților În 1971. Doar În următorii șapte ani, până la desființarea sa, au fost produși sociologi. După o estimare aproximativă, s-au produs aproximativ 400-500 de sociologi. La aceștia trebuie adăugați câțiva absolvenți de filosofie care s-au reorientat spre sociologie. Nemaigăsind locuri de muncă cu profil sociologic, marea lor majoritate au rămas doar cu vocația de sociolog, dar s-au descalificat profesional. Destul de mulți au urmat la „fără frecvență”, de cele mai multe ori, științele juridice sau economice, găsind locuri de muncă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
au descalificat profesional. Destul de mulți au urmat la „fără frecvență”, de cele mai multe ori, științele juridice sau economice, găsind locuri de muncă ca juriști și economiști. Doar câțiva dintre ei au putut să se dezvolte ca cercetători În sistemul universitar, predând sociologia la diferite facultăți sau continuând cercetarea În Centrul de sociologie. Probabil că nu mai mult de 25-30 de sociologi au continuat cariera de cercetare. Doar acest grup restrâns de sociologi au continuat să facă cercetări și să publice cărți și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de cele mai multe ori, științele juridice sau economice, găsind locuri de muncă ca juriști și economiști. Doar câțiva dintre ei au putut să se dezvolte ca cercetători În sistemul universitar, predând sociologia la diferite facultăți sau continuând cercetarea În Centrul de sociologie. Probabil că nu mai mult de 25-30 de sociologi au continuat cariera de cercetare. Doar acest grup restrâns de sociologi au continuat să facă cercetări și să publice cărți și studii de sociologie, cu o continuă luptă cu cenzura, singurele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
facultăți sau continuând cercetarea În Centrul de sociologie. Probabil că nu mai mult de 25-30 de sociologi au continuat cariera de cercetare. Doar acest grup restrâns de sociologi au continuat să facă cercetări și să publice cărți și studii de sociologie, cu o continuă luptă cu cenzura, singurele lor resurse fiind vocația științifică și timpul liber suficient pentru cercetare, fiind cadre didactice În universități sau cercetători. Acest număr restrâns de sociologi care au continuat dezvoltarea lor profesională a reprezentat sursa umană
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
continuă luptă cu cenzura, singurele lor resurse fiind vocația științifică și timpul liber suficient pentru cercetare, fiind cadre didactice În universități sau cercetători. Acest număr restrâns de sociologi care au continuat dezvoltarea lor profesională a reprezentat sursa umană a reconstrucției sociologiei după 1989: extinderea Învățământului universitar, a instituțiilor de cercetare și a studiilor sociologice. Distrugerea sociologiei În 1977 a avut efecte dezastruoase până În prezent. Încă există un deficit grav al generației sociologilor de mijloc. Nu am date globale asupra acestei distribuții
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cercetare, fiind cadre didactice În universități sau cercetători. Acest număr restrâns de sociologi care au continuat dezvoltarea lor profesională a reprezentat sursa umană a reconstrucției sociologiei după 1989: extinderea Învățământului universitar, a instituțiilor de cercetare și a studiilor sociologice. Distrugerea sociologiei În 1977 a avut efecte dezastruoase până În prezent. Încă există un deficit grav al generației sociologilor de mijloc. Nu am date globale asupra acestei distribuții contraproductive pe vârste a sociologilor, dar voi folosi doar structura pe vârste a cercetătorilor din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cercetare, dezechilibrele sunt frapante: - sub 36 de ani - 35 de cercetători; - 36-45 de ani - 2; - 46-55 - 1; - peste 55 - 6. Prin urmare, mai mult de trei sferturi dintre cercetători sunt tineri, În faza de formare, până În 35 de ani. Profilul sociologiei din perioada comunistă: 1947-1989 Ipoteza 2: Sociologia românească s-a constituit de la Început ca o reacție de depărtare de sociologia marxistă și asimilare a paradigmei sociologiei nemarxiste, antebelice românești și a celei occidentale. Circulă adesea, mai ales În cercurile sociologice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ani - 35 de cercetători; - 36-45 de ani - 2; - 46-55 - 1; - peste 