5,716 matches
-
amiralului Pavel Ciciagov. Apoi începură să curgă trăsurile cu blazoane imperiale, atelaje și zorzoane de lux. Personalitățile participante coborau în uniforme de gală, arborând însemne și decorații sclipitoare. Iosif Fonton, consilier de la Curtea Imperială, Mehmed Galib, ministrul de Externe al Sublimei Porți, Martar Zade, Abdul Halip, înaltul cancelar al ienicerilor, contele Andrei Italinski, generalul Ivan Sabaneiev și restul persoanelor din subordine. Garda militară le dădu onorul și un personal de elită, anume instruit pentru această zi importantă, îi conduse imediat, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Italinski, generalul Ivan Sabaneiev și restul persoanelor din subordine. Garda militară le dădu onorul și un personal de elită, anume instruit pentru această zi importantă, îi conduse imediat, cu temenelele de rigoare, în marea sală. Semnarea tratatului în numele Majestății Sale Sublime și Prea Puternice, împăratul tuturor rușilor, și al Fericirii Sale, puternicul sultan al otomanilor, se făcu într-o tăcere care vorbea destul de limpede despre regretul ambelor părți. Atât turcii, cât și rușii se gândeau cu nostalgie la perioada negocierilor. Trecuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
mâncând pământul din calea lui. Acum priveliștea aceea revenea ca un semn rău prevestitor. Totul îi mergea așa cum n-ar fi trebuit să meargă. Totul îi ieșea pe dos. Cam la aceeași concluzie ajunsese și Dimitrie Moruzi, marele dragoman al Sublimei Porți. Și el ducea pe cap o coroană grea de melancolie, chiar dacă nu era nici ciudată, nici imperială. Dinspre Istanbul curgeau valuri de învinuiri. Plenipotențiarii turci erau tot mai vehement acuzați. Întârziaseră în mod intenționat să informeze Poarta despre iminența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
era cu totul de partea lui. Înțelesese asta dintr-o singură privire. Între ei prindea contur o tot mai mare apropiere. Hoinăreau, călăreau, mâncau sau tăceau împreună, privind apusul soarelui. Pentru pictor, Manuc nu mai era prințul, marele dragoman al Sublimei Porți, consilierul personalităților vremii, personajul lăudat în Divanul țării Românești sau răsplătit de țarul Alexandru I cu cel mai înalt ordin, crucea Sfântul Vladimir, nu mai era nici măcar bogatul negustor armean care câștiga și împărțea bani sau daruri cu generozitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
ceva mai simplu și mai ieftin. Un colț de stradă, un ucigaș de rând... Ei bine, în cazul acesta nu s-ar mai fi scris nici o ediție specială. Împodobit, însă, în arabescurile elegantului stil oriental, momentul decapitării marelui dragoman al Sublimei Porți deveni ceea ce se dorea: un eveniment demn de istoria Imperiului Otoman, un avertisment pentru cei care încercau să se împotrivească politicii vremii și un paravan frumos decorat, menit să-l oculteze, discret și pe termen lung, pe adevăratul instigator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
scrii, gândește-te la Abu Taher. Știa oare cadiul că, prin acest gest, prin aceste cuvinte, dădea naștere uneia dintre tainele cele mai bine păstrate din istoria literaturii? Că au trebuit să treacă opt secole până ce lumea să descopere poezia sublimă a lui Omar Khayyam, până ce Rubaiatele sale să fie cinstite drept una dintre operele cele mai originale ale tuturor timpurilor, până ce straniul destin al manuscrisului din Samarkand să fie, În sfârșit, cunoscut? III În acea noapte, Omar și-a căutat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Îmbrățișă Îndelung, făgăduind să nu se mai opună