5,950 matches
-
să intre în nici o casă a lui Torvald. Îi face pe oamenii tăi cimpanzei. Interesant. Vocea lui Mao se aude mai încet. Ai citit-o? Am exemplare ale cărților ei, trimise de ea. Mao se răsucește pe-o parte și suflă în lumânare. Știai că Fairlynn petrece timp în compania bolșevicior de pe aici? întreabă pe neașteptate Jiang Ching în întuneric. Sunt obosit. O să cercetez chestiunea după... după... ce termin cu congresul Partidului. Pot să iau parte și eu la congres? Nici-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
și tigăile, curăță oala de noapte. Mâinile i se umflă de la ger. Săpunul îi alunecă printre degete. Într-o noapte, încerc să discut cu Mao despre doamna Roosevelt. Tu nu ești doamna Roosevelt. El își aruncă pantofii din picioare și suflă în lumânare. Mă deprim brusc. Tot restul lunii, încerc să citesc. Însă nu mă pot nicicum concentra. Pentru că mi-am neglijat îndatoririle, aproape că a avut loc un incident - Nah mai că nu a căzut în latrină - și asta mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
și sè-mi fac actele pentru vizè, Pleci și tu, Matei! Toți plecați, Șerban invocându-l și pe Vlad, ei doi, ca vechi prieteni, măi pèstreazè încè legètura pe internet, de ce sè n-o fi pèstrat?! nu lui Șerban i-a suflat-o Vlad pe Corina, ci mie! Toatè lumea pleacè! Șerban declamând că de la tribunè, Asistèm astèzi la o nouè retragere aurelianè! Rèmân singur printre barbari, obligat sè mè împac cu o populație insuficient europenizatè! unul din subiectele favorite ale lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
ninsoare. Zăpada de pe alei fusese bine bătătorită cu maiul și apoi acoperită cu un strat de paie. Strădanie inutilă. Ninsoarea țesea de acum un nou covor de omăt. Numai fulgii care nimereau în vâlvătăile jarului din marile masalale de tombac suflat cu aur, înfipte printre tufele albe de trandafiri și hortensii, se evaporau spontan, piereau cu un sfârâit scurt. În curte, doi platani uriași își legănau cerceii țepoși pe ramurile lor golașe. Între ei, slugile ridicaseră un cort deasupra unui podium
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
lucra doar sticlărie fină și diverse obiecte de artă din sticlă. Îi făcea plăcere să intre în atelier. Îl fascina, mai ales, acel foc care nu se stingea niciodată și din care lucrătorii scoteau mici sfere incandescente de materie maleabilă. Suflau, roteau, tăiau, îndoiau în fel și chip boțul acela de sticlă moale, până când obiectul prindea conturul și transparența dorite. Munca sticlarilor îi amintea, într-un fel, de lucrarea lui Dumnezeu. Încercarea de a da fiecărui boț de om conturul unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
de către Rusia. „În baza acestei înțelegeri”, îi scria persoana, „negocierile care se poartă acum la București nu sunt decât simulacre. țarul consideră că are deja principatele în buzunar și nu va renunța la pretențiile lui. Pe de altă parte, nu suflă o vorbă despre acel paragraf din tratat, pentru că sultanul nu trebuie să afle despre această cedare a suzeranității asupra țărilor Române. Nici Alexandru, nici împăratul francez nu doresc să-i arunce pe turci în brațele Angliei.” Într-un post-scriptum, omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
capetele și contele mai află despre un pricaz de surghiun pentru un tânăr boier care, cu ocazia reprezentației acelei primadone londoneze și aflându-se într-o poziție de concurență cu Acvila la grațiile acesteia, ar fi îndrăznit să i-o sufle, plecând cu primadona sub privirile consternate ale Acvilei. Ciudată era nu atât semnarea unui astfel de pricaz, cât expedierea acestuia abia acum, după aproape două luni de la incident. ― În tot acest timp, pricazul a stat la el și abia acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
acela a devenit o fortăreață a secretelor. Nu scapă absolut nimic. Ambele delegații stau acolo de dimineață până seara târziu. Zaraful le ține acolo pe mâncare și băutură. Slugile sunt instruite să le îndeplinească absolut orice dorință și să nu sufle o vorbă din ceea ce, cu siguranță, aud sau văd. În schimb, sunt unele semnale din care se pot trage unele concluzii. Guvernul rus, de pildă, a renunțat la recensământul populației din țara Românească. Dintr-odată, declară că nu-l mai interesează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
