5,679 matches
-
indicatorul la zenit, apoi în dreptul fiecărei apofize spinoase a segmentelor vertebrale. Treptat se coboară vertebră cu vertebră, până se ajunge la bazin, care, împreună cu membrele inferioare, rămâne fixat pe banchetă. Testarea musculară oferă date importante privind statica și dinamica șirei spinării, prin intermediul unei scale de la 0 la 5. Testarea musculară se execută în doi timpi. Mai întâi se verifică dacă pacientul poate executa activ mișcarea, iar apoi se verifică mușchii care realizează mișcarea, valoarea lor funcțională. Testarea mișcării de flexie. Testarea
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
în poziții joase Este o etapă decisivă pentru redobândirea poziției ortostatice, exercițiile fizice având ca obiectiv nu numai refacerea masei și forței musculare, ci și reeducarea (bătătorirea căilor nervoase) reflexului miotatic tributar motoneuronului g (gama) din coarnele anterioare ale măduvei spinării. Obiective: - organizarea spațială a mișcării; - formarea senzației de echilibru în pozițiile joase; - reducerea treptată a suprafeței de sprijin; - dobândirea sau redobândirea schemei corporale și a lateralității; - consolidarea coloanei vertebrale prin însușirea rostogolirilor și a târârilor executate pasiv și pasivo-active; - formarea
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
fractură, care, mobilizată intempestiv, ar putea fi la originea unor leziuni secundare, de o gravitate deosebită, citând în acest sens posibilele leziuni vasculare și ale nervilor periferici, fără a ignora și situațiile ireversibile, care ar avea la origine implicarea măduvei spinării. Capitolul ameliorării ortostatismului în condiții dinamice parcurge două etape distincte: deplasarea susținută și deplasarea asistată, ultima fiind premergătoare deplasării independente. Realizarea acestei „performanțe” motrice se face pe seama bagajului motric redobândit până la acea dată și reia, cu mai multă insistență, mersul
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
ca, deși discuția s-ar putea să fie destul de aprinsă, ea să nu degenereze în agresiune verbală”. Tehnica 6. „Când cineva dă buzna peste mine într-o manieră agresivă, înainte să am prilejul să spun ceva, îmi «iau picioarele la spinare» și părăsesc scena incidentului. Mă gândesc că nu poate avea o discuție dacă nu are cu cine discuta. Când m-am îndepărtat puțin, mă întorc și spun pe cea mai calmă voce de care sunt în stare «Și eu vreau
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
-l, astfel, pe Kirillov, personajul dostoievskian din Demonii. Iubește copiii, iubește viața, își îngrijește serios sănătatea, face gimnastică, folosește chiar și o minge în acest sens, cumpărată de la Hamburg Ă aruncând-o și prinzând-o, crede că își întărește șira spinării Ă, dar toate acestea nu-l împiedică să propăvăduiască sinuciderea. Doar că, numai aparent necioranian, el crede în extaz, acel moment al libertății absolute, identic Apocalipsei, când timpul nu va mai fi („Timpul nu este un obiect sau lucru, ci
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
univers de refugiu întru complinirea condiției lui de poet. De asemenea, descoperim un univers grațios specific lui Blaga și gândiriștilor, încercând să sedimenteze un spațiu liric pe care să-l subordoneze în final puterii creatoare a omului: "Omul duce/ la spinare/ roata lui". Volumul "Câmpia eternă" (1968) aduce cu sine un univers vizionar în contextul căruia poetul face gesturi enorme. Formula este expresionistă, imaginile sunt extinse cosmic. Imaginile sunt proiectate de un vis tulbure sugerând câteva obsesii: femeia ca simbol al
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
divin, cel sortit suferinței "este ales", altfel va fi sortit plictisului și morții acestui veac ambiguu și sec: "De ce mă lași pământului pigmeu -/ când m-ai atins cu biciul unei dureri celeste?,/ Ți-ntorc convalescența și liniștea, dă-mi rana/ spinarea mea deschisă dorinței tale este." Dialogul cu divinitatea ne trimite din nou la Psalmii lui Arghezi: biblic, poetul ne spune că la-nceput a fost Cuvântul Și poetul va cerși lumina primară: "Redă-ne prototipul, dă-ne prima sămânță/ și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