voinței lui. Nishapur-ul era salvat, dar n-avea să uite niciodată Marea Spaimă de Ramadan. VII — Așa sunt selgiucizii, spuse Khayyam, jefuitori inculți și suverani luminați, capabili de meschinării și de gesturi sublime. Toghrul Beg, Îndeosebi, avea faima unui ziditor de imperiu. Aveam trei ani când a luat Isfahan-ul, zece ani când a cucerit Bagdadul, proclamându-se protector al califului, obținând din partea acestuia titlul de „Sultan, Rege al Răsăritului și la Apusului“, căsătorindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
grădină din Nishapur, din Isfahan sau din Samarkand. Păsările rănite se-ascund ca să moară. Cuvinte de ciudă, de consolare, monolog sfâșietor al unui poet Înfrânt și grandios. Pace omului În Întunecata tăcere de dincolo. Dar și cuvinte de bucurie, de sublimă nepăsare: Vin! Să fie la fel de trandafiriu ca obrajii tăi, Iar regretele mele, la fel de blânde ca buclele tale. După ce am recitat catrenele până la ultimul și am admirat Îndelung fiecare miniatură, ne-am Întors la Începutul cărții pentru a parcurge cronicile de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
pe lângă moarte, are În numele său numele unui râu din infern, ci și asemănările nu mai puțin neliniștitoare ale rădăcinii de mătrăgună cu corpul omenesc. Nici nu știi ce să crezi În fața atâtor minuni ale naturii, În fața unor miracole atât de sublime. Însă, gândurile morții, care continuă să privească fix peste umărul violoncelistului, luaseră alt drum. Acum e tristă căci se gândește ce ar fi Însemnat să utilizeze fluturii-cap-de-mort drept mesageri de moarte În locul acelor stupide scrisori de culoare violetă care la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
mem final În mijloc.” „De ce?” „Pentru că fiece literă corespunde unui număr și litera mem normală e patruzeci, În timp ce mem finală e șase sute. Nu mai e vorba de Temura, care te Învață să faci permutări, ci de Gematria, care găsește afinități sublime Între cuvânt și valoarea lui numerică. Cu acea mem finală, cuvântul LMRBH nu e 277, ci 837, și echivalează astfel cu «ThThZL», Thath Zal’, care Înseamnă «cel ce dă din belșug». Așa că vezi că-i nevoie să ții cont de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
e niciodată creator, colportează, deci nu vine să ofere manuscrise la edituri. Imbecilul nu zice că pisica latră, ci vorbește de pisică atunci când alții vorbesc de câine. Vâră bețe-n roatele regulilor de conversație, iar când le vâră bine, e sublim. Cred că-i o specie pe cale de extincție, e un purtător de virtuți eminamente burgheze. Îi trebuie un salon Verdurin, sau chiar casa Guermantes. Voi, studenții, mai citiți chestiile astea?” „Eu, da.” „Imbeciul e Joachim Murat, care-și trece În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
pe mare chiar dacă acea insulă nu există. Confundă gândirea contingentului cu gândirea necesarului.” „O luptă Între stupizi.” „Bineînțeles, iar Dumnezeu se distrează la nebunie. S-a vrut de negândit numai ca să demonstreze că Anselmus și Gaunilon erau stupizi. Ce scop sublim pentru creație, dar ce zic eu, pentru faptul Însuși În virtutea căruia Dumnezeu trebuie să fie. Totul finalizat Întru denunțarea stupidității cosmice.” „Suntem Înconjurați de stupizi.” „Nu scapă nimeni. Toți sunt stupizi, În afară de dumneata și de mine. Ba, ca să nu jignesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Înmormântați În pământ sfințit. Dar actorii simulează că lumea, așa cum este, merge altfel, În timp ce noi simulăm, din universul nesfârșit de lumi, pluralitatea celor simultan posibile... Cum poate fi atât de generoasă viața, ce se Îngrijește de o răsplată atât de sublimă pentru mediocritate? 12 Sub umbra alarum tuarum, Jehova. (Fama Fraternitatis, În Allgemeine und general Reformation, Cassel, Wessel, 1614, sfârșit) A doua zi m-am dus la Garamond. Numărul 1 de pe strada Sincero Renato ducea Într-un gang prăfuit, din care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
