4,066 matches
-
să asculte zbaterea noastră cu un surâs ironic... Vorbea de secretarul general, care într-adevăr arborase un astfel de surâs, dar care nu era deloc ironic, părea mai degrabă afectuos, protector... O să-l facem noi, zic, să-i piară acest surâs... Da, da, o să-l facem, o să-l dăm jos, zise maestrul cu ironie amară, și în locul lui o să vină Ion Amăicălițului, pentru el luptăm noi, să vie el în fruntea noastră și să ne omoare pe toți cu ciomagul, în
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
că știa ea multe și îi cunoștea bine pe băutorii ăștia de cafea amară... "Foarte bună, zise Micu după ce gustă din ea, și nici măcar n-am ciupit-o de cur, m-a luat la mișto..." Clara avu o umbră de surîs: "Internează-te și tu ca Victor vreo două săptămâni și o să ai ocazia asta în fiecare zi. Serios, ai ajuns dependent de cafea și de bere, nu ți-ar strica o desintoxicare..." Un om trebuie să moară de ceva", repetă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de lipsuri. I se dădu apoi cuvântul lui D. D.-Dolj, din oficiu, pentru că nu ridică mâna, deși se lăsase o tăcere după Amăicălițului: nimeni nu mai dorea să vorbească. Devenise evident că era rândul lui. Dar el, cu acel surâs stupid pe buze, surâs de gips, încremenit, care vroia să exprime optimism, încredere... în realitate părea mai degrabă îndobilocit de loviturile primite, căci abia putu articula câteva fraze că, zise el, tot ce s-a spus nu o adevărat, nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ceară plecarea lui și asta chiar în fața lui I.C. și a președintelui Consiliului de Miniștri. Îngâmfare extremă, prostie, psihologie de câine care aștepta să fie apărat de stăpânul său și el să nu zică nimic? Pesemne asta vroia să sugereze surâsul lui, că o să vă arate el nenea că ați îndrăznit să vă ridicați contra mea... Chiar lamentabil! Abia atunci am căpătat certitudinea că va fi înlăturat... în sfârșit se ridică bătrânul zimbru. În cuvinte puține, dar bine cumpănite, el se
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
că n-o să te descurci..." Chiar dacă n-o să trăiești decât pentru cărțile tale, ai o fetiță, n-o uita! (Și îmi mângâie îndelung tâmplele și cedă, își plecă fruntea și izbucni în plîns.) Îmi place fetița asta, reluă cu un surâs divin care mă făcu să uit că am o fetiță, atât de minunat era chipul ei din care veștejeala anilor pierise, seamănă cu tine, ai grijă de ea, fă tot ce poți să nu uite că are un tată care
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
vroiam să știu dacă era adevărat ceea ce auzisem eu despre ea de la teologul Asanache și ceea ce aflasem eu însumi când o căutasem la acea revistă literară, unde fusese angajată să "îmbunătățească compoziția socială a redacției", cum îmi răspunsese cu un surâs cinic un tip de-acolo, și că nu mai lucra la acea revistă. Nu-l uitasem pe acel tip. De ce surâsese el astfel? Și îi povestii Ninetei și o întrebai de ce rânjise el astfel, fiindcă surâsul cinic devenise rânjit. "E
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
îmi răspunsese cu un surâs cinic un tip de-acolo, și că nu mai lucra la acea revistă. Nu-l uitasem pe acel tip. De ce surâsese el astfel? Și îi povestii Ninetei și o întrebai de ce rânjise el astfel, fiindcă surâsul cinic devenise rânjit. "E o poveste lungă, zise Nineta. Tipu-acela nu era un jidan? N-avea părul roșcat?" "Ba chiar!" " Și-a bătut joc de mine. Întâi el, pe urmă toți, în frunte cu directorul revistei. Numai asta te
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și cu filozofia lui că îi băga în bida mă-sii pe toți care se legau de salariul lui (deși nimeni nu se lega și n-avea această intenție), de Pantelimonescu, "strelitul" care mă inițiase în tainele vieții șobolănești... Un surâs interior însoțea amintirea petrecerii care urmase în chiar ziua în care fusesem angajat... Erau urmele fascinației... Ași fi vrut ca acel chef să se repete... După atâtea abstracțiuni, simțeam nevoia unor înjurături birjărești. Și într-o zi îi dădui un
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