La nivel stilistic, are rolul de a menține măsura și ritmul versului, prin suprimarea unei silabe. 3. [ a face casă bună (cu cineva/cu ceva), a nu avea nici casă, nici masă, a ține casa deschisă, a ține toată casan spinare, (a avea) o casă de copii/o casă grea, de casă, Casă de piatră!] Robotea fără odihnă, ținând toată casan spinare. Preferă prăjiturile de casă. 4. mărci lexicogramaticale ale subiectivității: pronume la pers. I singular și plural (cu mine, ne
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cu cineva/cu ceva), a nu avea nici casă, nici masă, a ține casa deschisă, a ține toată casan spinare, (a avea) o casă de copii/o casă grea, de casă, Casă de piatră!] Robotea fără odihnă, ținând toată casan spinare. Preferă prăjiturile de casă. 4. mărci lexicogramaticale ale subiectivității: pronume la pers. I singular și plural (cu mine, ne), verbe la persoanele I și a IIa (am adus, veghez; Dormi!). 5. motive literare: noaptea, ploaia, căminul (spațiul protector), focul, veghea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
calul, taie o cîrtiță și pune-i-o în grăunțe. (Gh.F.C.) Cică la început Dumnezeu îl făcuse pe om cu aripi, ca să poată zbura. Calul l-a rugat pe Dumnezeu să-i ia aripile, zicînd că-l va duce în spinare ca vîntul. (Gh.F.C.) Mai nou, în locul căpățînelor de cal, în parii gardului se pun oale sparte. (Gh.F.C.) Calul simte nenorocirile și apropierea duhurilor necurate. (Gh.F.C.) Calul nu trece peste mormintele strigoilor. (Gh.F.C.) Contra omizilor, pune în par o tigvă* de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Sf. Ilie se plimbă prin cer într-o căruță cu colaci. Tăietorul pe care se taie lemne să nu se pună pe foc, căci cel ce-l va tăia și pune pe foc pe lumea cealaltă îl va duce în spinare. Dacă cineva visează că arde undeva e semn că a doua zi va fi zi cu soare. Nu împușca rîndunica, nici cocostîrcul, nici cucoara, că ai să ai pagubă de foc. Să nu asculți la fereastra altuia, că e rău
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe cineva în spate, fără să știe, și scapă. Cel care suferă de guturai să sărute pe altul în spate, care va avea ceva roșu la dînsul, și-i va trece. Cînd cineva are guturai, [să] pupe pe altul în spinare - și se ia la acela. Guzgan Dacă furi de la moară ață sau altceva, vin guzganii la casa ta. Ham Cînd se desprinde hamul la plecare, să te întorci acasă, căci vei avea primejdie în drum. Horn Dacă mireasa, cînd intră
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
atunci vor pica din ea trei picure pe pămînt; pămîntul se va aprinde și va arde cu tot de pe el: vremea de apoi. în lună sînt doi frați. Cel mic a omorît pe cel mare și acuma îl poartă în spinare, ținîndu-i o căldărușă la nas în care curge sînge. Cînd luna, mergînd în drumul ei, calcă o stea, moare omul a cărui stea a fost arsă. Nou-născutul nu se culcă cu fața la lună pînă ce nu împlinește un an, căci slăbește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la vederea tuturor lucrurilor urîte și să nu ție mînile în cruciș pe pîntece. Femeii împovărate să nu-i treacă nimeni pe dinainte tot timpul cît se află în această stare, că ci acela în cealaltă lume o poartă în spinare. Femeia îngreunată să nu cîrpească ciurul. Femeia îngreunată dacă poftește ceva și cineva nu i dă, acela face un păcat. Femeia îngreunată să nu cumva să doarmă pe pragul casei, căci i se lasă copilul în prag, și-i greu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fie al mieilor și al paserilor. Acela căruia i s-a făcut vreo nedreptate bate metanii, numărînd firele de grîu, și crede că Dumnezeu îi va face dreptate. Omor Cine omoară ia toate păcatele celui omorît și-l poartă în spinare pe lumea cealaltă. Orbalț Dacă are cineva orbalț*, adică dacă îl doare jumătate de cap, apoi se ia peteca cu care s-au șters ouăle împestrite pentru Paști și se pune la sfințit, alăturea cu copturile și că rnurile Paștilor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sufere de spăriete; fă-i cu păr de urs ori cu liliac, că scapă. Spin Cînd ți-a da un spin de porumbel* ori măceș și-l scoți, să-l pui în păr, ca să nu-ți mai dea și altul. Spinare Dacă te mănîncă spinarea, ai să te îmbolnăvești. Spiriduș De-i cloci ouă de stîrchitură (primele ouă, de regulă mici și moi, pe care le fac unele puice) sub moară și-i crește ce-a ieși din ele, îți crești
