61,456 matches
-
nostru destin”, adică al său, iar restul analizei și citatele decupate tind să acopere una dintre ideile scumpe scriitorului despre natura criticii literare, care trebuie să fie „simpatetică”. Spune autoarea: „Încă de la primele foiletoane publicate în „Cuvântul”, în 1927, pe tema modificărilor romanului modern, Sebastian îl ia ca reper absolut pe Marcel Proust...” etc.(p.106). Dar dacă Proust este divinitatea absolută căreia i se închină criticul, atunci nici raporturile romancierului Sebastian cu el n-ar trebui ignorate și nici experiența
Sebastian și lumea lui by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2379_a_3704]
-
tânărul critic va pune accentul pe continuitate și nu pe ruptură”, căutând „noua ordine”, o „altă ordine”, în aparenta dezordine, cum spune Sebastian într-un articol din 1927, ca și T.S.Eliot, vorbind despre „panlirism”. Iar titlul capitolului și desigur tema sa puteau fi, mult mai cuprinzător, „Sebastian, critic și teoretician...” etc. Mi s-ar fi părut mai logic sau măcar mai profitabil ca acest capitol important să beneficieze de o serie de lecturi și de schițe critice care apar în legătură cu
Sebastian și lumea lui by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2379_a_3704]
-
cunoscută decât istoria pe care o învățăm la școală. Există pretutindeni în țară localnici, îndeosebi profesori de română, de geografie sau de istorie, preocupați de originea numelui comunei lor. Unii dintre ei au reușit să publice mici monografii pe această temă. Posed o întreagă colecție. Deși trec de obicei neobservate, ele sunt extrem de utile pentru cunoașterea acelei istorii mici de care vorbeam, parte esențială a hărții toponimice naționale, și care ne oferă, în majoritatea cazurilor, cea mai corectă explicație a unor
Toponimice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2381_a_3706]
-
explicația am uitat-o. Important este însă să relev valoarea unor asemenea contribuții oneste și modeste. Profesoară și directoare a școlii din Câinenii Mari din Vâlcea, Mioara Diaconu și-a susținut, cu decenii în urmă, teza de gradul I cu tema „Unde este Posada?”. Teza e o descriere a toponimiei de pe o porțiune a văii Oltului. A fost publicată anii trecuți, cu puțin înainte de plecarea dintre noi a autoarei, și se găsește în bibliotecile școlare sau municipale din Vâlcea. Peste munți
Toponimice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2381_a_3706]
-
musculară cauzată de stres. Având în vedere că armata canadiană se confruntă cu reduceri ale cheltuielilor, cu un scandal de spionaj și după ce a pus capăt misiunii sale de luptă în Afganistan, numeroși internauți au declanșat o adevărată polemică pe tema achiziționării mingilor, considerând-o o risipă de fonduri publice. "După ce ministrul MacKay a fost pus la curent cu acest contract, el a cerut oficialilor să anuleze această cheltuială inutilă pentru contribuabilii canadieni", a declarat vineri seara un purtător de cuvânt
Efect de criză: Armata canadiană nu va mai beneficia de mingii antistres () [Corola-journal/Journalistic/23834_a_25159]
-
În contextul actual conturat de manifestațiile civice din Piața Universității și din țară, Asociația Pro Democrația Club București constată că unul dintre mesajele transmise de cetățenii care protestează se înscrie în tema depolitizării Televiziunii publice, o preocupare frecventă pentru societatea civilă și ocazional, invocată și de partidele politice. "Calitatea democratică și implicit cea a proceselor politice din societate sunt strâns legate de credibilitatea instituțiilor sale, iar TVR nu face excepție de la aceasta
Pro Democraţia se alătură oamenilor din piaţă şi cere depolitizarea TVR () [Corola-journal/Journalistic/23838_a_25163]
-
încărcat de gînduri și de imagini” și de „o sensibilitate modernă”.15 Scrisul ei e încărcat, într-adevăr, și cu unele și cu altele (să zicem), dar asta pentru că acum Ana scrie strict definiții, unele abstracte, altele mai aproape de confesiune. „Temele” alese sunt acum pozitive - sau, oricum, tratate în pozitiv, cum e Sufletul ager, pentru care „Nu se găsesc lanțuri” „Încătușat să-l țină pe stînca de granit”, întrucît el „În setea-i de lumină străbate zidul urii/ Precum, prin fumul
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
lui stîncă,/ În fața lui totul de-acum se-nchină;/ Pașii sunt luptă, ochii iubire,/ Sufletul cîntec și fruntea lumină” (Cîntecul muncii). Vlaicu Bârna sugerează că necazurile poetei s-ar fi tras, după război, și de la „faptul că ignora cu desăvîrșire temele fierbinți ale luptei de clasă,”16 dar, după cum se vede, Ana era destul de pe linie. Ba chiar cu oarece zel: „Cînd aud cum răsună cîntecul muncii,/ Cum țîșnește lumina din guri de cuptoare,/ Cum zburdă ecoul cuprins de văpaie/ Și
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
