14,383 matches
-
trebuie, deocamdată, parcursă în sens invers. Pentru a fi o atitudine de vis și extaz, poezia trebuie să abandoneze accidentalul; ca să fie universală, impersonală, absolută, ea trebuie să-și ardă specificul, personalizarea și relativul din ea. Spre acest țel estetic tinde ciclul Joc secund, ce începe prin cunoscutul poem și se încheie printr-o strofă nu mai puțin antologică, deși mai puțin citată: „Dogoarea, podoaba: răsfețe/ Un secol cefal și apter./ - Știu drumul Slăbitelor Fețe./ Știu plânsul apos din eter” (Edict
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
unui „joc secund, mai pur”: o lume paradisiacă, de arhetipuri, eternul cer platonician în care sălășluiesc doar ideile lucrurilor. Poetul e catalizatorul acestei uluitoare, unice levitații către realitate, în cursul căreia se de-realizează, se eliberează de povara propriei consistențe, tinzând spre idee: „Poetul ridică însumarea/De harfe resfirate ce-n zbor invers le pierzi...” Altfel spus: „Punctul ideal de unde ridicăm această hartă a poeziei argheziene se așază sub constelația și în rarefierea lirismului absolut, depărtat cu mai multe poduri de
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
legendare, palate fastuoase și maghernițe umile, cadâne, cerșetori, înțelepți alcătuiesc, aici, o ambianță specific orientală, transpusă adecvat într-un amplu registru cromatic și muzical. Pe alocuri, accentele poematice amintesc de Saadi sau de Omar Khayyam. Cu timpul, memorialistica de călătorie tinde spre concizie, vădind și o anume accentuare a predispoziției meditative. Astfel, atât Jour d’Égypte, cât și Croisade pour l’anémone vor capta pe un ton mai grav pulsul civilizațiilor trecute. Primită cu entuziasm de contemporani, cartea Isvor, le pays
BIBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
figura monarhului pare să fie, în această scriere, aceea a unui personaj dramatic, marcat lăuntric de o chinuitoare contradicție între firea sa (de om modest, timid, retras) și comportarea impusă de obligațiile de suveran. Discipolă fidelă a lui Chateaubriand, scriitoarea tinde de multe ori să-și învăluie personajele într-o aureolă romantică. Este și cazul eroului titular din Destinul lordului Thomson of Cardington (1932). Prin acumularea detaliilor sugestive, realizată cu un adânc simț al nuanțelor, atașatul militar al Marii Britanii la București
BIBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
duce cu gândul la o formulare subtilă, ironică, a aceluiași autor, care sugerează că aceasta văduva ar fi avut o serie de relații intime cu viitorul rege sau cu unul dintre slujitorii săi și poate de aici și generozitatea să. Tindem să acceptăm a doua variantă, pentru că regele Carol al II-lea a rămas cunoscut în istorie, alături de vărul sau Ludovic al XIV-lea, pentru numărul mare de amante. Copleșit de situație, a trebuit să accepte oferta de a deveni regele
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
energiile externe, aștepările altor persoane și așa mai departe. În practică totuși, este mult mai ușor să folosim voința pentru a controla corpul și a echilibra respirația decât mintea - simplul act de a echilibra în mod conștient corpul și respirația tinde să echilibreze și mintea. În plus, nu prea contează dacă actul echilibrării începe cu trupul, cu respirația sau cu mintea, deoarece, în cele din urmă, toate trei trebuie echilibrate pentru a practica qi gong. Lăsând la o parte toate aceste
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
ca și cum aș fi fost suspendat în nacela unui balon. Așa sunt observate (aveam să aflu mult mai târziu) locurile și chipurile pe care, inconștient, le situăm deja în trecut. Da, o priveam de la o înălțime iluzorie, din viitorul spre care tindeau toate forțele mele tinerești. Ea mergea prin apă cu nepăsarea visătoare a unei adolescente. Cartea ei, deschisă, rămăsese în iarbă, sub sălcii. Am revăzut brusc, într-o singură licărire de lumină, întreaga viață a Charlottei. Parcă era un șir palpitant
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
este, bineînțeles, alta în cazurile în care influențele speciale se produc în copilărie, mai precis în prima copilărie. Este însă greu de spus în ce măsură asemenea influențe provoacă schimbări fundamentale în firea omului. Sunt convins că este în firea omului să tindă a fi apreciat în societate și că el are o înclinație firească spre milă, dar modul în care cele două trăsături se vor dezvolta în cursul vieții poate fi determinat de impresiile din perioada copilăriei. În mod evident, conținutul aspirației
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
activitate nervoasă superioară (a.n.s.) și temperament. În Tabelul 1 redăm, după Eysenck, o asemenea încercare de clasificare. Se observă că sunt redate: 1. o varietate mai mare de temperamente; 2. corelațiile sau tendințele probabile de evoluție ale lor (colericul tinde spre a fi instabil sau extravertit etc.); 3. gradele de trecere de la un pol spre altul (fiecare temperament conține între 7-8 „variante”). Reacția la boală depinde în mare măsură de temperament și de caracter. Prezentăm un material empiric foarte sugestiv