chef. Deranjez?” „El e Diotallevi”, zise Belbo, și făcu prezentările. „A, ai venit să vezi templierii? Bietul de dumneata. Auzi, mi-a venit În minte una bună: Urbanistică Țigănească.” „Frumos”, zise Belbo cu admirație. „Eu mă gândeam la Hipism Aztec.” „Sublim. Dar pe-asta o pui la Poțiosecțiune sau al Adynata?” „Vedem noi acum”, zise Belbo. Scotoci În sertar și scoase de-acolo niște foi. „Poțiosecțiunea...” Se uită la mine, observându-mi curiozitatea. „Poțiosecțiunea, nu eu trebuie să ți-o spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
deal: cu cât urci, cu atât proiectilele Îți trec mai sus pe deasupra capului. Bunică-mea, În timpul unui schimb de focuri Între fasciști și partizani, care se Înfruntau din cele două părți ale unui lan de porumb, a avut o idee sublimă: fiindcă În orice parte ar fi fugit risca să se aleagă cu vreun glonte rătăcit, s-a aruncat la pământ În mijlocul câmpului, chiar Între cele două linii de tragere. A stat zece minute așa, cu fața la pământ, sperând că unul dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
bage-n sperieți pe regele Franței nu sunt În stare să știe dinainte că patru pungași Îl instigau pe rege și că regele Îl atâța pe papă. Să fim serioși! Trebuie să ne gândim la un plan. La un plan sublim. Presupuneți că templierii aveau un proiect de cucerire a lumii și cunoșteau secretul unei imense surse de putere, un secret ce trebuie păstrat și pentru care merita să sacrifici Întreaga garnizoană a Templului din Paris, comanderiile răspândite În tot regatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
nici o clipă să subziste, iar noi am cunoscut, după Aumont, o succesiune neîntreruptă de Mari Maeștri ai Ordinului până În zilele noastre și, dacă numele și sediul adevăratului Mare Maestru și cele ale adevăraților Superiori care guvernează Ordinul și dirijează astăzi sublimele-i lucrări e un mister cunoscut numai de adevărații iluminați, păstrat Într-o taină de nepătruns, e pentru că ceasul Ordinului nu a sosit Încă și timpurile nu s-au Împlinit... (Manuscris din 1760, În G.A. Schiffmann, Die Entstehung der
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
trebuie), cu un curaj fără seamăn, cu un lanț În mână, se aruncă sub matahala care-i gata să-l facă chisăliță și-o oprește, o țintuiește În loc, o duce la ieslea ei, salvând corabia, echipajul, misiunea. Cu o pompă sublimă, teribilul Lantenac aliniază oamenii pe punte, Îl laudă pe viteazul marinar, Își scoate de la gât o Înaltă decorație, i-o Înmânează, Îl Îmbrățișează, În timp ce gloata strigă către cer „ura“. Apoi Lantenac, nesmintit, Își amintește că el, cel decorat, e răspunzător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Regal a lui Solomon sau Maestru al Celui de-al Nouălea Arc, Mare Scoțian al Bolții Sacre, Prinț al Ierusalimului, Cavaler de Orient și de Occident, Prinț Cavaler al Rozei-Cruce și Cavaler al Pajurei și al Pelicanului, Mare Pontif sau Sublim Scoțian al Ierusalimului Ceresc, Venerabil Mare Maestru al Tuturor Lojilor ad vitam, Cavaler Prusian și Patriarh Noahit, Cavaler al Securii Regale sau Prinț al Libanului, Prinț al Tabernacolului, Cavaler al Șarpelui de Aramă, Prinț al Milei sau al Grației, Mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
