5,246 matches
-
inteligență. - Între francezi și Dumnezeu s-a interpus totdeauna salonul. Două lucruri m-au umplut neîncetat de o isterie metafizică: un ceas care stă și un ceas care umblă. Cu cât oamenii te interesează mai puțin, cu atât devii mai timid în fața lor, iar când ajungi să-i disprețuiești, începi să te bâlbâi. - Natura nu-ți iartă nici un pas peste inconștiența ei și-ți urmărește toate cărările orgoliului, împînzindu-le de regrete. Cum s-ar explica altcum că oricărui triumf peste condiția
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
de rău corespunzătoare? Timiditatea împrumută ființei umane ceva din discreția intimă a plantelor, iar unui spirit agitat de el însuși o melancolie resemnată care pare a fi aceea a lumii vegetale. Sânt gelos pe un crin numai când nu-s timid. Dacă suferința n-ar fi un instrument de cunoaștere, sinuciderea ar fi obligatorie. Și viața însăși - cu inutilitățile ei sfâșietoare, cu bestialitatea ei obscură, care ne târâie în erori pentru a ne spânzura din când în când de câte un
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
auzi melodia tainică a fiecărui lucru? Putea-vom asculta un zîmbet? Și ochii văd ei, într-adevăr, dacă nu emană o muzică îndepărtată și dulce? Ce sunete pleacă din priviri și mor în umbra melodioasă a inimii? Totul prinde glas timid și lucrurile parcă-și înalță acordurile spre cer. Ca un bolnav astral, senzații tulburător de fine să te apropie de taina muzicală a ființei. Auzi totul, plânsul eteric al unei lumi ascunse? Parcă florile și-au rupt rădăcinile în inimă
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
și nefericirea în dragoste, cerul, de-ar fi de gheață, n-ar putea domoli beția răzvrătită a sângelui. Moartea-l încălzește și mai tare și mirajul viețuirii se-nfiripă din aburii ei funebri. Toate apele au culoarea înecului. În azurul timid al dimineților, paloarea atâtor femei, ce le-ai iubit sau nu, ți se oferă ca un pustiu înflorit gustului mortal de nesfârșire. De ce în umbra lor infinitul ne pare aproape? Fiindcă în preajma femeii nu mai există timp. Și tulburarea noastră
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
epuizeze seria nesfârșitelor dureri, dezgustul de viață și oboseala de a trăi sânt uneori atât de mari, încît gestul cel mai mic ia proporția unui act eroic, străduința cea mai redusă se proiectează ca un efort colosal, acțiunea cea mai timidă - ca un risc formidabil. Oboseala și dezgustul de viață fac din orice lacrimă o mare de plânset, din orice întristare o sumă de tristeți iremediabile, din orice durere un colos de suferințe. Incapacitatea de a mai lua parte la viața
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
psihologică a faptului că evreii sânt pierduți... Respirația istorică a unui popor este cu atât mai amplă, cu cât misiunea lui e mai mare. De aceea, în toate culturile mari, dimensiunile viziunii mesianice se conturează în proporții grandioase. Dimpotrivă, popoarele timide cu ele și cu lumea concep meniri imediate, aproape meschine în accesibilul lor. Față de Rusia, al cărei mesianism a fost totdeauna o soteriologie universală, profetismul național al culturilor mici nu depășește semnificația unui moment istoric. Ce posibilități de mesianism există
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
lumina zilei? Nu există "suflet" decât în noapte. România nu este o țară luminoasă: ea este o țară subterană, dar fără mari întunecimi. Sîntem, poate, prea simpli sau prea limpezi în obscuritățile noastre. Căci nu cred ca România să fie timidă cu înălțimile sau adâncurile ei. Din păcate ea este prea sinceră și prea curajoasă cu golurile ei. Și le acceptă prea des, se disprețuiește pe sine de prea multe ori. Este foarte caracteristic că un român nu se poate face
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
satisfacerea dorinței de nelimitată hegemonie a Franței. Napoleon va fi provocat sărăcie și mizerie în Franța; el nu a pus Europa mai puțin în mișcare. Naționalismele europene au avut nevoie de acțiunea lui și de filozofia lui Hegel, pentru ca organisme timide să încolțească gândul hegemoniei și să creeze pluralismul nefast al Europei. Napoleon, accelerând ritmul Franței, a accelerat decadența ei. Indirect, el a aruncat în spatele Europei Germania și a făcut țării sale un cadou fatal. Este tragedia istorică a marilor personalități
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