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
G. Toris referitor la variațiile reacției individului la boală în funcție de temperament și caracter. Nervoșii sunt anxioși în fața bolii: ei se alarmează și se calmează tot atât de ușor. Nu urmăresc cu perseverență vindecarea, schimbă des tratamentele și medicii, preferă câteodată pe „vindecători”. Tind a impune medicului o interpretare personală a bolii și chiar un anume tratament. Sunt recalcitranți când este vorba de a-și modera uzul tutunului, cafelei, alcoolului. Capricioși, au tendința de a minți și de a se minți, prezintă o oarecare
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
nu ezitantă, ca la sentimentali), însă eventuala decepție este resimțită profund (s-a spus că încrederea urmează legea „tot sau nimic”); de multe ori renunță la medicul respectiv chiar fără să-i dea nici o explicație. Pasionatul are o atitudine „captativă” - tinzând să-și impună personalitatea. El este un tip particular egocentric și narcisic. Este curajos în fața actului medical și are „curaj civic”: în problemele de concediu medical evită să frustreze instituția la care lucrează. Pasionații sunt expuși la surmenaj (unii dintre
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
G. Jung. 11. Firea extravertită este cea orientată mai mult spre lumea percepției decât spre lumea imaginației. Este aderent la concret, la opinia colectivității. Încrederea îi este câștigată ușor (uneori prea ușor); dispus să dea informații, extravertitul este influențabil, sugestibil, tinde să răspundă în acord cu felul în care i-a fost pusă întrebarea (element important în anamneză!). Acceptă fără rezervă prescripțiile și sfaturile. 12. Firea introvertită, dimpotrivă, interpune între el și realitate (între el și ceilalți) o atitudine proprie, idei
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
vinovăție sau de rușine. Trupul devine atunci instrumentul acestei exprimări. După Alexander, simptomele nevrozei vegetative nu reprezintă o încercare de a exprima o emoție reprimată, ci sunt mai degrabă simptome fiziologice concomitente ale unor stări emoționale. În acest sens, el tinde să urmeze ideile lui Cannon, afirmând: “Creșterea tensiunii arteriale la furie, de exemplu, nu descarcă tensiunea emoțională, ci este o componentă fiziologică a întregului tablou de evenimente. Furia crește secreția sucurilor gastrice sub influența dorinței instinctive de a mânca, ceea ce
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
cognitive sunt interferate se vorbește de un bias (deformare perceptuală în anxietate, cu tendința inconștientă de a selecta informațiile referitoare la pericole sau la problematica personală (Matheus, 1986), ceea ce face pe bolnavi să greșească sarcinile. Nivelurile crescute de alertă, supravigililate tind să scadă capacitatea atenției (Hasher și Zachs, 1979), având drept consecință distractibilitatea, nerăbdarea, dificultățile de concentrare, lipsa de interes și pierderea atracției pentru distracțiile favorite. Preocupările anxioase se concentrează asupra modului de funcționare a intelectului, cu o auto observare scrupuloasă
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
3. Răspuns neadecvat la întrebările bolnavului De regulă, orice întrebare din parte bolnavului legată de starea sănătății sale conține o încărcătură emoțională îndreptățită de cantitatea de speranța investita în ea. Din acest motiv se pune problema unui răspuns care să tindă spre adevăr dar care, în același timp, să perturbe cit mai puțin starea psihica a bolnavului. Pentru medic apar conflicte de rol extrem de dificil de rezolvat, fapt ce explica nenumăratele situații în care se comit greșeli (este vorba, desigur de
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
critice în evoluția bolnavului trebuie comentate într-un mod, capabil - pe baza unei argumentării adaptate la nivelul de înțelegere a bolnavului - să risipească temerile acestuia. În multe cazuri, când bolnavii sunt foarte inteligenți și bine informați, poziția dominantă a medicului tinde să fie subminată în situațiile când este silit să justifice un eșec al tratamentului (mai ales la finele internării). Pe lângă activitatea să responsabilă și o solidă argumentație - inclusiv de recunoaștere a unor insuficiente personale sau a dotării spitalului - autoritatea medicului
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
să constituie o rară excepție. 6.2.3.2.4. Renunțarea la „tendințele acaparante” Mulți bolnavi simt atât de mult nevoia de a fi asigurați de lipsa de gravitate a bolii, ca și de șansele lor de vindecare - încât ei tind să capteze mai mult decât este necesar atenția medicului asupra lor, fapt ce determină de regulă nemulțumirea celorlalți bolnavi din salon (de regulă bolnavii acaparatori sunt antipatizați, cu cel mai redus statut în salon), iar pe medic ajung să îl
