16,835 matches
-
2005. Afară e o toamnă blândă, blândă ca ritmul interior și digestia domnului Popa. Domnul Popa, ca pe fiecare 25 ale lunii, duce un os simbolic la mormântul Contesei. Domnul Popa e puțin jenat, întrucât nu a apucat să se spele pe dinți și nici să facă pipi, iar cum Mariana nu mai ieșea din baie, și-a zis asta e, Contesa nu poate să aștepte. La urma urmei, și Mariana, săraca, nu-i dau decât trei milioane pe lună, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
trecut o lună. Îmi pare rău că am nimerit chiar pe mormântul tău, dar acum suntem chit, mai ții minte când te-ai pișat pe mormântul lu socru-meu, săracu, și soacră-mea și cu nevastă-mea nu mi-au spălat nimic o lună de zile, au zis că să-mi speli tu, dacă tot te iubesc așa tare și nu vreau să te dau la țară! Poate că era mai bine dacă te dădeam la țară, poate că trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
mormântul tău, dar acum suntem chit, mai ții minte când te-ai pișat pe mormântul lu socru-meu, săracu, și soacră-mea și cu nevastă-mea nu mi-au spălat nimic o lună de zile, au zis că să-mi speli tu, dacă tot te iubesc așa tare și nu vreau să te dau la țară! Poate că era mai bine dacă te dădeam la țară, poate că trebuia să mergem împreună la țară. Of! Nevastă-mea, că tot am zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
că ați... Discuția devenea penibilă. Și planurile lui Mișu riscau să se ducă pe apa sâmbetei dacă Mariana făcea scandal. Mișu se ridică din pat, luând în picioare încet, demonstrativ, șlapii vechi ai lui Popa, pe care-i folosea când spăla cu furtunul curtea MaxiBarului. Mariana nu era proastă, trebuia să înțeleagă singură. Și să-și ceară iertare. La urma urmei o salvase de la moarte, îi făcuse și cadou, câte femei nu și-ar dori un Mișu ca el! Trage și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
luat de pe șantier, nu știa nici să se șteargă la fund! Eu, care tata a făcut pușcărie politică și l-a cunoscut pe Zelea Codreanu, păi dacă nu eram fraieră și cinstită, după Revoluție ajungeam boieroaică! Eu, care i-am spălat, i-am cusut, mi-am văzut de treaba mea, am fost femeie cumsecade! Eu, care l-am susținut și i-am dat ideea cu MaxiBarul. Până și numele a fost ideea mea, scuipă doamna Popa puțină halva pe cămașa lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
serbarea din clasa a V-a, îmbrățișată de valurile calde de la Costinești, unde o privise Mișu întâia dată. Murea dansând îmbrățișată de privirile tuturor liceenilor pe care-i servise, de spuma caldă și parfumată a tuturor vaselor pe care le spălase, de aburii fantastici ai tuturor verzelor călite pe care le gătise în scurta și neîmplinita ei viață, îmbrățișată de orice muzică ar fi vrut să asculte, de orice muzică ar fi vrut să acompanieze cu ritmul inimii ei plăpânde și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
a doua zi, un grad suficient de familiaritate îi redase Contesei demnitatea obișnuită. În a treia zi, Contesa încetă să se mai radă pe picioare. Doamna Popa fusese invitată să participe la interogatoriu. Gabrielescu se gândise că astfel își va spăla păcatele cu tergiversarea cercetărilor. În plus, ochiul pătrunzător de femeie va vedea lucruri pe care el nu le vede. Și în plus de tot, ea îl cunoștea pe Popa, ar fi văzut neverosimilul din poveștile lui Nexus. În spatele oglinzii opace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
cu priveliștea Contesei deznude și să adune atâta energie sexuală, încât ultimele două minute ale zilei să cuprindă toată plăcerea din lume. Îi zâmbi Contesei cu dinții plini de firimituri de brânză (domnul Popa renunțase de ani buni să se spele seara pe dinți), care aproape că-i acopereau măseaua îmbrăcată în aur. - Bună dimineața, Contesă! Contesa era atât de îngrijorată, că uită să-și încrucișeze picioarele, cum făcea de obicei în fața lui Popa. Trecuse prea multă vreme de când dispăruse Horațiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