gol de frig pe dinăuntru. Cel mai mult îl supărase constatarea că toată lumea aflase cu mult înaintea lui. Până și Iosif Fonton, ambasadorul, fusese informat de grecul Kapodistrias. Oare de câtă vreme se știa de înlocuirea lui? Și nimeni nu suflase nici o vorbă. Numai prințul îi pomenise, acum câteva seri, când luau cina împreună, că i se pregătea ceva, poate chiar o schimbare, și îl privise în felul lui. O privire ca un punct definitiv așezat la sfârșitul unei fraze. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
adulți spuneau că ei, comisarii le-au stropit cu gaz, ei le-au dat foc, ei le-au Întors cu furca... - Ce contează? - vorba lui Sapșa. Ce contează cine le-a stropit cu gaz, cine a scăpărat chibritul, cine a... suflat În foc? De acord: ei, comisarii de la NKVD. Dar nu asta era misia lor? Meseria lor nu era asta: să strivească, să nimicească, să distrugă, să ardă? Tata oftează, tace o vreme, apoi reia, privind În pământ: - Nu știu dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ale mele - În vârstă de cinci ani și aproape nouă luni. Amintiri adevărate: trudite de mine (Întru ținere de minte); succesiuni de Întâmplări, nu doar imagini statice, răzlețe; rezonând Îndelung, Îndelat, la atingere, ca bronzul clopotului Începând să vuiască doar suflând mai tărișor asupra lui (ca, de-o pildă, arderea cărților În curte, dansul tatei, gol pân-la brâu, cu o sticlă de rachiu Într-o mână, țopăind În jurul rugului de pe zăpadă și urlând cu veselia Înspăimântatului: «Trăiască Gutenberg!» - știind el bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
retragerea ta, oarbă, drept În calea celor care, din spate, Înaintează. Și balega de cal, ca o flamură. Focurile - două. În curte ard două focuri strașnice; sub ceaune grozave, pe crăcane. Femeile se agită primprejur, potrivesc flacăra, amestecă În ceaune, suflă, gustă, plescăie din limbă, apoi iar Încep roiala - spre casă, din casă; spre uliță, din uliță, Între focuri, printre focuri, vorbind, vorbind toate odată, mereu potrivindu-și basmalele care mereu alunecă, de parcă pentru această unică Însușire a lor, alunecatul de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
o strachină cu două rânze și-un șoldan. Și un morcov fiert. Părăsesc banca, prea În calea femeilor, mă trag mai sub gard, ca să pot azvârli morcovul. Nu-mi place, fiert. Gazda vine spre mine, cu o aripă; o mută, suflând, dintr-o mână În alta, n-a găsit altă strachină. Mă uit cu mare drag cum vine: mare, țâțoșă, largă, bună: numai bună de stricat - dar să-i fii pe măsură, altfel te strică ea pe tine. Uite-o și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
plac, fumurile. Și la arătare și la miros. Am auzit pe cineva, poate că chiar pe Moș Iacob zicând că un sat fără fumuri e un sat mort; că fumul e sufle-, răsufletul satului. Uite că Mana noastră e nu-moartă! Suflă, răsuflă... - Uite, mamă, cum s-au culcat gardurile! Mama râde. Râd și ceilalți măneni care se Întorc acasă Împreună cu noi. Careva dă cu pălăria de pământ, de face: Bum!, mai ceva ca tunul: - Așă-i bre! S-o culcat, unu n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Trebuie să-i adunăm și să-i Îngropăm! Cât mai repede și cât mai adânc! Atunci când a fost discuția asta, eu eram ascuns În tufele de liliac, cu băieții. Tufele din țintirim. Am văzut că mama Își scosese baticul și sufla așa, În față, ca atunci când vrei să alungi țânțarii; ori musculițele. Dar nu erau țânțari, la soare - era altceva: mirosul. Am șters-o acasă, am ocolit biserica pe lângă mormântul lui Petrică, frate-meu: când s-a-ntors mama, eu eram, cuminte, -n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
făcut! Și mai altceva cu Tecla. Ce să mai spun de Bălana... Ce experiențe din acestea vor fi avut băieții de vârsta mea, din Mana? Chiar dacă vor fi avut și ei, nu mi-au povestit; după cum nici eu n-am suflat o vorbă, am ascultat ce ziceau ele, chiar și Muta, acestea fiind singurele cuvinte ale ei: «Să nu cumva să spui cuiva»... Să fi fost eu o excepție? Fiindcă eram băiatul-Învățătorului? Fiindcă devenisem orfănel-săracul? Poate și una și alta; poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
