3,451 matches
-
seară ca Toader să nu treacă pragul fetei. Si nu o zi și nu două și nu o lună și nu două, ci mai mult de un an...Intr-una din zile, Toader se hotărăște să stea de vorbă cu taică-su: „Tată! Eu vreau să mă însor cu Măndița lui Pospai, că tare mi-i dragă!” Taică-su se gândește, se răsgândește și îi spune: „Dacă-i așa, atunci să mergem să pețim fata, că doar așa-i obiceiul.” „Bine
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
o lună și nu două, ci mai mult de un an...Intr-una din zile, Toader se hotărăște să stea de vorbă cu taică-su: „Tată! Eu vreau să mă însor cu Măndița lui Pospai, că tare mi-i dragă!” Taică-su se gândește, se răsgândește și îi spune: „Dacă-i așa, atunci să mergem să pețim fata, că doar așa-i obiceiul.” „Bine, tată.” Si uite-așa, într-o bună sâmbătă seara, Toader Stup cu ai lui se duc în
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
și noi tot atâta până ai să ne spui care îi baiul - a intervenit moș Dumitru. Deodată, flăcăul - a pornit brusc să povestească Hliboceanu - Toader adică, cu ochii plângăcioși, și-o îndreptat fața întâi spre maică-sa și apoi spre taică-su...Ei o făcut ochii mari, nepricepând despre ce ar fi vorba. Până la urmă, Toader și-o luat inima în dinți și o grăit, cam cu jumătate de glas: „Amu...amu ce să fac, tată? Omoară-mă, dar eu trebuie
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cu un profesor... Situația pe care o trăim este rezultatul inversării valorilor. Comuniștii - În esență mancurți - au ridicat la putere toată slugărimea idioată și lingușitoare... Acuma ei taie și spânzură. Vorba ceea. Când țiganul s-a văzut Împărat, Întâi pe taică-su l-a spânzurat... Parcă În Învățământ nu este chiar așa. Acolo te ia la <tovarășeă, dar nu te tutuiește”... ― Mami! Ai venit? - a Întrebat Despina, intrând val-vârtej În cabina portarului. Luată prin surprindere, Lia nici nu-și găsea cuvintele
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
la Despina. ― Cu așa oameni e o plăcere să lucrezi. Din câte mi-am dat seama, nu arată că vine de la țară. Totul la el denotă educație și instruire cu temei. ― I-am cunoscut părinții. Să-l vezi doar pe taică-su! Acolo, În sat, toți Îl respectă și Îi spun: “Cercetașul Toaibă”, fiindcă În timpul războiului a fost cercetaș. La fel ca și Petrică. ― Aș vrea să ascult poveștile lui Toaibă sau pe ale lui Petrică - și-a exprimat dorința Despina
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
mai puțini - a răspuns tata Toader. ― Eu am crezut că, dacă mi-a Întins mâna, de acum Înainte s-a purta altfel cu mine. Da’ de unde? ― Și când a Început să-și schimbe comportamentul, totuși? - a Întrebat Gruia, privind la taică su cu admirație. ― După prima misiune - cea despre care am vorbit - parcă-parcă și-o mai dezghețat chipul. Și asta fiindcă m-am Întors cu treaba făcută cum trebuie. Altfel, cine știe la ce să mă mai fi așteptat... Uite așa
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
când a dat cu ochii de trăsură și de bidiviii cu sforăit nervos. ― Știu eu cine-i vinovat de toate acestea - a vorbit Maria, prinzându-l de mână pe Gruia... Au urcat. Tudorel și-a făcut culcuș În brațele lui taică-su, privindu-l cu un interes deosebit. ― „Vezi, tati? Îmi era tare dor de tine” - a tradus Maria gestul băiatului. ― Și mie Îmi era dor, năzdrăvanule! - l-a Întâmpinat Gruia strângându-l În brațe. ― Unde poruncește boierul să mergem? ― Du
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
pocnit peste picior... Am tulit-o către ușă, trecând ușor pe lângă ea și țipând ca din gură de șarpe. Am mai auzit-o cum striga după mine: - Joe Maynard, o să vezi tu ce te așteaptă când s-o întoarce acasă taică-tu! Ajuns afară, am pășit în plin tărâm al fanteziei: în lumea simplă a unui orășel de la sfirșitul veacului trecut. Un câine a început să latre și s-a luat după mine. Trotuarele erau de lemn iar pe străzi galopau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