sărit în gât, l-ar fi sărutat de o mie de ori - așa număra ea cel puțin - dacă? dacă s-ar fi căzut. Ah! că prostu-i - gândi ea - nu poate vorbi și el de altăceva, azi cel puțin - adaose uitîndu-se timid în sus la el. Ce frumosu-i! ș-așa, când spune prostii, îmi place ș-așa - gândi tot ea. Apoi nu mai gândi nimic sau Dumnezeu știe ce - destul, după ce tăcu mult fără s-asculte, zise cam întins și cam ca și când
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Ei îmblă-mbrățișați sub umbra unui șir de arbori, dinaintea lor o turmă de miei. Cu totul altfel e Venus și Adonis. Venus e numai amor. Ea-și pleacă capul ei îmbătat de pasiune pe umărul acelui tânăr femeiește - frumos, timid și înamorat în sine, și el se uită furiș la formele perfecte ale zeiței ce-l fericește, căci i-e rușine să se uite de-a dreptul. El joacă rolul unei fete naive pe care amantul ar fi descoperit-o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
pe femeia agresivă. Bărbatul e firește agresiv, va să zică natura se repetă în fiece esemplar în astă privință și escepțiile ei sunt tocmai femeile agresive. Este o nespusă gentileță în modul cum o femeie ce iubește și care e totodată inocentă, timidă, trebuie să se apropie de un bărbat sau ursuz, cine știe prin ce, sau și mai pudic și mai copil decât ea. Cum vezi nu vorbesc de curtizane, de femei a căror esperiență este călăuza amorului, ci tocmai de agresiunea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de colorile sale întinse prin cari pluteau îngeri cu haine de aur și cu aripi de colorile curcubeului și-ncinși în brâie de curcubeu, iar blondele lor capete erau încadrate de lungi plete de aur, și ochii albastri se plecau timizi și mari *, și pleoape și gene lungi. Portale cu stâlpi nalți de aur, galerii de marmură albă, stele albastre pe plafondele de aur a salelor mari, toate pline de un aer răcoare și mirositor; numai o poartă închisă n-am
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
acest pământ pentru care ai sacrifica toate celelalte, apoi e prima sărutare, inocentă, copilăroasă, pedantă * chiar, dar, o! câtă dulceață e tocmai în această copilărie, în această falsă închipuire asupra valorii ei, în această abandonare mută a gurei de copilă. Timidă - pare cu toate astea o cutezanță, dulce - pare un act de violință, dăruită - pare răpită, și ah, cel ce răpește și cel păgubaș sunt în aceeași măsură fericiți, adică peste măsură. Câte lucruri în lume se pot întîmpla de două
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
gât, l-ar fi sărutat de-o mie de ori - așa număra ea cel puțin - dacă, dacă s-ar fi căzut. "Ah, că prostu-i, gândi ea surâzând, nu poate vorbi și el de altceva, azi cel puțin, dar adaose, uitîndu-se timid și șiret în sus la el, ce frumușelu-i ș-așa, când spune prostii {EminescuOpVII 143} ! îmi place ș-așa", gândi tot ea. Apoi nu mai gândi nimic, sau Dumnezeu știe ce; destul, după ce tăcu mult fără s-asculte, zise cam
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
pe femeia agresivă. Bărbatul e firește agresiv, va să zică natura se repetă în fiecare exemplar în astă privința și excepțiile ei sunt tocmai femeile agresive. Este o nespusă gentileță în modul cum o femeie ce iubește și care e totodată inocentă, timidă, trebuie să se apropie de un bărbat și mai copil de cât ea. Cum vezi nu vorbesc de curtizane, de femei a căror experiență este călăuza amorului, ci tocmai de agresiunea inocenței femeiești. De aceea sculptez acum, tocmai pe păretele
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Ei îmblă-mbrățișați sub umbra unui șir de arbori, dinaintea lor o turmă de miei. Cu totul altfel e "Venus și Adonis". Venus e numai amor. Ea-și pleacă capul ei îmbătat de pasiune pe umărul acelui tânăr femeiește - frumos, timid și înamorat în sine, si el se uită furiș la formele perfecte ale zeiței ce-l fericește, căci i-e rușine să se uite de-a dreptul. El joacă rolul unei fete naive pe care amantul ar fi descoperit-o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
femeia agresivă. Bărbatul e firește agresiv, va să zică natura se repetă în fiece [fiecare] esemplar în astă privință și escepțiile ei sunt tocmai femeile agresive. Este o nespusă gentileță în modul cum o femeie ce iubește și care e totodată inocentă, timidă, trebuie să se apropie de un bărbat sau ursuz, cine știe prin ce, sau și mai pudic și mai copil decât ea. Cum vezi nu vorbesc de curtizane [curtezane ], de femei a căror esperiență este călăuza amorului, ci tocmai de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