spunea: trufanda și chimirgele - și nici acum nu mi-e ușor să accept că trufanda Înseamnă ceva, chimirgele altceva, iar Împreună zise nu dădea un... amestec Între cele două. Dar așa Îi zicea el... mămăligii pe care o frământa, Îndelung, sufla peste ea, În cruce, mai și scuipa - și iar o lua la frământat... La urma urmei, dacă pescuitul avea, pentru mine, o taină, acea taină era chiar... trufandaua-chimirgeaua: după cum nu știam ce anume mai pune moș Iacob În mămăligă ( În afară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
privirea (sunt sigur: de mine s-a rușinat), l-a făcut ghem În pumn și l-a băgat În sân. Acum se uită la mama, o Întreabă din ochi dacă făcuse bine așa. - Ai să vez’ c-a’ să-și sufle nasu-n el, zice bătrâna. - Tu mai bine-ai tăcè, face Moș Iacob. Ce te pricepi tu la articole? Ai purtat tu, v-un articol? N-ai purtat! - De unde, dacă nu mi-ai luat, din târg de la oraș? Dacă-mi aducèi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Sibiul. Și Gusu. Bun. Avem hârtii pentru noi; avem hârtii și pentru bagaje; avem și experiența celuilalt refugiu, ratat și consecințele lui În Siberia. De astă dată nu mai pun Rușii mâna pe noi, să ne facă cetățeni-sovietici; că acum suflăm și-n chișleac, după ce ne-am ars gura și sufletul cu borșul; și Încă: o dată vede nașul puța finei... Și totuși... Totuși: de o săptămână stau În calidor și mă uit și văd cum to-ot plecăm și tot pe loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de zicale pe care nu le-am mai auzit. — „Când bivolii se bat, recoltele au de suferit“, continuă mulțimea. „E iarnă grea dacă se mănâncă-ntre ei câinii. Orice cocoș se bate mai bine de pe grămada lui de bălegar. Nu sufla fum în direcția din care bate vântul. Dacă vorbești despre cretă, n-ai să vezi brânză...“ — Dacă vorbești despre cretă... n-ai să vezi brânză? Foarte ciudat. De unde apăruse brânza aia? Întrebă perceptorul districtual plin dintr-o dată de interesîși dorea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
aerul părea întins la maximum, înfășurat iar și iar în jurul lui. Privind în jos, vedea doar o mare urâtă de oameni. Nimeni nu-i mai respecta orele de vizitare. Câțiva bărbați mărșăluiau la periferia livezii, lovind pământul cu bețe și suflând din fluiere, în sensul acelor de ceasornic, conform ordinelor domnului Chawla, pentru a-i avertiza asupra oricărui incident. Cine știa ce se putea întâmpla în zilele acelea periculoase, la ce trebuiau să fie atenți, ce întâmplare neaștepată putea să apară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
reacția femeii la ceea ce urma să-i spună. Dacă nu te superi, după week-end-ul ăsta, după ce-o să ajungem înapoi acasă, am să-i relatez lui Jenny mica noastră discuție. Ca s-o liniștesc. — Nu mă supăr. Susan și-a suflat nasul și apoi a îndesat batista la loc, în mânecă. Sunt de acord cu orice o poate ajuta să nu mai sufere atât de mult. Nici nu-mi pot închipui ce înseamnă să-ți pierzi fiica. Ochii lui Bill, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
mugească în extaz când gura la Julia i s-a apropiat de prohab, iar limba a început să execute mișcări delicate, ca de aripi de fluture. Buzele i s-au oprit ușor pe capul penisului și femeia a început să sufle încet, tachinându-și prada. Apoi, când James părea că e pe punctul să explodeze, Julia l-a tras adânc în gură până când a simțit cutremurul grăitor, care indica faptul că treaba ei era aproape încheiată. După câteva secunde, Julia a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
sun acasă fiindcă telefoanele astea te supără, așa că acum vorbim pe la spatele tău, ca un soț cu amanta, dar fără partea cu sexul. E ironic, nu-i așa? Femeia a făcut o pauză ca să-și aprindă o țigară și să sufle fumul în lateral. Cu cât știu că te supără mai tare, cu atât mai mult mă țin pe poziție. Deborah și-a extras cu gesturi leneșe o bucățică de mâncare care-i rămăsese prinsă între cei doi dinți din față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
ai spus, nu? Fiona a clătinat din cap. Nu. I-am zis lui Jake c-o să mă mai gândesc peste noapte, dar, când m-am trezit azi dimineață, l-am sunat și i-am spus c-am hotărât să nu suflu nici un cuvânt cu condiția să nu mai ia niciodată droguri și să-i spună el lui taică-su, atunci când o să considere că-i momentul potrivit. Alison a țâțâit din buze și-a arborat o mină dezamăgită. — Ești sigură că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]