floare de magnolie, cum arăta la patruzeci de ani văduva muzicianului? Mi-o fi ghicit acest gând, această comparație? Învăluită printr-o anumită știință de a fuma într-un nor de rotocoale de fum, se uita la mine cu acel surâs și acea privire care îți sugerează că deși cineva te vede pentru întîia oară, te cunoaște de mult și ce bucuroasă ar fi să se afle singură cu tine, la ea acasă sau la tine, cu o cafeluță alături, lângă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cărămidă se pregătește să cadă de pe un acoperiș." "Ci-ci, mama, protestă Silvia cu tot sufletul din ea, ci ce vină am avut eu?" Amândoi, Matilda și cu mine, ne uitarăm în altă parte, să nu se vadă pe chipul nostru surâsul, tandrețea infinită pe care ne-o stârnea inocența absolută a protestului ei. Clipe de fericire! Și simții o sfâșiere la gândul că s-ar fi putut ca aceste clipe să se repete pentru mine zilnic, dacă am fi rămas toți
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
acasă, că ați putut să mâncați și să beți... Să faceți la fel și la șase și la nouă luni... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Arătam eu îndurerat când într-o dimineață găsii pe biroul meu de la Oraca o floare? Nu, dar îmi smulse un surâs. Cine mi-o pusese? Poate femeia de serviciu... Ea avusese un gest cu mâna la gură (care semăna cu al mamei) în ziua când venisem cu semnul de doliu la haină. "Mama dumneavoastră? exclamase. Era bătrînă?" Nu, nu era bătrînă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
poate veni decât din scurgerea neîncetată a clipelor liniștite și senine, fiindcă ce altceva e suferința decât o oprire a ființei noastre, o uriașă inerție care face să apese asupra ei tot ce există? Când într-o zi avui un surâs, un surâs interior în jurul căruia clipele mele roiră asemeni albinelor și îl alungară victorioase, purtîndu-mă apoi din nou prin poieni, unde adesea mă culcam cu fața în sus și adormeam contemplând cerul, norii, "minunații nori", și mă trezea asfințitul. Ia
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
decât din scurgerea neîncetată a clipelor liniștite și senine, fiindcă ce altceva e suferința decât o oprire a ființei noastre, o uriașă inerție care face să apese asupra ei tot ce există? Când într-o zi avui un surâs, un surâs interior în jurul căruia clipele mele roiră asemeni albinelor și îl alungară victorioase, purtîndu-mă apoi din nou prin poieni, unde adesea mă culcam cu fața în sus și adormeam contemplând cerul, norii, "minunații nori", și mă trezea asfințitul. Ia uite, gândeam
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
-mi spune la revedere, data întoarcerii, cu aceeași vagă sugestie de afecțiune ca și când eu ași fi așteptat-o dacă nu cu nerăbdare, oricum cu același interes cu care ea se gândise la mine și îmi telefonase. Și atunci avui acel surâs interior. Se interesase, deci, de data nașterii mele sau o aflase din întîmplare... O reținuse, însă... Plecase, așadar, de pe plajă sau de la hotelul respectiv, se dusese la Telefoane, făcuse comanda... Așteptase până i se dăduse... Atâta timp cu ghidul la
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ea, se fac mari, se pescuiesc și îi arunci direct pe jăratec, așa vii..." " Da, zisei, ce rafinament, am auzit, le prinzi în ei chiar svîcnirea vieții și o mănînci..." Ea chicoti și ca într-o fulgerare apăru și pieri surâsul ei fermecător, detașat parcă de restul chipului, ca să-i rămână apoi gura ușor întredeschisă, într-o perplexitate la fel de părelnică, protestând cu o brutalitate spontană, repede și ea reprimată: Da' de ce să nu-i mănânci, dacă bagi cuțitul în ei e
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mănâncă miei tăiați și își ling degetele. Mielul e un animal sfințit de Isus în iesle, în timp ce peștii i-a înmulțit chiar el să dea de mâncare mulțimii. Apostolii nu și i-a ales dintre pescari?!" "Rafinați?!" zisei fără ironie. Surâsul reapăru, de astă dată însoțit de același secret humor: "Știu, zise, că nu pot justifica prăjirea peștilor vii direct pe jăratec... dar mie îmi place să-i mănânc așa și sânt foarte buni..." Femeia reapăru, dar nu ne chemă prin
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cu un patetism în deriziune, ca în fața unei evidențe pe care numai scrânteala timpurilor o contestă. Încă puțin și patronii ar fi făcut să curgă lapte și miere." "Să știți că da! zise ea de astă dată cu jumătate de surâs ironic. Ce?! mă interogă cu o catifelată și neconvinsă brutalitate, credeți că pentru munca și nopțile lui nedormite tata nu avea dreptul să-și facă și el o casă frumoasă?" Tăcui, dar puterea ei de a abstractiza și generaliza părea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