îmi părea o nerozie, și o nerozie să cuget asupră-le... mintea mea {EminescuOpVII 197} încetase de a-mi interpreta înțelesul vorbelor... uimit și nebun, vedeam în închipuința fiecărui concept numai palidele conture a divinei sale umbre. Dar acest amor timid ca al columbilor de argint cade în anul durerei 48. La ce trebuia să cadă atuncea? La ce? Oare [nu] putea anul acesta să treacă fără amoruri? Începuse a fierbe în toată Transilvania, și primăvara cea vergină a adus flori
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
zbura piezișă după îndreptarea vântului... aerul ardea cu fum cu tot, cerul se dogorise, astfel încît albastra lui boltă amenința a se [a] prinde și a se nărui. Prin nori de fum roșii vedeai amestecate, ca ochi de aur, stelele timide și tremurătoare. Pământ, aer și cerul asupră-le erau coprinse de același foc... Calul meu, fără preget și îmboldit, zbura poticnindu-se. Aproape de oraș mă coborâi de pe el... pusei lancea în șanțul de - alăturea drumului împărătesc, înfipsei de căciula mea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
părea că, asemenea mielului care caută cu gura lui gura lupului spre a-l săruta, căci nu-l cunoaște si crede că-i cânele, astfel el, în slăbiciunea sa copilărească, căuta fără de voie gura ci, ca și când ar fi zis: "Sunt timid în căutarea lor... prevină gurei mele însetate, cruță simplitatea mea și dă-mi sărutări numai de-i vedea că gura mea se-ncrețește ușor... nu știi cât de mult mă costă ca să dau gurei cea mai ușoară a dorințelor mele
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
aceste tablouri, îți vezi capul, ici tânăr, colo matur, colo bătrân, mai mulți oameni și totuși unul și - același. Dar el nu vedea numai capul lui, ci încă unul, acela al unei copile. Doi ochi mari căprii se uitau cu timida și rușinoasa lor blândețe la el și gâtul ei alb părea că se-ntoarce spre a-și ascunde fața plină de amor. El surâse fără voie la această reamintire. In acest moment se anunță consulul rus, societatea rămase încremenită în
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
organelor de Securitate. Puținele persoane din Occident ce călătoresc În România vor comenta o creștere a nivelului general de viață - În coordonatele României anilor 50 -, o Îmbunătățire a aprovizionării populației din marile orașe. Existau semnele unei schimbări, desigur, totul foarte timid. Pe plan politic, șeful partidului, după ce Își neutralizase principalii adversari din conducere, realizează că este necesară - și posibilă - o anume distanțare de xe "Moscova"Moscova. Tendința se va accentua după Congresul al XX-lea al Partidului Comunist sovietic, din februarie
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
a se putea obține formularul necesar”. În acest document, se reclamau ceea ce În „limbajul de lemn” al epocii era denumit „insuficiența muncii de lămurire”, rolul nociv al foștilor exploatatori, „uneltirile sioniste șovine”. Dar, pe de altă parte, se releva, destul de timid, dar clar, „persistența unor manifestări antisemite nesancționate”2. Această legătură Între antisemitism și valul de emigrări nu apare În nici unul dintre documentele de Partid destinate publicării. Se pot recunoaște, Încă de la Începutul marelui val de aliya, coordonatele poziției Partidului Comunist
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
pentru ca În 1953, din cauza „Înghețului general”, să scadă la 360, ritm ce se menține până În 19583. O relativă destindere, cauzată și de noul curs al „coexistenței pașnice” a xe "U.R.S.S."U.R.S.S. după Congresul XX, dublat de intenția - Încă timidă - a xe "București"Bucureștiului de a se desprinde lent de aceasta și de a-și Îmbunătăți imaginea externă, În special față de Occident, avea să ducă la redeschiderea porților de emigrare, În 1958, când ritmul de aliya se ridică la 12
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
de proprietate și a instituțiilor anterioare. O istorie mult prea lungă trecuse peste toate aranjamentele sociale pentru a avea vreun sens reconsiderarea lor. Încercările de organizare ale foștilor lideri politici, practic nesesizabile de către populație, dar nici de către intelectualitate, erau extrem de timide, incapabile de a construi vreun program de schimbare a structurilor existente. Supravegherea de către Securitate a acestor mici grupuri accentua izolarea lor. Din acest motiv, ele nu reușeau să atragă susținători/membri din generațiile mai tinere. • Strategii de disperare. Spre sfârșitul
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]