nu putea exista fără ei, așa cum nu putea exista fără ceilalți, ăia marii, dar era un fel de familie cu de toate, și bune, și rele, care îndură tot și salvează tot, așa cum îi stă bine unei familii care-și spală rufele departe de ochii lumii. Cât despre rufe, apoi să nu fi intrat în gura cabinierelor care știau totul, ce chiloți poartă fiecare, ce aventuri are fiecare, ce necazuri în familie, ce amantlâcuri, ce afaceri... dacă voiai să știi totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
duce Ralea la Rășinari, ne invitase primarul la o masă, mâncăm și bem strașnic și cred că, afară doar de Ralea, eram cu toții beți în diverse grade. Pe Beligan l-au repezit cu oarece vreme înainte la hotel, l-au spălat, l-au pus sub apă rece, arăta aproape a om, dar noi eram ca vai de lume, eu și Radu Gheorghe mai ales, cu perucile alea pe cap, eram beți turtă, se învârtea lumea cu noi, simțeam că ne prăbușim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
scoală așa de ușor). E ca peștele care n‑are nici un picior, dar înoată și se scufundă cu grație. De aceea fotografiez eu perfect. Iar acum desfă picioarele! Constat cu ochiul meu de artist amator că iar nu te‑ai spălat, așa cum ți‑am ordonat. Părul trebuie să arate mătăsos, nu ca o tufă zburlită de ciulini. Mereu te pui în calea realizării mele personale, care este fotografia nud. Îmi vine să‑ți crăp capul ori de câte ori te împotrivești astfel incursiunilor mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
picioare și tot nu‑i bărbat. Să‑ți demonstrez acum? Cu plăcere. Oriunde, pe covorul de iută din fața patului sau chiar pe patul care a văzut deja mult chin și sânge menstrual, motiv pentru care pute strașnic. Nu poți să speli întruna, mai vrea omul să ia o pauză și să citească o carte bună. E tipic, în loc de mașină de spălat îți cumperi mașină de cusut. Am putea fi așa de curați! Și cum suntem? Jegoși. Tu în schimb porți șorțulețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
cu rujuri albe sau cu un strugurel roz deschis; sunt o turmă cenușie care‑și face apariția înflorată pe jumătate. Sub jupa apretată de mămica miroase a organe femeiești. Jupon scrobit știe să‑și pună, dar de spălat nu se spală. Rainer nu vrea încă să aibă relații mai strânse cu vreo fată, vrea doar să le judece de la distanță. Pentru restul are încă timp, știe el. Mămica intră puțin înăuntru, se sperie pe bună dreptate de odraslele ei, spune însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
cele la care nu faci decât să caști de plictiseală, o trage pe Sophie la pieptul lui și o sărută, mânjindu‑se pe gură cu sângele ei. Are un gust dulce. Dulce mai e și Sophie asta! Parcă ar fi spălată cu un detergent special pentru lucruri de lână, sau nu, mai degrabă parcă ar fi ceva ce n‑are nevoie de spălat, fiindcă nu se murdărește niciodată. Angora. Unei fete dulci îi dai guriță pur și simplu, fără s‑o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Pesemne că tocmai își dă drumul în ea, pachetul ăla de mușchi. Iar ea mai și primește rahatul ăsta pe care i‑l toarnă el înăuntru și‑l prelucrează organic, în timp ce alții scapă de el în secret și‑l aruncă, spălând pe furiș cearșaful murdar cu apă rece. Nu poți să inviți niciodată un coleg acasă fiindcă locuința arată groaznic și chiar e groaznică. Ți‑e și rușine cu propriul cămin. Acum Rainer mai scrie o minciună, sub forma unei poezii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
poate cumpăra - fie că există în om, fie că nu există. Însă colegii de școală nu‑l cred. Hai, puștiule, trebuie să te cureți bine de tot, uite, Anni nu face mofturi când o ajută mama, e ca și cum te‑ai spăla tu singur. Dar poți să te rușinezi în continuare, rușinea e oricum un lucru sănătos. Toți suntem egali, adică suntem oameni din carne și oase. Doar tu, mamă, tu ești imaterială ca bunul Dumnezeu; numai tata îți înjosește trupul, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
prea scump, deoarece calitatea are prețul ei pe care, dacă nu‑l plătești, vei plăti în cele din urmă cât nu face. Ia uite, frigiderul ăsta de‑aici și mașina de spălat de colo, ce n‑am putea răci și spăla cu ele! Totuși, de cele mai multe ori se opresc la magazinele de modă. Vremurile noi aduc orașului - care a scăpat nu demult de ocupație și își aparține acum din nou sieși și locuitorilor săi - o abundență pe care și‑o poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Dacă ai timp, sună la acest număr, spune că te-ai Întâlnit cu mine și vei primi niște bani. Dar numai dacă ai timp. Era deja trei dimineața când m-am Întors la hotel. Mă schimbasem În pijama și mă spălam pe dinți când am auzit o bătaie În ușă. M-am uitat pe vizor și l-am văzut pe Monkey. — Pot să intru? — Mâine trebuie să fiu la filmări de la opt dimineața, am zis pe un ton dinadins deranjat. — Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