ai parte de eșecuri peste eșecuri. Eternamente. E soarta inoportunilor. Cine nu înoată contra curentului ajunge departe. Îl duce valul, ca pe Antofiță. Răspunde la toate prin anti sau filosemitism. A fost în stare să denunțe pînă și antisemitismul lui taică-su'. Asta a plăcut, dacă i-au încredințat un talk-show. Și Genosse? Genosse s-a rupt de trecutul lui ca un autist. Poate fi studiu de caz pentru urcuș în ierarhia carierei, cînd te folosești de ibovnica numită Politica. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
limbaj și atitudine este personificarea regimului comunist). Se subliniază demnitatea fostului militar - erou al războiului - în opoziție cu micimea și bădărănia regimului totalitar comunist. Copilul, viitorul scriitor, se opune vehement milițianului, în timp ce mama îl temperează spunându-i “Vrei să ajungă taică-tu la pușcărie din cauza ta?”(p.95) Discuții semnificative pentru acele timpuri... “Am tras zăvorul la gură, multe s-au schimbat în rău, sunt tari și răi și nu ies de sub papucul rusului.” Condamnarea fostului căpitan are la bază “crima
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
iert! Nu pot! - Olga mea dragă, toată viața ai făcut tot ce ai vrut tu. Ai fost o fire liberă. Nu te-am oprit de la nici o acțiune, deși uneori m-au înspăimântat pornirile tale neînfrânate. În privința aceasta îi semeni lui taică-tău. Te-ai condus și te conduci după instinct. Te-am sfătuit de multe ori, încerc să o fac și de această dată, deși s-ar putea ca nici acum să nu-mi urmezi sfatul. Ca mamă, aș vrea să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
vrea și o casă. Ce să-mi mai doresc? - Te-a îmbrobodit de tot! Și așa tu ai fost mereu o îmbrobodită, acum ți-a acoperit și mintea. Dacă te simți bine așa...! Dar în ceea ce privește casa, o să vezi că și taică-tu o să aibă rezerve. - Vom mai vedea! Nu începem chiar de mâine să ne ocupăm de casa asta despre care tu spui că ne ar aduce atâtea probleme. S-ar putea chiar să nu să se realizeze planul nostru, deocamdată
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
ne-am Înșelat și că vestea cea „grozavă“ era că Își construiau o casă nouă, mai mare, În mlaștina aia În care trăiau, sau că, cine știe, Kyle se hotărâse În sfârșit să plece de la firma de avocatură a lui taică-său și că avea s-o ajute pe sora mea să deschidă galeria de artă la care visase dintotdeauna. Poate ajunsesem noi la o concluzie pripită, fiind cu toții prea dornici să auzim cum că e pe cale să vină pe lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
a Întrebat Lily În timp ce derula videocaseta cu Ferris Bueller. Păi nu avem decât douăzeci și trei de ani, pentru numele lui Dumnezeu - ce atâta grabă? — Știu, pare foarte ciudat, am zis eu din bucătărie. Dar poate că maică-sa și taică-său nu-l lasă să moștenească imensa avere decât după ce se așază la casa lui. Ei da, ăsta ar fi motiv să-i pună verigheta pe deget. Sau poate se simte și el singur? Lily s-a uitat la mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
trebuia să Îl cumperi! Știam că jocul costa peste două sute de dolari. — O! Îmi place la nebunie! — Să‑l folosești sănătoasă, a zis el și m‑a Îmbrățișat la rândul lui. Sau, mai bine, folosește‑l ca să‑l bați pe taică‑tău să‑i meargă fulgii, știu că așa o să faci. Îmi amintesc de vremurile când te lăsam să câștigi. N‑aveam Încotro, altfel băteai din picior și te smiorcăiai toată noaptea. Pe când acum! Ei bine, acum bătrâna mea materie cenușie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Sper doar - ei bine, sper că ești mulțumită de felul În care merg lucrurile. Asta ce mai vrea să Însemne? am Întrebat cu răutate. — Nimic, nimic, s‑a grăbit ea să spună. Nu Înseamnă nimic altceva decât ce am spus: taică‑tău și cu mine nu vrem decât să fii fericită și am impresia că ai muncit din răsputeri În ultima vreme. Sunt toate OK cu tine? M‑am mai Înmuiat puțin, văzând că ea se străduiește atât de mult să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
au lăsat de tot. Și la biserică, nu mai văd deloc buchiile. Toată slujba o fac numai din suflet. Ei, degeaba, bătrînețile! Vorbind, se uită nedumerit la Titu. Când îi spuse învățătorul cine e, preotul îi zise blajin: ― Să trăiești, taică! Și să ierți că ne găsești așa, că pe aici așa suntem preoții, mai nemernici și mai fără învățătură, cum am apucat din bătrâni. Ei, fiu-meu, săracul, el știe carte multă, a făcut seminarul la București și a ieșit