55 - 6. Prin urmare, mai mult de trei sferturi dintre cercetători sunt tineri, În faza de formare, până În 35 de ani. Profilul sociologiei din perioada comunistă: 1947-1989 Ipoteza 2: Sociologia românească s-a constituit de la Început ca o reacție de depărtare de sociologia marxistă și asimilare a paradigmei sociologiei nemarxiste, antebelice românești și a celei occidentale. Circulă adesea, mai ales În cercurile sociologice occidentale, dar este acceptată și de unii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Prin urmare, mai mult de trei sferturi dintre cercetători sunt tineri, În faza de formare, până În 35 de ani. Profilul sociologiei din perioada comunistă: 1947-1989 Ipoteza 2: Sociologia românească s-a constituit de la Început ca o reacție de depărtare de sociologia marxistă și asimilare a paradigmei sociologiei nemarxiste, antebelice românești și a celei occidentale. Circulă adesea, mai ales În cercurile sociologice occidentale, dar este acceptată și de unii sociologi din România, o formulare stereotipă pentru a caracteriza sociologia românească postbelică: ea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sferturi dintre cercetători sunt tineri, În faza de formare, până În 35 de ani. Profilul sociologiei din perioada comunistă: 1947-1989 Ipoteza 2: Sociologia românească s-a constituit de la Început ca o reacție de depărtare de sociologia marxistă și asimilare a paradigmei sociologiei nemarxiste, antebelice românești și a celei occidentale. Circulă adesea, mai ales În cercurile sociologice occidentale, dar este acceptată și de unii sociologi din România, o formulare stereotipă pentru a caracteriza sociologia românească postbelică: ea este o „sociologie marxistă” sau e
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de depărtare de sociologia marxistă și asimilare a paradigmei sociologiei nemarxiste, antebelice românești și a celei occidentale. Circulă adesea, mai ales În cercurile sociologice occidentale, dar este acceptată și de unii sociologi din România, o formulare stereotipă pentru a caracteriza sociologia românească postbelică: ea este o „sociologie marxistă” sau e „fundată pe paradigma marxist-leninistă”. Această formulare este, după părerea mea, fundamental falsă. La o analiză mai atentă a producției sociologice din această perioadă, devine clar că sociologia din această perioadă, În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
asimilare a paradigmei sociologiei nemarxiste, antebelice românești și a celei occidentale. Circulă adesea, mai ales În cercurile sociologice occidentale, dar este acceptată și de unii sociologi din România, o formulare stereotipă pentru a caracteriza sociologia românească postbelică: ea este o „sociologie marxistă” sau e „fundată pe paradigma marxist-leninistă”. Această formulare este, după părerea mea, fundamental falsă. La o analiză mai atentă a producției sociologice din această perioadă, devine clar că sociologia din această perioadă, În majoritatea ei, nu este fundată pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
stereotipă pentru a caracteriza sociologia românească postbelică: ea este o „sociologie marxistă” sau e „fundată pe paradigma marxist-leninistă”. Această formulare este, după părerea mea, fundamental falsă. La o analiză mai atentă a producției sociologice din această perioadă, devine clar că sociologia din această perioadă, În majoritatea ei, nu este fundată pe paradigma marxist-leninistă. Cum se Întâmplă adesea, analiștii actuali iau drept adevăr declarațiile sociologilor care fac obiectul analizei. Este adevărat că mulți sociologi din perioada comunistă declară adesea că sociologia lor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
că sociologia din această perioadă, În majoritatea ei, nu este fundată pe paradigma marxist-leninistă. Cum se Întâmplă adesea, analiștii actuali iau drept adevăr declarațiile sociologilor care fac obiectul analizei. Este adevărat că mulți sociologi din perioada comunistă declară adesea că sociologia lor este „marxistă” sau că e „fundată pe marxism-leninism”. Dar aceste declarații au avut funcția mai degrabă de protecție politică, și nu de a descrie structura paradigmatică efectivă a practicii lor sociologice, deși nici paradigma marxist-leninistă nu poate fi exclusă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]