Libertățile construite pe spaima de lege sunt, astfel, neasumate individual. Or, libertatea începe acolo unde individul asumă legea, o gândește, îi înțelege alternativele și o aplică cu discernământ (Pericle, cel al Eticii nicomahice, nu e acum foarte departe). Aici, în tema asumării individuale și reflexive a legii, apare noul concept: așa cum Karol Wojtila refuză botezul unui copil evreu, opunându-se bunului catolic care îi scăpase copilului viața sub naziști, sau așa cum Ludovic al XIV-lea cere bisericii îngroparea trupului defunct al
Ca un bănuț în buzunarul rupt by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2385_a_3710]
-
Sorin Lavric Fără un minim efort de a intra în aerul epocii lui Petrus Damianus, aer întreținut de mănăstirile catolice din secolul al XI-lea, temele atinse în Despre omnipotența divină par picate din cer. E o retorică atît de imponderabilă în paginile cărții că autorul pare să plutească în eterul unor distincții care nu au legătură cu lumea, de aceea cititorului i se întipărește impresia
Incendiul de foc, potopul de ape by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2388_a_3713]
-
eterul unor distincții care nu au legătură cu lumea, de aceea cititorului i se întipărește impresia că asistă la o absurditate doctă. Atîta doar că absurdul nu vine din aberația unor minți medievale cărora bunulsimț le-a răposat sub extravaganța temelor discutate, ci din prăpastia dintre maniera scolastică de a pune problemele și obișnuința actuală de a le trata. Maladia e aceeași, terapia e alta. Timbrele din clasorul cu idei nu s-au schimbat, doar ochelarii cu care le vedem și-
Incendiul de foc, potopul de ape by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2388_a_3713]
-
preschimbîndu-se într-un clișeu menit a înfiera două slăbiciuni: mai întîi, obtuzitatea pe care teologii o arată atunci cînd intră în dispută cu filosofii, iar apoi neputința gîndirii conceptuale de a sta pe propriile picioare, fiind silită să digere mereu teme venite din afara domeniului ei. Cum s-ar spune, filosoful e un teolog travestit, căci termenii de care face uz au fost la origine noțiuni teologice cărora li s-a luat virulența duhului, fără a mai pune la socoteală că majoritatea
Incendiul de foc, potopul de ape by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2388_a_3713]
-
pe care o descoperă la o petrecere și pe care o simte probabil vulnerabilă. Trucurile sale sunt relativ ieftine, cel mai vechi, faptul de a-i declara insistent dragostea, coup de foudre, funcționează în logica muzicală a variațiunilor pe aceeași temă cu punerea în scenă a unui marivodaj care invocă lejeritatea și ludicul pur. În plus, la seria de «nu»-uri pe care le colectează răbdător, don Juan-ul nu dezarmează, rămânând agățat de prada sa și, atunci când îi dă temporar drumul
Ultima noapte de dragoste… by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2396_a_3721]
-
întrebării: „Acum stau și mă întreb ce am făcut în aceste prime șaptesprezece zile ale anului.” E, de fapt, o punere sub semnul introspecției, gest agreat atît de scrisul denotativ, cît și de cel conotativ. Apoi, după această „punere în temă”, notația prinde la un moment dat chipul reportajului. Este urmărită amănunțit călătoria cu trenul de la București la Pietroșița. Scriitorul surprinde peisajul, înaintarea trenului („Trenul urcă sensibil.”), chipuri feminine foarte pregnant observate și consemnează apariția unor idei... Într-un periplu cu
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
de viu, într-un sicriu din care nu mai poți ieși? În planul fizic. Dar în cel metafizic? Cum ar fi să fii îngropat de viu în sicriul propriei literaturi, a propriului scris, sicriu dat de o biografie falsificată, de teme interpretate greșit, într-o identitate rău tălmăcită? Prezența „intermediarilor” dintre scriitor și administrație, în fond a tălmăcitorilor falși, aduce dileme în plus. „Aseară, între șapte și unu noaptea - consemnează scriitorul pe la începutul anului 1981 -, a fost la mine Gh. Iova
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
Datele provizorii vor fi gata în perioada 6-10 februarie, în mai vor fi disponibile cele preliminare, iar datele, rezultatele definitive, în anul 2013. Introducerea datelor este în grafic. Luni (9 ianuarie, n.r.) voi avea o ședință cu secretariatul tehnic pe tema introducerii datelor, dar din ceea ce mi s-a comunicat, procesul este în grafic", a spus Vergil Voineagu. Recensământul populației și locuințelor a început în 20 octombrie și s-a încheiat pe 31 octombrie 2011. În cadrul procedurii de recenzare au apărut
Află aici când vor fi gata primele rezultate ale recensământului din 2011 () [Corola-journal/Journalistic/23992_a_25317]
-
un creator, ci un consolidator, spirit mai curând didactic decât artistic, erudit și circumspect. O singură dată s-a lansat într-o aventură intelectuală, și anume în teza de doctorat susținută cu Karl Gross la Tübingen în 1922, având ca temă „problema valorizării” în estetica lui Schiller, când a dovedit temeritatea de a afirma că importanța contribu- ției poetului german constă într-un aspect al operei nerelevat de nimeni înainte. Karl Gross, cunoscut pentru severitatea lui, i-a trecut cu vederea