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
minunat, poate l-a moștenit de la mine, că glas bun am avut și eu de mi-a mai rămas și acuma ceva ― uite, Ionică poate să mărturisească! Cât mă ustură inima că nu-i aici lângă mine, numai eu știu, taică, dar de, dacă boierul Miron nu se îndură să mi-l aducă... Feciorul preotului trebuise să ia o parohie, de altfel destul de bună, tocmai prin Gorj, fiindcă Miron Iuga n-a vrut să-l primească în Amara, nimeni nu știa
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
a prăpădit bietul tată-tău! bolborosi femeia cu glas lăcrimat. ― Ei, dar de lăsat nu mă las, să știu de bine că se întîmplă orice! făcu flăcăul hotărât. Nu las, că-i dreptul nostru și nu cerem de pomană, că taica pentru dânșii a muncit până l-a luat Dumnezeu... Sorbi ultimele linguri din farfurie. Tăcu îndelung. Se uita la flăcările roșii ce fâlfâiau în vatră cu un duduit leneș. Apoi cu glas mai molcom zise iarăși: ― Rabzi, rabzi și oftezi
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
eu numai de supărări și de necazuri, măi nea Cristache! Că de când mi-a murit baba, uite-așa mă zbat, că noră-mea nu mă rabdă, și mă huiduiește, și nu mă-ngrijește... ― Lasă că-ți știu eu povestea, Spiridoane taică! i-o curmă Cârciumarul. ― Cum să n-o știi tălică, vezi bine c-o știi, bolborosi bătrânul jignit, întorcînd privirea spre ușa deschisă pe care tocmai intra un copil al lui Filip Ilioasa, încălțat și curat. ― M-a trimis tata-mare
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mai ales decât scriau. Acum e exact pe dos. Vorbesc și scriu pe negândite. Te mai miri că lucrurile merg cum merg ? ! — Întotdeauna lumea face anumite lucruri întrecând măsura, medită Vocea. Mereu altceva, dar mereu prea mult. — Așa zicea și taică-meu... Lumea nu știe să-și păstreze cumpătul... — De-aia existăm noi... adăugă Vocea, hohotind gros. Nu te-am mai auzit râzând... Credeam că nici nu știi. De unde atâta veselie ? — Nu e veselie, răspunse Vocea, răsunând din alt colț. Dar
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
două ori, întrebarea îți bate în tâmplă, ca pe o nicovală. Fierul e înroșit, sar scântei. Ba da, strigi disperat dintr-odată, era un ticălos, un trădător. Și maică-ta era o curvă... Da... Și nici măcar nu ești fiul lui taică-tu, maică-ta te-a făcut cu te miri cine. Nu sunt, nu mai sunt. Și soră-ta se culca pe bani cu soldații nemți, pe mai nimic, doar pentru că așa îi plăcea ei... Da, da, da, și soru-mea... Și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
muncitoare, mulțumesc celor care m-au ajutat să-mi recunosc greșelile și partidului ce, pedepsindu-mă după cum merit, mă va ajuta să fiu liber și hotărât, să lupt împotriva celor care uneltesc contra socialismului și a poporului muncitor. Și, dacă taică-tu ar fi printre dușmanii poporului, l-ai împușca, așa cum ar merita, ca pe un câine ? Ca pe un câine ! Și pe maică-ta ? Și pe... Nu, își revenea brusc, pe mama nu... ! Urmau dansul, bocancii călcându-i pe abdomen
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Chisăliță. — Cum pe cine ? Pe tac-tu ori pe mă-ta, spuse Isaia. Apoi, cu o solidaritate lesne de înțeles : Sau pe popa care te-a botezat... — Păi, după cum m-am născut io, căută Chisăliță să-și amintească, cred că taică-meu a fost un pod, iar maică-mea o șină de cale ferată... — Atunci mai bine fără popă, admise Isaia. Putea să te boteze vreun tren. — Uite că asta nu se putea, chibzui piticul. Maică- mea, ce să zic, m-
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
-sa, în fața acestui răspuns ostenit. Ar trebui să-ți iei niște zile de concediu. Și ce dacă-i toamnă ? răspunse ea unei întrebări nerostite. Sunt locuri frumoase și acuma, uite, de pildă, Slănicul sau Olăneștiul sau Sovata, unde mergeam cu taică-tău, Dumnezeu să-l odihnească. Toată lumea la mare, să se zbânțuie ! Aia nu e odihnă, te- ntorci mai obosit decât ai plecat. — Azi chiar că am muncit, șopti Jenică, tot cu ochii în jos, acolo unde nu-l slăbeau vedenia
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]