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-i cu păr de urs ori cu liliac, că scapă. Spin Cînd ți-a da un spin de porumbel* ori măceș și-l scoți, să-l pui în păr, ca să nu-ți mai dea și altul. Spinare Dacă te mănîncă spinarea, ai să te îmbolnăvești. Spiriduș De-i cloci ouă de stîrchitură (primele ouă, de regulă mici și moi, pe care le fac unele puice) sub moară și-i crește ce-a ieși din ele, îți crești spiriduși, și aistea cîți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de șarpe cu ban de argint și îl porți la gît. Cine mănîncă carne de șarpe pricepe limba păsărilor. (Gh.F.C.) Ședere Cînd șezi, să nu lași pe altul să șadă la spatele tău, că pe lumea ailaltă îl duci în spinare. Șoarece Cînd sînt șoareci mulți, are să fie belșug în acel an. Să nu iei nimic de la omul mort, că-i păcat și iei șoarecii la tine acasă. Dacă rod șoarecii un strai al cuiva îi semn rău de boală. Să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mică, și să le bagi în țest. După ce s-au copt, pe a mai mică o oprești ca s-o dai la vite s-o mănînce, iar pe a mare s-o dai popii. Vita neagră cu pete albe pe spinare ține-o, că-i de spor. Cînd se vinde o vită, este bine a pișca ceva păr din frunte și coadă și a-l păstra undeva, și a zice că vinde numai vita, iară nu și norocul. Cînd vinzi o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
capului oval" etc.). De comparat, la distanță, cu domiciliile "aderente" ale cunoscuților lui Lică (Concert din muzică de Bach): "...Era procesul nou de locațiune, ce azvîrlea epave, disloca blocuri, premenea nisipul mărunt al chiriașilor, pornea melcii cu scoica lor în spinare." "PALAT DE NUNTĂ ȘI CAVOU..." Victimele "procesului de locațiune"prin care averile și casele trec altor proprietari apar ele însele în stadii anterioare, similare, ale imposturii și posesiunii vinovate. Expirînd monstruos-narcisist de o boală a secolului, prințul Maxențiu este beneficiarul
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Lică fiind un mare hoinar. Trase concluzia totuși justă că se făcuse mare schimbare în domiciliul tuturor cunoscuților lui. Era procesul nou de locațiune, ce azvîrlea epave, disloca blocuri, premenea nisipul mărunt al chiriașilor, pornea melcii cu scoica lor în spinare, în aparență la voia unor valuri capricioase, în realitate după legile noi ale aluviunilor. În felul acesta, toți intimii lui Lică, mahalagii din trupul orașului, fusese izgoniți spre periferie (s. n.)." FASCINAȚIA ASCUNSULUI ...generează, în romanul privirii nesățioase, veritabile puneri în
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
prin străinătate, ceea ce era bine. Nu era atît de bine că n-o mai putea controla, nu mai știa ce face. Cînd se îmbăta, i se părea că moaca fiului aduce cu cea a mamei și-și alungea cureaua pe spinarea copilului. Dar nu era numai cureaua, ci și alte instrumente: lemnul de la mătură, un furtun ce zăcea de obicei prin baie, o vărguță proaspăt culeasă din copacul ce se întindea pînă aproape de balcon, un umeraș, iar cînd era prea beat
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
plută, dar pierzi mult timp cu aia... S-au jucat stropindu-se cu apă. S-au făcut leoarcă. Apoi, Radu a zis nu știu ce despre profa de bio. A pornit-o parcă de la tija de stuf pe care-o proba pe spinarea lui Cornel. Voia să-și amintească despre caracteristicile ei, deși nimeni nu știa dacă li se predase așa ceva. Dar avea o formă care-i provoca imaginația. Ca să-l enerveze mai tare pe Cornel, îi povestea ce i-ar face el
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
pe alocurea hîrtie lipită cu pastă din făină de grîu. Opaițul cu feștila producea lumina casei, pînă la culcare sau bolnavilor În stare mai gravă. Oborul casei era din stobori Împletiți cu nuiele. Lemne pentru iarnă, cei mai mulți le aduceau cu spinarea din pădurea moșierului, pentru care prestau zile de clacă și fără să aibă voie a intra În pădure cu toporul. Ocupația de bază era agricultura. Plugurile erau de lemn, fiind Întrebuințate pînă În 1950. Pluguri de fier aveau doar cîteva
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de imagini vizuale și auditive: "Scârțâie-n vânt cumpăna de la fântână", "toaca răsună mai tare", "fluiere murmură-n stână" care amplifică senzația de melancolie și mister, în prezentarea gradată a înserării, când oamenii se întorc de la câmp "cu coasa-n spinare". În această atmosferă sacră, îndrăgostitul este nerăbdător: "sufletu-i arde-n iubire ca para", iar clopotul personificat "împle cu glasul lui sara". Planul uman-terestru se îmbină cu planul universal cosmic: "streșine", "case", "fântână", "luna", "nourii". Tensiunea emoțională este susținută de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]