șoaptele mele îi sugerară că doar asta doream, că știam că nu voi putea obține mai mult decât s-o admir, și nici n-ași fi îndrăznit, și nici nu se putea decât atît) și se lăsă dezbrăcată cu un surâs inocent într-o pândă vag ironică, parcă și-ar fi spus că e și ăsta un truc să dezbraci o fată, afișând o mare tristețe și mâhnire... O contemplai mut câteva clipe... Da, murmurai, am bănuit eu... Așa este... N-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Uiți că eu am fost la pușcărie și știu perfect câte adevăruri se pot spune despre un om care a fost condamnat." Auzindu-mă, aproape se înecă când vroia să înghită. "Eu minciună?! zise mimând uluirea (dar deja un mic surâs echivoc îi apăruse în colțul gurii), ce minciună?!" "Un adevăr"... continuai, și îi spusei câte adevăruri însoțesc un om care e condamnat. "Cel mai frecvent invocat de oameni, ca părinții tăi, sânt cocoșeii! De, aurul! Cui nu-i place?! Nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
condamnare. Anul trecut a luat Premiul de Stat..." Se uita la mine stupefiată și se vedea cum patetismul o părăsește și i se anunță pe chip râsul, până ce izbucni, întîi înalt, apoi repetat, pe trepte mai joase, fermecător ca și surâsul indescriptibil. Apoi brusc redeveni stupefiată, ca să izbucnească iar. Avea un râs cu o coloratură bogată, e tot ce pot spune. Era o surpriză, ca și surâsul, ceva profund atașant, de o tandrețe turburătoare. "De ce rîzi? o întrebai cu aceeași melancolie
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
râsul, până ce izbucni, întîi înalt, apoi repetat, pe trepte mai joase, fermecător ca și surâsul indescriptibil. Apoi brusc redeveni stupefiată, ca să izbucnească iar. Avea un râs cu o coloratură bogată, e tot ce pot spune. Era o surpriză, ca și surâsul, ceva profund atașant, de o tandrețe turburătoare. "De ce rîzi? o întrebai cu aceeași melancolie. Ce ți se pare caraghios, faptul că a violat o curvă?! Mie, dimpotrivă, mi se pare tragic!" " Nu! izbucni ea din nou. Glasul tău! Poți să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Dar unde am rămas?" Nu vrusei să-i mai spun, mă apropiai și îi luai capul în mâini. Ea se uită la mine surprinsă: de ce o țineam astfel? Tresări: da, da, te pomenești că o plăceam! Și ca un fulger surâsul ei minunat apăru și se stinse, cu un secret humor. "De ce rîzi?" zise. Nu râsesem, știa și ea. "Mi-ești dragă", îi șoptii. Ea acceptă: "Așa!" zise și mă dădu la o parte cu un gest în egală măsură ezitant
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
tâmplele cu amândouă mâinile și apropiindu-mi foarte tare chipul de-al ei, adorabilă făptură, ne cunoaștem de totdeauna și ne vom întîlni mereu..." " Da, tresări ea din nou, te-am întîlnit la Ninive!" și surâse fulgerător și tot așa surâsul îi pieri, ca un miracol care nu trebuia contemplat mai mult de o milionime de clipă. Și i se stinse și atenția și parcă i se micșoră și prezența, și rămase parcă inertă cu tâmplele în palmele mele, care îi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
se svîrcoli scurt și mă acapară în clipa când îi atinsei buzele... Sărutul îi era prezent și flămând, același ca întîia oară, când nu dorisem decât o atingere diafană... Nici acum nu dorisem mai mult, prins, contemplînd-o, de beatitudine... Fulgerul surâsului ei mă arsese, de acest surâs mi-era dor și ași fi vrut să reapară și să rămână. Dar nu reapăru... Îi șoptii: "Te iubesc!". Da, zise, cu ochii acum închiși, te aud..." Dar nu mai putui repeta: te iubesc
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
în clipa când îi atinsei buzele... Sărutul îi era prezent și flămând, același ca întîia oară, când nu dorisem decât o atingere diafană... Nici acum nu dorisem mai mult, prins, contemplînd-o, de beatitudine... Fulgerul surâsului ei mă arsese, de acest surâs mi-era dor și ași fi vrut să reapară și să rămână. Dar nu reapăru... Îi șoptii: "Te iubesc!". Da, zise, cu ochii acum închiși, te aud..." Dar nu mai putui repeta: te iubesc! Nu mai putui să invoc nimic
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]