numai noi doi“, dar nu putea rosti cuvintele. Era convinsă că a comis o greșeală impardonabilă. Dispăru, la fel de confuză, În sala de baie. „De ce m-am udat În halul ăsta?“ Își repetă ea de nenumărate ori În timp ce-și spăla coapsele, apoi Își Înfășură un prosop pe deasupra bikinilor și se Întoarse În cameră. În momentul acela o zări pe Keiko Kataoka, Încă Îmbrăcată În costumul ei roșu-sângeriu din mătase, cum alinta cu mâinile și cu buzele penisul În erecție al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
un grilaj de fier. Unii au scris chiar că mahalalele reprezintă un teritoriu tenebros indispensabil oricărei metropole. Bowery nu este chiar o mahala, ci mai degrabă o zonă specială În care se adună vagabonzii și aurolacii orașului. Aceștia nu se spală cu lunile și bineînțeles că nu-și schimbă nici hainele. De Îndată ce se trezesc dimineața, o țin Într-o beție continuă și put Îngrozitor. Mi s-ar părea normal ca această zonă să fie separată de restul lumii, și totuși de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
trece neobservat, drept un locuitor al acestui cartier. Însă am remarcat că locuitorii de aici erau foarte sensibili la intențiile celor străini de teritoriul lor. Un spion infiltrat printre ei ar fi fost imediat descoperit, chiar dacă nu s-ar fi spălat o jumătate de an. Puteai veni, Însă ferchezuit, proaspăt ieșit de la frizer, chiar și Îmbrăcat În smoching; dacă se citea clar pe fața ta că nu mai voiai să ai de-a face cu societatea civilizată, erai imediat primit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
În vremurile astea, o grămadă de oameni dispar în orașul ăsta dintr-o grămadă de motive diferite. Să găsești una este excepția, nu regula. Dacă aș fi refuzat onorariul de la fiecare client dezamăgit pe care l-am avut, aș fi spălat vase până acum. Când ești particular, nu există loc pentru sentimente. Cel care nu ia banii, nu mănâncă. Poate că Vogelmann ăsta e pur și simplu mai generos decât erați dumneavoastră, domnule. Am clătinat din cap: — Nu înțeleg cum își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
provin numai din îmbăierea în sânge de balaur. — Numele meu este Kindermann, zise el pe un ton aspru. Dr. Lanz Kindermann, la dispoziția dumneavoastră, Herr Steininger. Privi în jos la mâna mea ca și cum ar fi fost o cârpă murdară de spălat vase. — Celebrul psihoterapeut? i-am zis. El zâmbi. — Mă îndoiesc că m-ați putea numi celebru, zise, dar cu ceva satisfacție totuși. Vă mulțumesc însă pentru compliment. — Sunteți austriac? — Da, de ce întrebați? Îmi place să știu câte ceva despre bărbații cărora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
cu necazul lui, continuându-și drumul ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat... în loc să se supere, să se simtă jignit ori măcar contrariat, Preafericitul elogiază impasibilitatea, flegma și marea înțelepciune a lui Pyrrhon, care a plecat de acolo - să-și spele purcelușii, așa cum făcea de obicei... Să convenim deci că hedonismul lui Anaxarh, ca și al multor eudemonisme grecești - cele ale lui Apollodor din Cyzicos, Nausiphanos din Theos ori Diotim din Tyr, de exemplu, din care nu mai subzistă decât ici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
compactă a tălâmbilor deveni doar o pată cărămizie în depărtare, intrară în navă și decolară. — Am o senzație ciudată, spuse după o vreme Getta 2, privind prin hublou. Puneți-mă și pe mine să fac ceva, orice: să mătur, să spăl, să gătesc... Episodul 37 Spleen cosmic Îndepărtându-se de Planeta Tălâmbilor, fiecare rumega în tăcere ceea ce îi trecea prin cap: robotul TESA Stejeran 1 - gândurile, robotul programator-corector al zborului Dromiket 4 - ideile, iar comandantul Felix S 23 - hotărârile. Cât despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]