50 de ani de la moartea lui Tudor Vianu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2403_a_3728]
-
Tolstoi, Sadoveanu și Dostoievski. Din opera lor, atenția îi cade pe texte cu tentă apăsat creștină, motivația pe care o invocă fiind de ordin isihast, ceea ce înseamnă că autoarea își alege acele romane în care își regăsește propria aspirație filocalică, tema isihastă fiind motivația prin filtrul căreia își cerne titlurile. Așa se face că de la Tolstoi reține Părintele Serghi, de la Sadoveanu Demonul tinereții, iar de la Dostoievski Idiotul, Demonii și Frații Karamazov). Deși începe didactic, cu un capitol în care isihasmul e
Omul lăuntric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2407_a_3732]
-
Așa se face că de la Tolstoi reține Părintele Serghi, de la Sadoveanu Demonul tinereții, iar de la Dostoievski Idiotul, Demonii și Frații Karamazov). Deși începe didactic, cu un capitol în care isihasmul e întors pe toate fețele (traseu istoric, fondatori ai curentului, teme specifice etc.), cartea iese din obișnuința scrobită a tezei de doctorat (pe care a reprezentat-o la origini volumul) și intră în tensiunea unui eseu competent. Se simte de la o poștă că Nicoleta scrie dinlăuntru, atingînd o temă pe care
Omul lăuntric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2407_a_3732]
-
ai curentului, teme specifice etc.), cartea iese din obișnuința scrobită a tezei de doctorat (pe care a reprezentat-o la origini volumul) și intră în tensiunea unui eseu competent. Se simte de la o poștă că Nicoleta scrie dinlăuntru, atingînd o temă pe care o știe nu atît teoretic, cît mai degrabă duhovnicesc, ceea ce înseamnă că autoarea și-a trăit temele înainte de a le descrie. Pentru ea, isihasmul nu e o chichiță vetustă demnă de nostalgia sihaștrilor, ci element viu de respirație
Omul lăuntric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2407_a_3732]
-
la origini volumul) și intră în tensiunea unui eseu competent. Se simte de la o poștă că Nicoleta scrie dinlăuntru, atingînd o temă pe care o știe nu atît teoretic, cît mai degrabă duhovnicesc, ceea ce înseamnă că autoarea și-a trăit temele înainte de a le descrie. Pentru ea, isihasmul nu e o chichiță vetustă demnă de nostalgia sihaștrilor, ci element viu de respirație zilnică, tocmai de aceea natura filocalică pe care o posedă o predispune la judecăți cu timbru spiritual. Pentru Nicoleta
Omul lăuntric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2407_a_3732]
-
în operă. Dar ca un indiciu că proiecția rămîne o năzuință neîmplinită, exemplele livrești ilustrează cazuri de duhovnici ratați: părintele Serghi își ratează vocația din egoism, părintele Natanail din tristețe, iar părintele Ferapont din ură față de semeni. Afinitatea autoarei cu tema isihastă e atît de pregnantă că pînă și tonul scrierii e pătruns de o reculegere sobră, cuvintele curgînd lent, în fraze largi, precum meandrele unui rîu calm. Ritmul vorbelor e așezat, fără tresăriri patetice, Nicoleta Baciu avînd o cumințenie senină
Omul lăuntric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2407_a_3732]
-
mai...”, frizând caducitate prin tribună, nu în urma unei cauze apelativ:„Putoare grecească, tu nu frecvența ei, în cele mai multe cazuri, pierdute ori a unei ipoteze neîmplinite, simți ce simt eu ca român când nefericită, și a propus ca Eminescu să o temă de bun simț diplomatic - 09 D Lestine iterare V Ă I D M T , Î T R O R E E A L U R L E P O S T E C E B R IS E N C
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
să revenim la arbitrajul politic în contestării”, neuitând nici o clipă ce bibliografiile de specialitate privind pe cultură”. înseamnă conceptul de identitate, Eminescu, Maiorescu, Goga - și a După părerea autorului, cei care devenit simbol pentru fiecare dintre studi i lor cu temă , aducem s-au erijat în reabilitarea adevărului, națiunile lumii. Românii, afirmaseră comentariile despre Mircea Eliade în numele unor reevaluări s-au numit istoricii Constantin și Dinu Giurescu, denumite: Eliade despre geniul latin postmoderniști. Țintele de atac ale „au conservat de-a
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
Mircea Anghelescu Dacă eminescologia din străinătate prefera, în urmă cu o jumătate de secol, să investigheze ansamblul operei poetului nostru și să-i definească temele fundamentale insistând asupra originalității (Rosa del Conte, Eminescu o dell’assoluto, 1962, sau Alain Guillermou, La genèse intérieure des poésies d’Eminescu, 1963), cercetătorii străini din ultimul deceniu par să prefere incizia directă în problemele capodoperei care implică și sintetizează
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]