la dumneavoastră. Ne-am spus totul, vă voi scrie, să zicem peste o lună. Textul dumneavoastră rămâne aici, pe mâini bune”. Comandorul De Gubernatis ieșise fără un cuvânt. Pusese piciorul În oficina gloriei. 39 Cavaler al Planisferelor, Prinț al Zodiacului, Sublim Filosof Hermetic, Suprem Comandor al Astrelor, Sublim Pontif al lui Isis, Prinț al Colinei Sacre, Filosof din Samotrake, Titan al Caucazului, Copil al Lirei de Aur, Cavaler al Fenixului Adevărat, Cavaler al Sfinxului, Sublim Înțelept al Labirintului, Prinț Brahman, Păzitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
voi scrie, să zicem peste o lună. Textul dumneavoastră rămâne aici, pe mâini bune”. Comandorul De Gubernatis ieșise fără un cuvânt. Pusese piciorul În oficina gloriei. 39 Cavaler al Planisferelor, Prinț al Zodiacului, Sublim Filosof Hermetic, Suprem Comandor al Astrelor, Sublim Pontif al lui Isis, Prinț al Colinei Sacre, Filosof din Samotrake, Titan al Caucazului, Copil al Lirei de Aur, Cavaler al Fenixului Adevărat, Cavaler al Sfinxului, Sublim Înțelept al Labirintului, Prinț Brahman, Păzitor Mistic al Sanctuarului, Arhitect al Turnului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Cavaler al Planisferelor, Prinț al Zodiacului, Sublim Filosof Hermetic, Suprem Comandor al Astrelor, Sublim Pontif al lui Isis, Prinț al Colinei Sacre, Filosof din Samotrake, Titan al Caucazului, Copil al Lirei de Aur, Cavaler al Fenixului Adevărat, Cavaler al Sfinxului, Sublim Înțelept al Labirintului, Prinț Brahman, Păzitor Mistic al Sanctuarului, Arhitect al Turnului de Taină, Sublim Prinț al Cortinei Sacre, Interpret al Hieroglifelor, Doctor Orfic, Păzitor al celor Trei Focuri, Custode al Numelui Incomunicabil, Sublim Oedip al Marilor Taine, Păstor Iubit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
al lui Isis, Prinț al Colinei Sacre, Filosof din Samotrake, Titan al Caucazului, Copil al Lirei de Aur, Cavaler al Fenixului Adevărat, Cavaler al Sfinxului, Sublim Înțelept al Labirintului, Prinț Brahman, Păzitor Mistic al Sanctuarului, Arhitect al Turnului de Taină, Sublim Prinț al Cortinei Sacre, Interpret al Hieroglifelor, Doctor Orfic, Păzitor al celor Trei Focuri, Custode al Numelui Incomunicabil, Sublim Oedip al Marilor Taine, Păstor Iubit al Oazei Misterelor, Doctor al Focului Sacru, Cavaler al Triunghiului Luminos. (Grade ale Ritului Antic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
al Fenixului Adevărat, Cavaler al Sfinxului, Sublim Înțelept al Labirintului, Prinț Brahman, Păzitor Mistic al Sanctuarului, Arhitect al Turnului de Taină, Sublim Prinț al Cortinei Sacre, Interpret al Hieroglifelor, Doctor Orfic, Păzitor al celor Trei Focuri, Custode al Numelui Incomunicabil, Sublim Oedip al Marilor Taine, Păstor Iubit al Oazei Misterelor, Doctor al Focului Sacru, Cavaler al Triunghiului Luminos. (Grade ale Ritului Antic și Primitiv de la Memfis-Mițraim) Manuzio era o editură pentru ASP. Un ASP, În jargonul Manuzio, era - dar de ce oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
el vine”. „Poți să juri. Își va petrece noaptea visând măreția lui Adeodato Lampustri”. „Și apoi?” „Apoi, a doua zi dimineața, Garamond Îi va spune: «Aseară n-am Îndrăznit să vorbesc, pentru a nu-i umili pe ceilalți, ce lucru sublim, nu mai vorbesc de referatele de lectură entuziaste, aș zice mai mult, pozitive, dar eu Însumi am petrecut o noapte Întreagă aplecat asupra paginilor dumneavoastră.» Se va Întoarce spre birou, va bate cu palma pe manuscris - deja ferfenițit, tocit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]