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
al fetei și dinților, probabil că nu a jucat niciodată un rol atât de important ca astăzi în privința încrederii și respectului față de sine. Mulți oameni se tem că dinții urâți îi fac să arate mai bătrâni, mai puțin prezentabili. Ei tind astfel să acorde o valoare mai mare dinților din față decât premolarilor și molarilor mai puțin vizibili, în ciuda funcției masticatoare atât de importante a acestora din urmă. Acest lucru este relativ și se poate spune că oamenii acordă în general
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
este cea de tip suportiv. Caracteristic psihoterapiei suportive este o continuă încurajare a bolnavului, paralel cu favorizarea unei descărcări emoționale a acestuia, capabilă să-i procure o diminuare a anxietății, urmărind asigurarea tuturor condițiilor pentru constituirea unui tratament eficace. Ea tinde în același timp și la o reechilibrare a personalității bolnavului, constituind un factor adjuvant - uneori cu rol hotărâtor în vindecare. Simpla prezență a medicului și redactarea rețetei acționează în sensul pornirii securității bolnavului. Limitele dintre psihoterapia suportivă și psihoterapia sugestivă
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
tehnic. Deoarece aceste variabile nu puteau fi controlate cu precizie, procesul de creștere era considerat ca necesarmente instabil. Teoria formulată de Harrod-Domar a dat naștere la „development economics”. Abordarea structuralistă Premiza fundamentală a structuraliștilor este aceea că economia mondială capitalistă tinde să conserve sau să adâncească inegalitățile între economiile dezvoltate. Dacă în sec. XIX, comerțul internațional a fost „veritabil motor” al creșterii economice, în secolul XX el nu mai poate îndeplini acest rol datorită efectelor combinate ale comerțului liber și condițiilor
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
politică a elitelor feudale. Aceste structuri induc o stare de subdezvoltare ce se autoperpetuează, din care țările respective nu pot ieși fără asistență masivă din exterior. Dar imperfecțiunile piețelor internaționale adâncesc inegalitățile dintre țările avansate și țările înapoiate, întrucât primele tind să beneficieze disproporționat din comerțul internațional. Dacă ultimele țări sosite pe “scena” dezvoltării economice în secolul XIX s-au bucurat de așa-numitele “avantaje ale înapoierii” în sensul că au beneficiat de experiența țărilor deja dezvoltate, pentru economiile slab dezvoltate
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
al P.I.B. pe locuitor este mai scăzut, cu atât rata de creștere este mai mare. Această proprietate derivă din presupunerea de randamente descrescătoare ale capitalului: economiile care au mai puțin capital pe muncitor (relativ la capitalul pe termen lung pe lucrător) tind să aibe rate de randament mai mari, precum și rate de creștere mai mici. Condiționarea se referă la faptul că nivelul inițial al capitalului și ieșirile depind de mulți factori printre care și rata de creștere a populației, rata de economisire
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
producției mai multor tipuri de produse industriale diferite, în același loc, astfel că infrastructura (centrale energetice, firme de transport, firme de distribuție, etc.) poate fi utilizată mai eficient. Rezultatul este că industria duce la o creștere a orașelor, iar aceasta tinde să mărească ponderea industriei de prelucrare și a serviciilor în PNB. În economiile sărace, procesarea produselor agricole este făcută în casă și nu este inclusă, de regulă, în calculațiile PNB. Chiar dacă creșterea ponderii industriei și serviciilor în PNB și declinul
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
economică este afectată de imperfecțiunile pieței. Th. Schultz referidu-se la efectele externe ale capitalului uman spunea: Specializarea, capitalul uman specializat, creșterea profiturilor (din investiția în capital uman) și creșterea economică merg mână în mână. Se poate concluziona că țările sărace tind să aibă o rată marginală de recuperare a capitalului fizic mai mare datorită a două efecte contradictorii ale capitalului uman: Unei crize relative de forță de muncă necalificată dar, în același timp, Lipsa relativă de capital uman. Efectul net este
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
locul doi. Pe de altă parte, Polonia, Coreea de Sud și Noua Zeelandă apar, prin aplicarea modelului, mult mai bogate ca restul lumii decât sunt. Un alt aspect interesant din figură îl reprezintă faptul că diferențele de venit estimate pe baza nivelului școlarității tind să fie mai mici decât diferențele reale de venit între țări. De exemplu, pe baza diferențelor de școlaritate, cea mai săracă țară din eșantion ar fi Mali, cu un venit pe locuitor egal cu 34 % din cel al SUA. De
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]